Radio România Internațional

Tag: atacuri teroriste

  • Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana româneascã şi internaţionalã

    ATACA – Dauă explozii fapti di aţea ţi autoritățli li spusirã cã suntu atacuri teroriste” vãtãmarã cama di 100 di persoane și pliguirã aproximativ 170 tru Iran. Victimele eara dusi la unã ţeremonie ti aduţeari aminti gheneralu Qassem Soleimani, fostul șef al Forța Quds di elită a Gardãllei Revoluționare, vãtãmatu di unã dronă americană tru 2020, spusirã ñiercuri oficiali iranieni citați di Reuters. Traghedia s’feaţi tu cãsãbãlu Kerman ditu notu-data a vãsiliillei. Tru imaghinile difuzate di presa iraniană s’videa dzãţ di cufumi, tu kirolu cãndu oamiñi ţi triţea pi geadei cilãstãsea s’lli-agiutã aţelli ţi eara tu banã, ama alţãlli s’ayuñîusirã s’fugã ditu aţeali locãri.



    REZERZE — Rezervili valutare a Băncãllii Centralã a Româniillei eara aproapea di 60 di miliardi di euro tu bitisita-a anlui ţi tricu, tru creastire andicra di 2022, cându eara la 46 di miliardi di euro. Uidisitu cu datili Băncii Centrale, nivelul rezervei di malãmã armasi la 103,6 tone, valoarea aliştei nãstricãnda 6 miliardi di euro. Plățile scaditute, tru această lună, aferente datoriei publice tru valută garantată di Ministerul Finanțelor, s-au situat tru jur di 900 di milioane di euro.



    DRONE – Autoritățli române loarã meatri ta s’nu s’facã inţidentili cata cum eara aţeali di anlu ţi tricu, când dronele ufilisiti tu polimlu ditu Ucraina cãdzurã pi teritoriul a României icã pitrumsirã tu spaţlu aerianu românescu, spusi ministrul apărarillei, Angel Tîlvăr, tru un interviu TV. El zburã ti organizarea apãnghiserloru, emiterea di alerti și formarea reprezentanțãlor autoritățlor locale. El adăvgã că, acã România ari echipamente performante ti detectarea a nãscãntoru ahtãri dispozitive di azboiur, ari limitări ligate di factori obiectivi, catacum distanța relativ şcurtă anamisa di localitățile românești tru cari eara semnalate aesti incidenti și nai ma aprukeatu portu ucrainean. NATO dimãndã ñiercuri că componenta a llei di achiziții va s’ndrupascã un grup di țări membre, inclusiv Germania, Țările di Jos, România și Spania, cu un contractu di ancupărare di până 1.000 di rachete di apărare aeriană Patriot, dimãndã Reuters.



    UCRAINA — Tru unã conversație telefonică di marți, prim-ministrul britanic Rishi Sunak lu asiguripsi ali Ucrainei Volodymyr Zelensky că Regatul Unit ma largu va u ndrupascã Ucraina tru alumta a llei contra a agresiunillei și ocupației tu tutu anlu 2024 și ma nclo, dimãndã France Presse. Rishi Sunak cundille gaereţli fapti di Regatul Unit ta s’agiutã militar și diplomatic Ucraina, maxus cu nãi dari-loari armati, spusi Downing Street tru un comunicat. Tutunãoarã, premierul britanic diplânsi bana a oamiñiloru ţi kirurã tu kirolu a atacurloru ti di Cărciun fapti di Rusia. Marțã tahina, Rusia feaţi diznãu atacuri aeriene babageani contra ali Ucrainei, di vãtãmã nai pţãnu ţinţi ţivilli și pligui cama di 100 di persoane, maxus Kiev și Harkov, cumu dimãndã izvurli di hãbãri a autoritățlor ucrainene.



    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru


    Armãnipsearea: Taşcu Lala




  • Preşedintele României la tribuna ONU

    Preşedintele României la tribuna ONU

    Strategia
    naţională a României cu privire la schimbările climatice a fost concepută cu
    scopul de a crea o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să
    integreze politicile climatice printr-o creştere inteligentă, a declarat, în intervenţia
    naţională din cadrul Adunării Generale a ONU, preşedintele Klaus Iohannis.


    În opinia
    sa, schimbările climatice reprezintă o provocare globală – de la penuria de apă
    şi insecuritatea alimentară, până la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor.     Preşedintele a spus că nici România nu a
    fost ocolită de efectele adverse ale acestor schimbări şi si-a exprimat
    speranţa că nu este prea târziu să avem o planetă sigură, unde mediul este
    protejat pentru copiii noştri.


    Liderul de la Bucureşti a pledat în favoarea
    măsurilor concrete pentru a îndeplini angajamentele asumate prin Acordul de la
    Paris şi prin regulile convenite la Katowice, inclusiv prin continuarea
    eforturilor de a limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius
    peste nivelul preindustrial.


    Prin intermediul Strategiei Naţionale privind
    Schimbările Climatice, România îşi propune să ajungă, până în 2050, la o
    societate în care politicile economice, sociale şi de mediu sunt interconectate
    şi concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viaţă
    ridicate şi o calitate crescută a mediului înconjurător, a mai afirmat Klaus
    Iohannis.     El a amintit că, în timpul mandatului la preşedinţia Consiuliului UE,
    România a promovat agenda Uniunii Europene privind schimbările climatice.


    Tranziţia
    la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în
    cadrul UE, iar strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice urmează
    să fie finalizată în curând    , a subliniat Iohannis. El a adăugat că România a
    răspuns apelului Secretarului General de a porni iniţiative naţionale în nouă
    domenii concrete, cu potenţial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi
    de a intensifica, la nivel global, acţiunile vizând adaptarea şi rezilienţa.


    Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 va ghida acţiunile
    ţării pe acest palier pentru următorii 12 ani. Elaborată în baza unei ample
    consultări publice, ea reflectă aşteptările societăţii româneşti şi identifică
    politicile necesare pentru îndeplinirea celor 17 Obiective de Dezvoltare
    Durabilă. Înfiinţarea de nuclee de dezvoltare durabilă în cadrul administraţiei
    şi crearea unei coaliţii a societăţii civile pentru dezvoltare durabilă
    reprezintă doar câteva instrumente pe care le avem în vedere pentru a accelera
    şi a amplifica eforturile noastre naţionale în acest domeniu, a arătat
    Iohannis. El s-a referit şi la combaterea terorismului, căruia i-au căzut
    victime cetăţeni români, recent, la Kabul. Şeful statului a condamnat, în
    intervenţia sa, atacurile teroriste şi a reiterat angajamentul ferm al României
    pentru combaterea terorismului la nivel internaţional, folosind toate
    instrumentele dispoibile.

  • Constatări și recomandări cu privire la combaterea terorismului în UE

    Constatări și recomandări cu privire la combaterea terorismului în UE

    Raportul cu tema Constatări și recomandări de combatere a terorismului în Uniunea Europeană, adoptat săptămâna trecută de Parlamentul European, este rezultatul muncii unei comisii speciale, în condiţiile în care ameninţarea teroristă rămâne la cote înalte în multe ţări din Uniune.


    Franţa este ţara cea mai expusă la atentate teroriste islamiste din toată Uniunea Europeană: 20 de tentative au fost dejucate anul trecut, iar alte 6 anul acesta, datorită vigilenţei forţelor speciale. Din păcate, un terorist izolat a ucis 5 oameni şi a rănit alţi 11, săptămâna trecută, în Târgul de Crăciun de la Strasbourg, în timp ce, în acelaşi oraş şi la aceeaşi oră, Parlamentul European îşi ţinea sesiunea plenară. Dar nu doar Franţa este ţintă a teroriştilor: au avut loc, în ultimii ani, atentate comise de islamişti, în Marea Britanie, în Germania, în Belgia, în Suedia, în Spania.


    Raportul Constatări și recomandări de combatere a terorismului în Uniune Europeană, întocmit de o comisie specială, a fost adoptat cu largă majoritate de plenul Parlamentului, după un an de audieri, întâlniri, expertize, evaluări pe chestiuni legate de acest fenomen, după cum a explicat una dintre raportoare, eurodeputata din Franţa, Nathalie Griesbeck: Raportul ţine cont de un important număr de elemente. Am studiat problema provenienţei precursorilor de explozbili sau a armelor ilegale. Modul de finanţare a terorismului este alt element pe care am reuşit să-l lămurim… şi nu vorbesc doar despre fondurile importante, ci şi de sumele mici cu care este întreţinută activitatea teroristă. Pentru că, din păcate, terorismul nu mai reprezintă un factor exterior Uniunii Europene, cum este înclinată să creadă opinia publică! Un atentat din două a fost comis, în ultimii ani, de o persoană cu cetăţenie europeană. În plus, în ultima perioadă, o serie întreagă de atacuri teroriste au fost comise cu cheltuieli minime, adesea de un singur autor. La nivel european, este angajată o muncă susţinută de protejare a frontierelor externe şi de îmbunătăţire a programului FRONTEX, de gestionare a graniţelor Uniunii. O altă preocupare este prevenirea radicalizării cetăţenilor europeni. Toate aceste aspecte sunt privite cu maximă seriozitate.



    Documentul este rezultatul schimbului de informaţii privind terorismului între statele membre – a precizat raportoarea.

    În jur de 5 mii de europeni au călătorit, în trecut, în zonele de conflict din Siria şi Irak, pentru a se alătura grupărilor teroriste. Mulţi s-au întors în Europa şi reprezintă o amenințare reală la securitatea Uniunii. Potrivit unor rapoarte oficiale, rata medie a persoanelor revenite din zonele de conflict este de 20-30%, dar aceasta creşte, în condiţiile în care organizaţia teroristă Stat islamic este tot mai slăbită. În plus, numărul teroriștilor de tipul lup singuratic este în creștere: persoanele fizice care pregătesc și comit un atac terorist singure – fără asistență financiară şi fără a aparține unui grup – sunt cel mai greu de urmărit de autorități.

  • Un an de la atentatele teroriste de la Barcelona și Cambrils

    Un an de la atentatele teroriste de la Barcelona și Cambrils

    În ziua de 17 august
    2017, un șofer la volanul unei dubițe intra cu mașina pe strada turistică La
    Rambla     din Barcelona ucigând 13 persoane și rănind 130. Teroristul a fugit de
    la locul crimei și a mai ucis o persoană căreia i-a furat mașina pentru a
    scăpa. În aceeași zi, la Cambrils, la aproximativ 120 de kilometri vest de
    Barcelona, cinci bărbați au comis un atac similar celui din capitala Cataloniei
    ucigând o femeie și rănind alte 6 persoane. Toți teroriștii au fost uciși de
    poliție, iar autoritățile au atribuit atacurile grupării Stat Islamic care
    acționează în Siria.


    Comemorarea
    atacurilor din Spania     de acum un an a coincis cu alte pierderi de vieți
    omenești. Prăbușirea podului Morandi din zona orașului Genova, care s-a soldat
    cu moartea a 43 de persoane și rănirea altor 29, făcuse ca Uniunea Europeană
    să-și exprime solidaritatea cu Italia și să declare doliu în fața sediului executivului
    european. De asemenea, pe 14 august 2018, un șofer a intrat cu viteză cu o
    mașină în bariera de la clădirea Parlamentului britanic de la Londra și a rănit
    cel puțin trei persoane    . Șoferul a fost arestat de poliția britanică și este
    suspectat de terorism.


    Christian Spahr, purtător de cuvânt al Comisiei
    Europene, a ținut să omagieze memoria celor morți acum un an din cauza
    terorismului islamic: Astăzi
    marcăm un an de când 16 persoane au fost ucise și alte 152 rănite pe străzile
    Barcelonei și orașului Cambrils într-un atac terorist. Astăzi omagiem acele
    victime și familiile lor și numai în această săptămână alți oameni au fost
    răniți într-un atac lângă clădirea Westminter la Londra. Gândurile noastre se
    îndreaptă și către acei oameni. Europa rămâne unită în lupta împotriva
    terorismului care atacă stilul nostru de viață și valorile noastre
    fundamentale. Vom continua să lucrăm împreună pentru a construi o Europă care
    protejează și pentru a face o Uniune mai rezistentă în fața amenințărilor
    teroriste.



    În ciuda acțiunilor teroriste care au dorit să
    intimideze cetățenii europeni, Europa nu și-a diminuat capacitatea de reacție. Pe
    de altă parte, deși retorica populistă antiteroristă a adus voturi unor
    formațiuni politice radicale de dreapta și eurosceptice, direcțiile de
    combatere a terorismului au rămas ferme. Limitarea afluxului de migranți,
    întărirea patrulelor din zonele prin care rețelele teroriste își desfășoară
    activitatea și prevenirea radicalizării tinerilor musulmani rămân pe agenda
    instituțiilor comunitare.


  • Preşedintele Iohannis la ONU

    Preşedintele Iohannis la ONU

    Este nevoie de întărirea
    şi creşterea eficienţei Organizaţiei Naţiunilor Unite, care să se adapteze
    provocărilor actuale     – a afirmat preşedintele României, Klaus Iohannis, la New
    York, de la tribuna Adunării Generale a ONU. Oamenii de pe glob suferă de pe urma
    efectelor brutale ale războiului, sărăciei, inegalităţii şi injustiţiei. Chiar
    în societăţi tradiţional deschise şi tolerante, există tensiuni legate de
    identitatea culturală sau de credinţa religioasă. Atacurile teroriste adâncesc
    sentimentul de insecuritate, iar dezastrele naturale cauzează distrugeri tot
    mai mari cu fiecare anotimp    , a spus liderul de la Bucureşti. În aceste
    condiţii, apreciază el, pacea şi un trai decent pentru toţi, pe o planetă
    sustenabilă, trebuie să fie în centrul atenţiei tuturor liderilor responsabili
    de pe Planetă.

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, realizarea şi susţinerea
    păcii solicită din partea şefilor de state şi de guverne de pe tot globul nu
    numai reacţii rapide şi adecvate la crize, dar şi înţelegerea rădăcinilor, a
    cauzelor conflictelor şi insecurităţii, care arareori provin dintr-o singură
    sursă. România – a spus el – salută reforma mecanismelor ONU de luptă împotriva
    terorismului şi demersurile sale de a face din combaterea terorismului un
    element-cheie al agendei sale de prevenţie. Cum nicio ţară nu poate lupta
    singură împotriva acestui teribil flagel, România, a precizat şeful statului,
    îşi menţine angajamentul faţă de iniţiativa comună cu Spania pentru posibila
    înfiinţare a unei Curţi Internaţionale împotriva terorismului.

    Referindu-se la
    conflictele prelungite din vecinătatea apropiată a României, care pun în
    pericol securitatea regiunii Mării Negre, preşedintele Iohannis a evidenţiat
    importanţa cooperării regionale şi a măsurilor de creştere a încrederii. Apoi,
    Bucureştiul aşteaptă o contribuţie crescută a Naţiunilor Unite la eforturile
    globale în domeniul migraţiei internaţionale.

    În egală măsură, în viziunea
    preşedintelui Klaus Iohannis, concentrându-se asupra educaţiei, asigurând
    prosperitatea popoarelor lor, liderii din întreaga lume pot preveni
    instabilitatea şi crizele. Chiar dacă sunt unele percepţii conform cărora
    Naţiunile Unite nu au administrat bine multitudinea de noi crize în
    complexitatea lor, este limpede ca nicio altă cale nu serveşte mai bine găsirii
    de soluţii viabile pentru provocările mondiale curente decât abordarea
    multilaterală. Or, pe de o parte, ONU trebuie să dispună de instrumente
    esenţiale pentru a fi eficientă, iar, pe de altă parte, statele membre trebuie
    să îşi sporească angajamentul faţă de organizaţie. În acest sens, preşedintele
    Klaus Iohannis a exprimat dorinţa României de a contribui substanţial la
    activitatea Consiliului de Securitate al ONU, prin deţinerea unui nou mandat de
    membru nepermanent al acestui organism în perioada 2020-2021, în cazul
    finalizării cu succes a campaniei de promovare a candidaturii.

  • Banalizarea terorismului

    Banalizarea terorismului

    Banalizare răului este cel mai mare pericol care paște
    o societate atacată din interior. Pe acest fenomen se bazează și cei care,
    dintr-un motiv sau altul, se dedau la violență împotriva societății în care
    trăiesc, împotriva semenilor lor. Acum nu mai este vorba nici de religie, nici
    de politică, nici de vreun țel important ce ar putea fi invocat ca motiv sau
    scuză, nu este decât un mod de acțiune antisocial, cu scop criminal fără
    echivoc. Nimeni nu simte nevoia de a cere ceva în schimbul vieților luate,
    revendicarea nu interesează pe nimeni.

    În momentul în care ghidul ISIS de crimă
    a lansat ideile total iresponsabile precum mașinile aruncate în mulțime sau
    înjughierea aproapelui fizic, totul a devenit o demență criminală. Nicio
    religie nu mai are loc în discuție, niciun credincios nu se mai poate simți
    vizat, apărat sau persecutat. Totul este crimă fără discriminare, oameni de
    orice religie cad victime acestor porniri, emoția se transformă în oroare și nu
    slujește nimănui. Marea Britanie este atacată în ultimele 10 zile sub toate
    formele de terorism. Cu fix o lună înaintea atentatului de la Manchester, o
    mașină dintre cele care ar trebui să ajute oamenilor să își ducă viața pașnică
    a fost condusă intenționat împotriva oamenilor de pe podul legendarului
    Parlament de la Londra. Șoferul, un britanic convertit, a oprit lânga templul
    democrației și a înjunghiat mortal un polițist. Acest mod de acțiune devine
    patentul unei organizații cu pretenții de stat despre ale cărei intenții nu mai
    pot exista îndoieli.

    După o lună, un tânăr se aruncă în aer la ieșirea de la un
    concert de care se bucuraseră mulți alți tineri și chiar adolescenți. În acest
    weekend, când lumea vine la Londra să se distreze, locuitori ai Londrei au
    lovit intenționat oamenii cu mașina pe Podul Londrei, apoi au coborât și și-au
    înfipt cuțitele la întâmplare, în trecătorii pașnici, fără nicio vină. Demența
    criminală a continuat cu disperarea ultimelor clipe de viață până când forțele
    de securitate i-au împușcat pe asasini. Pentru ce să își dorească un tânăr
    dintr-o societate liberă și dezvoltată
    să moară asasinând oameni nevinovați? Există vreo religie sau ideologie care să
    transforme această abjecție în titlu de glorie sau măcar să îi dea vreun rost?
    Cum au ajuns acești tineri apostoli ai crimei, în loc să se bucure de viață
    alături de semenii lor?

    Printre imaginile teribile din aceste zile s-a ascuns
    și una cu un tânăr care fuge cu un pahar de bere în mână. El respectă ceea ce
    societatea a început să îl învețe în astfel de situații: fugi imediat de la
    locul atacului, ascunde-te, fără să uiți să dai mobilul pe vibrații, și anunță
    forțele de securitate imediat ce poți face asta în siguranță. Unii au văzut în imaginea
    tânărului care fuge cu berea în mână să se ascundă și, eventual, să dea un
    telefon poliției exact parabola care explică de ce terorismul nu va câștiga.
    Londra devenise cea mai căutată destinație turistică a lumii, locul unde
    oamenii vin să petreacă, în pub-uri devenite simboluri ale atmosferei
    tinerești. Tânărul care își apără dreptul la o bere la Londra devine simbolul
    unor principii pe care poate nu le aprobă toată lumea, dar care fac parte din
    drepturile tinerilor care trăiesc în societăți ce promovează pacea. El a plătit
    prețul londonez pentru această distracție, spun rețelele de
    socializare, altă trăsătură a societăților contemporane evoluate.

    Paradoxal
    este faptul că atacatorii, teroriștii acestor zile, nu erau turiști sau oameni
    veniți să vadă Londra și să îi simtă atmosfera, ci membrii ai societății
    locale, oameni care au găsit un refugiu sau chiar salvarea în societatea
    britanică împotriva căreia se întorc acum. Aceste reacții nu pot fi explicate
    și nici justificate, nu produc evoluții, ci doar victime. Nu există decât crima
    cea mai lașă și nimic care să ne facă să înțelegem de ce își dau viața cei care
    se sinucid în acțiuni teroriste în mijlocul unei societăți care le-a salvat
    viața.

  • Evenimentele externe ale anului 2016

    Evenimentele externe ale anului 2016


    Atacuri teroriste sângerose, o tentativă de puci, decizia Marii Britanii de a ieşi din UE, victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA -sunt câteva din evenimentele majore ale anului 2016, care vor rămâne în istorie.



    Val de atentate teroriste în lume în 2016


    Terorismul a continuat să fie şi în 2016 un subiect major în intrega lume, an marcat de un număr record de atacuri teroriste comise sau dejucate în ţări ale UE, din Orientul Mijlociu şi Africa, majoritatea revendicate de gruparea Statul Islamic sau organizaţii afiliate acesteia. Gruparea teroristă ameninţase încă din primăvară că va ataca toate statele care participă la coaliţia antiteroristă implicată în operaţiuni în Siria şi Irak. Ameninţările au fost puse în practică la scurt timp. În martie, Bruxelles-ul a fost scena a trei atacuri sinucigaşe coordonate care au vizat aeroportul oraşului şi o staţie de metrou din apropierea sediului UE. Atentatul s-a soldat cu 32 de morţi şi 340 de răniţi şi a fost cel mai sângeros din istoria acestei ţări. Masacrul a fost revendicat de gruparea Stat Islamic. La finalul lunii iunie, un alt triplu atac sinucigaş a avut ca ţintă Aeroportul Ataturk din Istanbul. Bilanţul 48 de morţi şi peste 230 de răniţi. Au urmat atentate sângeroase în Franţa şi Germania. Teroriştii au lovit chiar de Ziua Naţională a Franţei, pe 14 iulie. Un camion a intrat în mulţimea care asista la un spectacol de artificii pe un bulevard din Nisa. 86 de persoane au murit, inclusiv copii, şi peste 400 au fost rănite. Ultimul incident terorist major în Europa a avut loc pe 19 decembrie, când cel puţin 12 persoane au murit, iar alte 48 au fost rănite într-un atac cu camion comis la un târg de Crăciun din Berlin. Reţeaua teroristă SI a revendicat atacul.




    Tentativa de puci în Turcia


    La 15 iulie a avut loc o tentativă eşuată de lovitură de stat în Turcia, organizată de o facţiune din armată. Revolta a fost înfrântă de forţele loiale preşedintelui Recep Erdogan, dar în confruntările de stradă de la Istanbul şi Ankara aproape trei sute de persoane au murit şi peste două mii au fost rănite. După lovitura de stat eşuată, Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor adversarului său politic, clericul musulman Fehtullah Gulen, stabilit în SUA, pe care l-a acuzat că ar fi organizat puciul. Acesta a negat orice implicare şi l-a acuzat pe Erdogan că foloseşte acest complot ca pretext pentru a-şi consolida puterea. A urmat o amplă acţiune de epurare. Zeci de mii de persoane, între care militari, poliţişti, magistraţi, funcţionari publici, profesori, au fost arestate sau suspendate din funcţii. În plus, mai multe companii media au fost închise.




    Ieşirea Marii Britanii din UE


    La capătul unei campanii axate pe drepturile imigranţilor intracomunitari, britanicii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană, la referendumul din iunie. Opţiunea lor a pus sub semnul întrebării viabilitatea proiectului comunitar. În urma acestui rezultat, premeirul conservator David Cameron a demisionat, iar locul lui a fost luat de Teresa May. Rezultatul referendumului a pus UE în faţa unei situaţii fără precedent, pe care decidenţii de la Bruxelles, dar şi fiecare lider european trebuie să înveţe să o gestioneze. Londra a anunţat că în primavara lui 2017 va începe procedurile legale pentru dezlipirea de blocul comunitar. Negocierile ar putea dura aproximativ doi ani.




    Alegerile prezidenţiale din SUA


    În SUA, republicanul Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale, la capătul unei campanii electorale marcată de controverse, scandaluri, jigniri si atacuri la persoană. Victoria execentricului miliardar american a fost una neaşteptată pentru mulţi, contracandidata sa, democata Hillary Clinton, fiind creditată până în ultimul moment cu şanse mai mari. Analiştii susţin că perioada de tranziţie către Casa Alba aproape a egalat în tumult campania prezidenţială. Trump va fi investit preşedinte al SUA pe 20 ianuarie.




    Marii dispăruţi din 2016


    Lumea şi-a luat rămas bun în 2016 de la o serie de celebrităţi şi personalităţi ale lumii din diverse domenii. Printre acestea, legendarul boxer american Muhammad Ali, considerat cel mai bun pugilist din toate timpurile, şi fostul căpitan al selecţionatei de fotbal a Olandei, Johann Cruyff, triplu câştigător al Balonului de Aur. Tot în acest an, a murit părintele Revoluţiei cubaneze, Fidel Castro, care a controlat cu o mână de fier ţara timp de aproape cinci decenii. Celebru prin izbucnirile şi discursurile sale interminabile, ca şi pentru uniforma de culoare verde oliv, trabucul si barba legendară, Castro a fost un simbol al luptei împotriva ‘imperialismului american. Simpatizanţii l-au caracterizat drept omul care a redat Cuba cetăţenilor săi, însă criticii săi l-au acuzat de practici de suprimare brutală a opoziţiei.Şi lumea filmului a rămas mai săracă în 2016 după moartea actorului italian Bud Spencer, a britanicului Alan Rickman, cunoscut în special pentru rolul profesorului Severus Snape din seria Harry Potter, a celebrei actriţe din perioada de aur a Hollywood-ului, Debbie Reynolds, cunoscută mai ales pentru rolul său în comedia muzicală ‘Singin in the Rain’ (Cântând în ploaie) şi a fiicei sale, Carrie Fisher, cunoscuta prinţesă Leia din seria Star Wars. Cea mai afectată, însă, în 2016, a fost lumea muzicală, care i-a pierdut rând pe rând, pe caţiva dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi artişti David Bowie, Prince, Leonard Cohen, George Michael. La final de an o alta veste tristă a zguduit această lume, moartea a 60 de membri ai celebrului Cor al Armatei Roşii din Rusia după ce avionul în care se aflau s-a prabuşit în Marea Neagră.




  • Jurnal românesc – 29.06.2016

    Jurnal românesc – 29.06.2016

    Guvernul a luat, marţi, măsuri ce vizează reducerea birocraţiei. Astfel,
    certificatele de cazier judiciar vor putea fi cerute şi remise între
    instituţii, iar cetăţenii nu vor mai fi nevoiţi să se deplaseze la diverse ghişee
    pentru obţinerea acestui document. Copiile după cărţile de identitate vor putea
    fi trimise prin e-mail, iar instituţiile publice trebuie să pună la dispoziţie
    adresele mesageriilor electronice în termen de 30 de zile. La ghişee se va
    verifica doar dacă documentul original este conform copiei. De altfel, nu va
    mai fi nevoie de legalizarea copiilor după actele de identitate şi se va folosi
    doar procedura ‘conform
    cu originalul’. Taxa de timbru extrajudiciar de 2 lei pentru cartea de
    identitate a fost abrogată, iar plăţile la Trezorerie şi la ANAF se vor putea
    face prin card. Măsurile anunţate nu îi vor împiedica pe cei care nu au acces
    la internet să obţină actele dorite la ghişeu.




    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanţe în urma atentatelor
    de marţi seara, de pe Aeroportul Internaţional Ataturk din Istanbul. Atacurile
    teroriste – se arată în
    mesaj – reprezintă o
    atrocitate. Zeci de oameni şi-au pierdut viaţa în
    urma unui act de cruzime îndreptat asupra unor cetăţeni nevinovaţi.
    Preşedintele Iohannis declară că astfel de atentate trebuie să fie prevenite,
    iar România este şi va rămâne un partener angajat în lupta internaţională
    împotriva terorismului.




    Consulatul General al României la Istanbul a anunţat că a asigurat
    asistenţa consulară pentru cetăţeni români care au solicitat sprijin după
    atentatul de la aeroportul Ataturk, acestora fiindu-le facilitată cazarea la
    hoteluri din apropiere. În plus, pe tot parcursul nopţii, echipele consulare
    s-au deplasat la spitalele din localitate pentru a verifica dacă printre
    victime se află şi cetăţeni români. Totodată, familiile din România a peste 20
    de români aflaţi în aeroport în momentul deflagraţiilor au fost contactate de
    Consulatul General al României la Istanbul. Potrivit Ministerului de Externe,
    se depun eforturi pentru identificarea unor soluţii cât mai rapide pentru
    repatrierea persoanelor ale căror zboruri au fost anulate. Situaţia este
    monitorizată permanent de către Centrala Ministerului Afacerilor Externe.
    Românii şi rudele acestora au la dispoziţie contactele telefonice ale
    Consulatului General la Istanbul +90 2123583541, +90 2123580516, +90
    2123583537, apeluri redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al
    Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de către operatorii Call Center
    24/24. Telefonul mobil de urgenţă al oficiului consular român de la Istanbul
    este + 90 5335420695.




    Ministerul de Externe informează că rezultatul referendumului din 23
    iunie, din Marea Britanie, nu produce, în prezent, efecte juridice asupra
    activităţii de protecţie şi asistenţă consulară prestate de Ambasada României
    la Londra în interesul şi beneficiul comunităţii româneşti locale. MAE îi
    asigură pe cetăţenii români de sprijinul autorităţilor române în acest sens. În
    context, diplomaţia de la Bucureşti menţionează că nu s-a înregistrat o
    creştere suplimentară a solicitărilor de asistenţă consulară determinată de
    perspectiva, respectiv de rezultatul consultării populare de săptămâna trecută.
    În contextul semnalelor referitoare la faptul că rezultatul referendumului
    provoacă tensiuni şi reacţii izolate la adresa cetăţenilor europeni din Marea
    Britanie cu caracter care poate fi considerat discriminatoriu, Ministerul de
    Externe îndeamnă cetăţenii români care au cunoştinţă de astfel de incidente să
    informeze atât autorităţile britanice competente, cât şi Ambasada României la
    Londra. Ca un element suplimentar care demonstrează preocuparea MAE pentru
    asigurarea unei asistenţe consulare operative şi de calitate în favoarea cetăţenilor
    români din Marea Britanie, este de menţionat că se află în curs de
    operaţionalizare noul Consulat General al României la Manchester.

  • UPDATE Atacurile din Istanbul: Un român rănit ușor

    UPDATE Atacurile din Istanbul: Un român rănit ușor

    UPDATE Un cetățean român a fost ușor rănit în urma aglomeraţiei provocate de panica din aeroportul Ataturk (Istanbul). Persoana nu este în pericol, fiind evacuată și cazată la hotel la puțin timp după producerea exploziilor, anunță MAE.


    Consulatul General al României la Istanbul a deplast echipe la spitalele din localitate pentru a verifica dacă printre victime se află și cetățeni români. Misiunea diplomatică asigură în permanență asistența consulară unui număr de aproximativ 40 de cetățeni români, care au solicitat sprijin, și au fost ajutați pentru cazare la hotelurile din apropierea aeroportului.



    Cetățenii români şi rudele acestora au la dispoziţie contactele telefonice ale Consulatului General la Istanbul +90 2123583541, +90 2123580516, +90 2123583537, apeluri redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center 24/24, precum şi telefonul mobil de urgenţă al oficiului consular român de la Istanbul + 90 5335420695.


    Cel mai recent bilanț indică 41 de morți și 239 de persoane rănite, conform agențiilor de presă.



    ——-


    Aeroportul Ataturk din Istanbul a fost ținta unui nou atac terorist, luni seară. Conform presei internaționale, doi suspecți s-au aruncat în aer în fața punctelor de control de la terminalul de sosiri după ce poliția a deschis focul asupra lor.



    Ministerul român de Externe a condamnat atacul și a cerut autorităților locale să verifice dacă sunt cetățeni români printre victimele atacului. Tototadată, o echipă consulară din cadrul Consulatului General al României la Istanbul s-a deplasat la faţa locului pentru a oferi asistenţa consulară necesară.



    Aeroportul Aataturk a fost redeschis traficului de pasageri, iar compania Tarom a anunțat că a operat cursa RO 261/262 spre Istanbul, cu plecare din București, la ora 8.35 AM. Cursa fusese inițial anulată, areoprtul fiind închis în primele ore ale zilei.



    Președintele Klaus Iohannis a transmis, de asemenea, un mesaj prin care condamnă atacurile și a transmis condoleanțe familiilor îndurerate: “Atacurile teroriste care au avut loc ieri noapte pe Aeroportul Atatürk din Istanbul reprezintă o atrocitate. Zeci de oameni și-au pierdut viața și peste 140 au fost răniți, în urma unui act de cruzime îndreptat împotriva unor cetățeni nevinovați. Îmi exprim cele mai sincere condoleanțe pentru familiile îndurerate și suntem alături de cei care se luptă în acest moment pentru viața lor. Astfel de atentate trebuie să fie prevenite, iar țara noastră este și va rămâne în continuare un partener angajat în lupta internațională împotriva terorismului.”

  • Bruxelles: Situația românilor răniți în atentate

    Bruxelles: Situația românilor răniți în atentate

    Trei români se află în continuare internați în spitalele din Belgia, după atacurile teroriste din Bruxelles. “Aceştia sunt în stare stabilă, fiind monitorizați permanent atât de cadrele medicale, cât și de reprezentanții misiunii diplomatice române și echipa consulară mobilă, trimisă la Bruxelles”, informează MAE, într-un comunicat de presă.



    40 de cereri de asistență consulară au fost recepționate și rezolvate prin intermediul Call Center-ului pus la dispoziție de ministerul de Externe. De asemenea, Celula de criză înființată de diplomația de la București se află în legătură permanentă cu autoritățile belgiene, prin intermediul celor trei misiuni diplomatice române de la Bruxelles, dar și a echipei consulare mobile.



    Reamintim că MAE a pus la dispoziție următoarele contacte telefonice:


    Ambasada României în Regatul Belgiei +32 (0)2 347 5338, +32 (0)2 345 0040, +32 (0)2 344 1658, apeluri preluate de către operatorii Call Center,


    Telefonul mobil de urgenţă al secţiei consulare a misiunii diplomatice de la Bruxelles +32(0)2 344 0854

  • Reacţii după atacurile teroriste de la Bruxelles

    Reacţii după atacurile teroriste de la Bruxelles

    Sharm
    el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako, San Bernardino, Ankara – în mai puţin de
    jumătate de an, jihadiştii au lovit pe patru continente şi au lăsat în urma lor
    sute de morţi.

    Marţi, a fost însângerat şi Bruxellesul, capitala administrativă
    a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO. În noiembrie, când, de teama unor
    astfel de atacuri, responsabilii belgieni instituiseră alertă teroristă maximă
    şi scoseseră armata cu vechicule blindate pe străzi, voci calificate atunci
    drept alarmiste prevesteau că e o doar o chestiune de timp până când oraşul va
    fi fi lovit. Tot atunci, presa din ţările vecine acuza autorităţile belgiene că
    ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea, în de acum celebrul Molenbeek, a
    unui adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
    religios fervoarea ucigaşă se aflau, deja, în inima continentului, iar
    analiştii avertizau asupra riscurilor
    unei aşa-numite primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spuneau
    că este mai vulnerabilă decât oricând. Carnagiul de marţi a validat tragic
    toate aceste pronosticuri. Durerea, stupoarea, indignarea au cuprins, din nou, întreaga lume civilizată.

    Aliată a Belgiei în NATO, parteneră în Uniunea Europeană, colegă în mişcarea
    francofonă, România n-a făcut excepţie. Peste 30 de mii de cetăţeni români
    locuiesc în Bruxelles şi împrejurimi şi cel puţin patru dintre aceştia au fost
    răniţi în exploziile de la aeroportul şi staţia de metrou lovite de asasini.
    Terorismul poate fi combătut cu dorinţa de pace şi solidaritate – a afirmat
    preşedintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită în Turcia: Acestor
    atacuri trebuie să le contrapunem dorinţa noastră de pace, dorinţa noastră de
    colaborare, solidaritatea noastră în rezolvarea marilor probleme cu care ne
    confruntăm în regiunea în care trăim şi noi, românii, şi turcii.

    O
    celulă de criză a ministerului român de Externe e în legătură permanentă cu
    autorităţile din capitala belgiană, iar o echipă consulară mobilă a plecat la
    Bruxelles pentru a întări echipa ambasadei. Ministrul
    Lazăr Comănescu a anunţat că România este gata să ajute Belgia şi a
    insistat pe nevoia de solidaritate în Uniunea Europeană.

    La Bucureşti,
    Jandarmeria a desfăşurat efective suplimentare în aeroporturi şi la sediile
    reprezentanţelor diplomatice, deşi nivelul de alertă teroristă nu a fost
    modificat.

    Directorul Servicului
    Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a precizat, într-o declaraţie de presă, că
    nu există informaţii care să ducă la o legătură directă între atentatele din
    Bruxelles şi riscuri la adresa securităţii naţionale a României. Dar a şi
    avertizat că situaţia din Belgia nu are cum să nu-i afecteze pe români, fiindcă
    terorismul a devenit un flagel global.

    Preşedintele comisiei parlamentare de
    control asupra SRI, Georgian Pop, a afirmat, la rându-i: Din
    nefericire, ne aflăm într-o menghină foarte complicată. În vestul României,
    Bruxelles, dar şi Paris, la fel în estul României, Ankara, Istanbul, nu au fost
    eveniment izolate, au fost atentate programate şi executate în cascadă. În
    momentul de faţă, în România, SRI-ul în principal şi sistemul de prevenţie
    antiteroristă au reuşit să menţină nivelul la albastru-precaut, ceea ce
    înseamnă un nivel relativ scăzut. Menţinerea acestui nivel înseamnă foarte
    multă muncă de prevenţie.

    Ani buni locuitor al Bruxellesului, ca fost
    comisar european pentru Agricultură şi, ulterior, consilier al preşedintelui
    Comisiei Europene, premierul Dacian Cioloş şi-a exprimat întreaga compasiune
    faţă de victimele atentatelor şi a transmis toată susţinerea din partea
    Guvernului României pentru autorităţile belgiene.

  • România condamnă atentatele teroriste

    România condamnă atentatele teroriste

    Romania condamnă atentatele teroriste care au avut loc luni şi marţi în Irak şi Turcia, soldate cu zeci de morti şi răniţi.

    Terorismul face, din păcate, numeroase victime la început de an, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, care a condamnat atentatele şi a exprimat solidaritatea României cu statele afectate. El a reiterat determinarea Bucureştiului de a lupta, alături de comunitatea internaţională, împotriva terorismului şi a apreciat că este nevoie de mai multă fermitate şi coordonare a eforturilor tuturor statelor lumii pentru a combate acest flagel.

    Si Ministerul român de Externe a condamnat cu fermitate atacul terorist care a avut loc în districtul istoric Sultanahmet din Istanbul, soldat cu morţi şi răniţi şi a exprimat susţinerea pentru eforturile autorităţilor turce în combaterea tuturor formelor de terorism. MAE a precizat ca printre victime nu se află cetăţeni români.

    Premierul turc Ahmet Davutoglu afirmă că gruparea Statul Islamic se află în spatele atacului. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că ţara sa este prima tinta a tuturor grupurilor teroriste din regiune dar a promis că Ankara va lupta împotriva acestora în mod egal. Autorităţile turce au anunţat că atentatorul este un tânăr sirian de 27 de ani, care ar fi intrat recent în Turcia din Siria. Experţii turci sustin că locul şi ţintele atentatului arată încărcătura simbolică pe care, ca de obicei, Statul Islamic vrea să o transmită. In opinia acestora, atacul din Istanbul arată ca o acţiune de pedepsire a Turciei pentru că s-a alăturat coaliţiei internaţionale antijihadiste. Acesta a survenit în condiţiile în care Turcia se afla deja în stare de alertă după cel mai sângeros atentat din istoria sa, comis în octombrie 2015 în faţa gării centrale din Ankara şi soldat cu 103 morţi. Şi acel atac a fost atribuit grupării jihadiste Statul Islamic.

    O alta serie de atentate revendicate de grupare au avut loc luni in Irak, soldate cu morti si raniti. Cele mai multe au vizat Bagdadul, unde oameni înarmaţi au detonat un vehicul capcană, au deschis focul într-un cartier frecventat al capitalei şi au luat sute de ostatici într-un centru comercial.

    Despre grupările teroriste a vorbit şi preşedintele american Barack Obama în ultimul său discurs despre starea natiunii pronunţat în faţa Congresului. Obama a spus că politica externă a SUA trebuie să se concentreze asupra ameninţării pe care o reprezintă reţelele teroriste Statul Islamic şi al-Qaeda, dar nu trebuie să se oprească aici. El a avertizat că instabilitatea va continua timp de zeci de ani în multe părţi ale lumii – în Orientul Mijlociu, în Afganistan şi Pakistan, în părţi ale Americii Centrale, Africii şi Asiei, iar unele din aceste locuri ar putea deveni adăposturi sigure pentru noi reţele teroriste.

  • Europa noastră – 5.12.2015

    Europa noastră – 5.12.2015

    Ulterior atacurilor teroriste din capitala Franţei, Uniunea Europeană îşi propune să adopte noi măsuri pentru combaterea acestui fenomen. În cadrul vizitei la Paris din această săptămână, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a susţinut punctul de vedere al Executivului în faţa Comisiei pentru afaceri europene din Adunarea Naţională a Franţei.


  • Moment de reculegere în România la 13.00 în memoria victimelor de la Paris

    Moment de reculegere în România la 13.00 în memoria victimelor de la Paris

    Guvernul României răspunde apelului Comisiei Europene adresat tuturor cetățenilor europeni de a păstra astăzi, la ora locală 13.00, un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor din 13 noiembrie de la Paris.



    În acest sens, Prim-ministrul interimar Sorin Cîmpeanu îi cheamă pe toți românii care se simt solidari cu familiile victimelor atentatelor de vineri seară din Franța să respecte acest moment de reculegere astăzi la ora 13.00.



    Totodată, premierul interimar îi invită pe elevii medaliați la olimpiadele și concursurile școlare internaționale în anul 2015 și pe profesorii lor, prezenți la ceremonia de premiere organizată astăzi la Palatul Victoria, să păstreze momentul de reculegere, odată cu toți ceilalți cetățeni europeni.



    Guvernul României își exprimă, încă o dată, compasiunea și solidaritatea față de familiile victimelor de la Paris și față de poporul francez în aceste circumstanțe dureroase și condamnă cu fermitate orice fel de manifestare de extremism, terorism și ură.

  • 11 septembrie, după 12 ani

    11 septembrie, după 12 ani

    Atentatele de la 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinucigase coordonate de Al-Qaeda împotriva SUA. 19 teroristi au deturnat patru avioane comerciale de pasageri, prăbusind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York. Teroristii au lovit, cu un al treilea avion, clădirea Pentagonului, lângă Washington, iar al patrulea avion a cazut pe o câmpie din Pennsylvania. În total, în urma atacurilor, au murit aproape 3000 de oameni.



    Statele Unite au răspuns la aceste atacuri lansând un razboi pe toate planurile împotriva terorismului, invadând Afganistanul pentru a înlătura de la putere regimul fundamentalist taliban, care adăpostea teroristi al-Qaeda, si adoptând legea “USA Patriot”, in vigoare, pana azi; o lege ulterior contestata, care da posibilitatea Guvernului de a supraveghea orice persoană banuita ca ar putea plănui un atac terorist împotriva Americii.



    Si alte tări si-au întărit legislatia antiterorista, extinzand puterea organelor de forta si de securitate in aplicarea acestei legislatii.



    S-a spus ca, dupa 11 septembrie 2001, lumea n-a mai putut fi aceeasi. Urmarile tragediei americane au afectat miliarde de oameni. Multe economii au suferit caderi semnificative, dar cele mai mari schimbari au fost cele politice. Majoritatea liderilor lumii au condamnat atacurile, mai putin Irakul si liderul sau, Saddam Hussein. Speculatiile privind implicarea unor irakieni in atentate, au contribuit la acceptarea de către publicul american a invadarii armate a Irakului, în 2003. Multe tari au inghetat conturile bancare ale unor suspecti de terorism iar SUA au infiintat un controversat centru de detentie la baza militară din Golful Guantánamo, Cuba.



    Dupa 11 septembrie 2001, s-au schimbat aliantele si chiar ordinea mondiala. Lumea s-a divizat in rai si buni, pe “axa raului” figurand Irakul, Iranul si Corerea de Nord. Relatiile externe s-au incordat, SUA au fost acuzate ca, in numele luptei antiterorism, s-a transformat intr-un jandarm universal. Cu toate acestea, majoritatea statelor pare ca a inteles ca terorismul reprezinta un pericol la nivel mondial si, pana la urma, acest lucru e cel mai important.



    Pentru Romania, 11 septembrie 2001 a insemnat, de asemenea, o schimbare majoră, adusă de poziţionarea fermă de partea lumii civilizate şi a eforturilor acesteia de eradicare a terorismului. NATO si SUA au realizat ca aceasta tara poate reprezenta un partener strategic de nadejde in zona Marii Negre. In 2004, Bucurestiul semneaza aderarea la NATO, iar in 2007 Romania intra in UE. Pe aceasta linie de parteneriat, romanii si americanii construiesc la Deveselu construiesc un scut european antiracheta.