Radio România Internațional

Tag: ateliere

  • Cinemascop – 11 zile de festival

    Cinemascop – 11 zile de festival

    Festivalul Cinemascop revine între 1-11 august, cu ediția a 7-a, care promite să fie și mai plină de evenimente și surprize pentru vizitatorii grădinii de vară din Eforie Sud. Organizatorii au pregătit 11 zile cu proiecții de filme europene, ateliere pentru toate vârstele, expoziții, o petrecere silent disco și un concert, dar și elemente noi, cum ar fi mese comunitare și activități sportive pe plajă.

     

    Festivalul Cinemascop a avut prima ediție în 2018, când grădina de vară a fost readusă în circuitul cultural, după 14 ani în care a fost inaccesibilă. An de an, la început de august, turiștii și localnicii din Eforie Sud se pot bucura de activități educative și distractive, menite să aducă împreună un public cât mai divers în cadrul unui festival ce evoluează cu fiecare ediție. Anul acesta, Cinemascop este organizat de Asociația Forumul Artelor Vizuale, alături de Centrul Ceh București, EUNIC România, RADEF RomaniaFilm și Primăria Orașului Eforie.

     

    Grădina de vară se deschide zilnic la ora 18:00. În zilele de 2, 3, 4, 8 și 10 august, acțiunea începe mai devreme, pe plajă. Iubitorii de mișcare vor putea participa la activități sportive cum ar fi fotbalul, voleiul, oina sau pétanque, între orele 09:00-11:00 și 16:00-18:00, pe plajă. Apoi, sunt invitați în grădină, unde îi vor aștepta atelierele.

     

    Între 18:00-20:00, cei mici și cei mari pot lua parte la ateliere creative și educative, de pictură, modelaj, colaj, bandă desenată, reciclare creativă. Încă 6 ateliere vor avea loc pe 1, 8, 10 și 11 august (artă ebru, cianotipie, graffiti sau exerciții de teatru și improvizație, cel din urmă fiind sprijinit de Institutul Cultural Român).

     

    O parte dintre partenerii internaționali ai festivalului au pus la cale mese comunitare, care vor aduce împreună vizitatorii într-un context care îi face să se simtă bine, ca în familie. În prima zi de festival, Institutul Yunus Emre invită publicul să guste salata cu bulgur kısır, pe 2 august vizitatorii pot să-şi creeze propriile sendvișuri cehe chlebíčky, alături de Centrul Ceh, pe 4 august pot coace mini clătitele olandeze poffertjes, cu sprijinul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, iar pe 8 august vor degusta brânzeturi și fructe, de la Institutul Francez, alături de un pahar de vin. O seară specială din registrul culinar va avea loc pe 9 august, când adolescenții de la CEVA vor pregăti masa comunitară performativă „PiPer – picnic performativ”. Toate mesele încep la ora 19:30.

     

    În fiecare seară publicul va putea urmări un film european, de la ora 21:00, exceptând serile de 3 și 9 august. Două dintre seri nu vor fi despre film, ci despre muzică. Pe 3 august va fi o petrecere silent disco, unde participanții vor putea alege dintre trei canale cu muzică diferită, pentru a satisface gusturile și stilul de dans al tuturor. Muzica revine pe 9 august, odată cu Maria Grosu & 10 strings, care vor susține un concert live cu melodii consacrate din filme celebre. Ambele evenimente încep la ora 21:00.

     

    Grădina este și un spațiu de relaxare, pe care turiştii îl pot vizita ca atare. În fiecare zi, aceasta va răsuna cu muzica specifică țărilor europene prezentate, melodiile fiind selectate de Andrei Constantinescu. Pe acest fundal muzical pot vedea cele 5 expoziții aflate în grădină – cea a artistei Mimi Pleșoianu de la E T A J on Wheels, o lucrare imersivă care ilustrează atmosfera idealizată a unui litoral oniric, instalația lui Emil Cristian Ghiță care vorbește despre ecologie, folosind reciclarea ca metodă și ambalajul de sticlă ca material de lucru pentru expresia artistică, o eco-expoziție adaptată din cartea de bandă desenată „O lume fără sfârșit”, de Jean-Marc Jancovici și Christophe Blain, oferită de Institutul Francez, suita desenelor semnate de Adrian Preda, prezente în volumul de poezie „Sentimentul naturii” și lucrarea semnată de Matei Emanuel ce se găsește în spațiul expozițional al grădinii, 1MP Gallery. Pasionaţii pot lua arta acasă, sub forma unui desen realizat de artiști contemporani români, din automatul Art Machine, un proiect de Pastila Roz.

     

    Chiar înainte de a intra în grădină publicul va putea să-i urmărească pe artiștii care vor realiza o pictură murală de 140 de metri pătraţi pe peretele exterior, din spatele ecranului de proiecție. Maria Zurbagiu și olandezul Reinier Landwehr vor realiza o pictură în dialog, cel din urmă participând la festival cu sprijinul Ambasadei Ţărilor de Jos. Participarea este gratuită la toate activitățile și evenimentele din cadrul festivalului

  • Balkanik Festival 2023

    Balkanik Festival 2023

    În Grădina Uranus și pe Strada Uranus, din Bucureşti, a avut loc ediţia 2023 a Balkanik Festival. Evenimentul este unul dintre cele mai apreciate festivaluri de world music din Europa, atrăgând la fiecare ediție numeroși străini care călătoresc în capitala României.



    A X-a ediție a fost cea mai amplă de până acum. Grădina Uranus a găzduit 9 concerte live, 10 expoziții de fotografie, colaje și ilustrații, meșteșugari, dezbateri, ateliere și un recital gastronomic, iar pe Strada Uranus, muzica a fost asigurată de 9 DJ, pentru vizitatorii care s-au bucurat de un târg și de delicii gastronomice, într-un spațiu care odinioară era recunoscut pentru meșteșugarii și vitalitatea sa.



    Pe scena mare a festivalului au urcat Ovidiu Lipan Țăndărică și Fanfara din Zece Prăjini (România), Taraf de Caliu (România), Papiers d’Arménies cu Dan Gharibian (Armenia-Franța), SMADJ Balkan Project (Franța-Tunisia), Extraliscio (Italia), Paulina (România), Ufuk Coșkun & friends (Turcia-România), Wernyhora (Polonia), Kristijan Azirovic Orkestar (Serbia).



    Grădina Uranus a devenit un mare muzeu în aer liber. Publicul a putut descoperi numeroase demonstrații și ateliere ale unor meșteșuguri vechi — țesătură la război, ceramică, broderii, realizare bijuterii, prelucrare argint și cupru.



    Cei mici au putut participa la ateliere și spectacole oferite de către Fundația ZI DE BINE (spectacol de gheață carbonică, baloane uriașe de săpun, face painting, steluțe origami).



    Turnul de Apă proiectat de Anghel Saligny, faimosul monument istoric pe care bucureștenii îl pot vedea o dată pe an, la Balkanik Festival, a fost însuflețit de video mapping cu visuals oferite de Adistu.

  • ACASĂ – Parcurs artistic în casele deschise din Greblești

    ACASĂ – Parcurs artistic în casele deschise din Greblești

    Satul Grebleşti, comuna Câineni, din judeţul Vâlcea, a găzduit recent un weekend plin de evenimente culturale, «ACASĂ – Parcurs artistic în casele deschise din Greblești». Publicul foarte numeros a putut vedea expoziții de artă plastică sau asista la lectură de texte şi la animaţii muzicale, iar copiii au putut participa la ateliere creative.



    Parcursul artistic în casele din Greblești, în Țara Lovistei, a propus un exercițiu și o pledoarie pentru redescoperirea patrimoniului construit al acestuia, îmbogățit de talentul și creativitatea artiștilor plastici, o îmbinare a trecutului cu viziunea artistică a contemporaneitații.



    Am stat de vorbă cu Liviu Hopârtean, preşedintele Arthis — Casa de cultură belgo-română din Bruxelles, unul dintre principalii organizatori ai weekendului cultural de la Grebleşti.






    Artistul vizual Gheorghe Dican este președinte Filialei Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România la nivel naţional. Maestrul Dican ne-a vorbit despre expoziţiile de la Grebleşti, dar şi despre planurile artiştilor plastici vâlceni.




  • Festivalul Eforie Colorat ediţia a III-a

    Festivalul Eforie Colorat ediţia a III-a

    Festivalul Eforie Colorat propune zilnic, între 3 iulie şi 10 septembrie, filme, concerte, dezbateri, vernisaje, ateliere și acțiuni de ecologizare, evenimente gândite pentru a șterge barierele dintre artiști și mulțimi și granițele dintre spațiile de expunere convenționale și spațiul public.



    Este primul festival de artă contemporană de la Marea Neagră, un eveniment care aduce sub lumina reflectoarelor forme de expresie artistică moderne și experimentale. În program au fost incluse expoziții de artă contemporană, expoziții de fotografie, instalații interactive, instalații ecologice, spectacole de teatru, proiecții de filme, concerte, artist talk sau pictură murală, printre multe altele.



    65 de seri de film


    Grădina Cinemascop din Eforie Sud își reia misiunea de a arăta filme bune pe toată durata verii. În fiecare seară sunt programate proiecții în aer liber ale celor mai interesante producții actuale, de la succese de Hollywood, la filme europene, documentare, scurt metraje sau filme experimentale.


    În fiecare seară de marți, secțiunea CineShort, dezvoltată în parteneriat cu Short Film Breaks, aduce în fața publicului cele mai interesante scurtmetraje ale momentului. Filmul clasic e rege în fiecare miercuri, în secțiunea RetroCinema, iar cel documentar în secțiunea Kinedok.


    Serile de joi sunt rezervate poveștilor copilăriei, care au și mai mult farmec la Marea Neagră. Secțiunea CineKids va încânta familiile cu cele mai apreciate animații, de-abia scoase din cutiuța fermecată cu povești.


    Zilele de vineri și sâmbătă sunt dedicate filmului european, iar secțiunea CineHit propune, în fiecare duminică, blockbustere internaționale.


    Un punct important în programul verii este proiecția, în avanpremieră, a celui mai nou film al regizorului Alexandru Solomon, un road movie documentar care merge pe urmele lui Arsenie Boca.



    Ateliere organizate de Muzeul Național al României


    MNAR aduce culoare pe litoral și invită publicul la o serie de ateliere de pictură.



    Artă contemporană și concerte


    Expoziții de artă contemporană vor fi vernisate pe toată durata verii la Eforie, un program dezvoltat în parteneriat cu Galeria E T A J artist run Space din București, dar și cu instutele diplomatice partenere sau cu centre culturale locale. Programul verii include și câteva expoziții de fotografie, de la artă publicitară spaniolă, la o suită de declarații vizuale press cartoons despre războiul din Ucraina. Programul este îmbogățit de sesiuni performative, momente artist talk – la care vor participa personalități ale momentului, printre care Reka Csapo Dup, Darie Dup, Mugur Grosu sau Lumi Mihai.


    Recitalurile de poezie sau expozițiile de fotografie întregesc oferta culturală a ediției, alături de seri cu muzică experimentală și alternativă. Invitat special este, anul acesta, Faust Live Band.



    Muzeul Litoralului


    Reabilitarea Arhivelor Carmen Sylva. Lansat anul trecut, proiectul interdisciplinar Arhivele litoralului continuă și anul acesta să-și spună poveștile. Sunt istorii despre jocurile de pe plajă din anii 1960-1970. Toate acestea, alături de fotografii vechi, din colecții particulare, vor deveni, până la finalul acestui an, primul muzeu digitalizat al litoralului românesc.



    Eforie Colorat pentru copii


    Pe lângă filmele de animație, copiii sunt așteptați la Grădina Cinemascop în fiecare zi, cu spații de joacă, mese de ping-pong, lego sau fussball, printre multe altele. Părinții au la dispoziție și o bibliotecă pop-up, cu titluri hot, rupte din arșița verii, dar și o zonă de merch cu tot felul de surprize.



    Puțini mai știu că Eforie Sud, în trecut denumită Carmen Sylva, este, de fapt, prima stațiune de pe litoralul românesc, un loc imaginat cândva cu gust și cu o preocupare deosebită pentru estetică, construit de cei mai buni arhitecți ai vremii, pentru a atrage oaspeți din protipendada europeană. La începutul secolului, Eforie Sud era una dintre cele mai vizitate stațiuni din Europa, căutată de artiști și scriitori interesați de relaxare, terapii marine, cazinouri sau săli de bal. Alături de alte centre cu tradiție de pe litoral, Eforie Sud a rămas un loc marginalizat, aproape abandonat în cursul aventurii consumeriste.

  • La pas prin atelierele UAP din România 2023

    La pas prin atelierele UAP din România 2023

    Unele ateliere au o identitate atât de clară încât devin ele însele muzee. Altele găzduiesc întâlniri legendare, iar altele sunt scotocite, în căutarea acelor lucruri personale, obiecte, schițe sau notițe, care ar putea aduce noi sensuri unui parcurs artistic. În România, cel mai adesea trec neobservate, de vreme ce nicio plăcuță nu le divulgă secretele: în anumite clădiri din oraș sunt artiști care lucrează zi și noapte.



    Programul «La pas prin atelierele UAP din România 2023» include expoziții, dezbateri și circuite ghidate de profesioniști din industriile creative în clădirile Uniunii Artiștilor Plastici din București, Râmnicu Vâlcea, Arad și Timișoara.



    În perioada 23-25 iunie publicul a fost invitat la o expoziţie şi apoi la Borcan”, clădirea cilindrică Tehnoimport din București, care adăposteşte zeci de ateliere de artişti, iar pe 1 iulie într-o fostă centrală termică din Râmnicu Vâlcea, reconvertită în cartier creativ.



    Programul va continua la Arad și Timișoara, în perioada 7-16 iulie. Proiectul este organizat de Asociația Nucleu 0000, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.



    Am vizitat la Bucureşti atelierele mai multor creatori vizuali. Cea care a dus greul muncii să convingă artiştii vizuali să-şi deschidă atelierele pentru public a fost Gabriela Mateescu, ea însăşi artistă vizuală.






    Am vizitat atelierul Andreei Toma, ATOMA, tânăra artistă vizuală cunoscută şi pentru lucrările murale de mari dimensiuni presărate prin România.






    Unul dintre veteranii artelor plastice româneşti este Constantin Apostol. Maestrul m-a primit în atelierul său.






    Atelierul Sabinei Suru este, de fapt, o mare cameră obscură fotografică. Artista ne explică de ce.






    Ilina Schileru este artistă vizuală, curatoare şi are în atelier un mic dulap de lemn cu o poveste deosebită.






    Artista vizuală Cornelia Gherlan vine din Dobrogea şi aduce cu ea ceva din culorile şi materia acelor pământuri.






    Artista vizuală Mihaela Constantin îşi pregăteşte în atelierul de la «Borcan» lucrarea de doctorat.






    Încheiem periplul prin atelierele din clădirea cilindrică din centrul Bucureştiului cu artistul vizual, profesorul şi evaluatorul Marius Burhan.




  • Din nou pe Mătăsari

    Din nou pe Mătăsari

    O pisică desenată pe un tricou, zgâriâng cu simţ de răspundere un disc, sub Motto-ul Când pisica e acasă!. Un alt tricou afişa îndemnul Fii soare! Şi evident nu lipseşte nici îndemnul Dream Big! pictat pe o cămaşă. Îngheţata artizanală, vata de zahăr colorată, mâncăruri indiene, asiatice, burgeri, băuturi de casă sau cocktailuri, dar şi Prosecco au fost, ca de obicei nelipsite în ultimul weekend de mai pe Mătăsari.



    O stradă ce de 11 ani dă startul evenimentelor de vară în Bucureşti, schimbând semnificaţia sa de acum trei decenii când era o zonă în care se făcea trafic de droguri şi în care se practica prostituţia. De aceea, sintagma Femei pe Mătăsari şi-a schimbat sensul datorită unui adevărat festival urban care a fost inventat în urmă cu un deceniu. De la primele ediţii ale acestei manifestări care a schimbat fundamental faţa acestui loc, în curţile oamenilor de pe strada Mătăsari au fost organizate ateliere de pictură, de croitorie şi de bijuterii hand-made, au fost amenajate spaţii pentru anticari şi pentru conferinţe.



    Lume veselă şi multă, înfruntând vremea de mai, când mai plouă, mai e soare, mai bate vântul şi participanţi mai noi sau mai vechi ce aduc culoare locului. Am vorbit pentru început cu Marius Chirca, vicepreşedinte al Asociaţie Kola Kariola, o asociaţie ce se ocupă de intermedierea adopţiilor de căţei, prezenţi aproape fără întrerupere la Festival: Lipsim de câţiva ani de la evenimente. Pandemia nu ne-a lăsat să participăm. Veneam în primul rând nu pentru strângerea de fonduri, veneam să mai socializăm cu oamenii care ne susţin în mediul online, pentru că avem peste 400 de mii de urmăritori şi la fiecare eveniment de acest gen participam ca să ne întâlnim cu cei care sunt aproape, din Bucureşti, din Ilfov, unii chiar au venit din provincie să ne vadă, să povestim despre anumite cazuri. Pentru că pe Facebook, pe Instagram, unde ne promovăm activitatea nu putem pune absolut tot. Mai venim şi cu articole promoţionale, avem şi căţeluşi pentru adopţie. Muncim, nu avem weekend, nu avem zi liberă, pentru că la animale nu putem să închidem şi pentru noi e o oportunitate, să ieşim, să stăm la aer, să ne mai delectăm, mai râdem, mai glumim, că, în rest, în activitatea noastră e mai mult tristeţe, durere. Asta vedem! Deja am luat câteva contacte de la persoane care vor să adopte, mâine o să aducem alţi căţeluşi să îi promovăm şi măcar după două zile de stat aici dacă un câine îl trimitem acasă înseamnă că nu a fost degeaba prezenţa noastră aici.



    Ilinca Andrei, se afla la Festival în spatele unui stand cu brăţări ce conţineau mesaje în codul Morse, şi ne-a povestit: Avem un brand care produce brăţări, fiecare brăţară poartă un cuvânt scris în codul Morse, iar pe cartonaşul care însoţeşte brăţara avem cuvântul atât în limbajul pe care îl folosim noi, cât şi transcrierea în cod Morse, cu linii şi puncte. Ideea a venit din dorinţa de a avea o brăţară cu un mesaj personalizat, dar în acelaşi timp să nu fie pentru văzul tuturor, să îl ştie doar cel care poartă brăţara respectivă. Am explorat mai multe variante şi codul Morse mi s-a părut cea mai ingenioasă variantă de a coda un mesaj, mai ales pe o brăţară. Dintre cele mai căutate de clineţii noştri par a fi mesajele din zona asta a familiei, mamă, tată, frate, soră, dar avem şi cuvinte în engleză care sunt la mare căutare, cum ar fi love, hug, hope, faith, care s-au vândut foarte bine!



    Femei şi bărbaţi pe papainoage îşi făceau cu greu loc pe strada aglomerată, copiii încercau o distracţie mai neobişnuită, aceea de a intra într-un cerc şi de a fi închişi pentru câteva secunde într-un balon de săpun. Tot pentru copii, am descoperit şi un atelier de creat lumânări. Am vorbit aici cu Andreea Şerpe, care se găsea într-un stand inedit, plin de lumânări cu aspect de prăjitură. Forme şi culori care mai de care mai încântătoare, te făceau să crezi că eşti mai degrabă într-o cofetărie: Eu fac lumânări din ceară de soia, în formă de dulciuri. Avem tot felul de lumânări de sine stătătoare, la borcan, topituri de ceară pentru lămpiţele de aromaterapie, folosim parfumuri şi ingrediente pe cât se poate de naturale. Organizăm şi ateliere pentru copii, avem ghivece pe care ei le pot orna cu flori, cu tot felul de fructe, bucăţele de ciocolată, bomboane (n.r. de ceară), folosim ceară rece, ca să nu se ardă şi să fie totul sigur. Am avut doi sau trei copii care chiar au muşcat din Macarons şi au fost foarte supăraţi, au început să plângă, deşi le-am spus că nu sunt de mâncare, nu am avut cu cine mă înţelege, dar au fost simpatici.



    Cezar Proca se găsea la Festival cu produse naturale pentru uz extern şi intern, dar şi cu decoraţiuni inspirate din natură, pe care ni le-a prezentat: La femei pe Mătăsari am venit în primul rând cu produse pentru îngrijirea tenului, organice, terapeutice, uleiuri obţinute prin presarea la rece a seminţelor şi a plantelor medicinale bio împreună. Se obţine picătură cu picătură, este un produs medicament pentru piele. Avem şi terarii cu plante, decoraţiuni din lemn cu terarii cu plante, decoraţiuni din lenm şi ceramică şi ceramică pictată manual. Digestivul şi Bitterul sunt plante macerate în Palincă de Satu Mare, ceaiurile din plante presate, dintr-un medalion de fac doi litri de ceai. Digestivul ne ajută la calmarea sistemului nervos datorită mentei şi roiniţei conţinute, ajută şi la digestie, după masa de seară, ne şi dezinfectează cavitatea bucală şi dormim şi bine. Iar Bitterul este reţeta doamnei doctor inginer Iuliana Barbu de la Farmacia Naturii, o reţetă testată de mai bine de 20 de ani.



    De la ora 18.00 strada s-a animat ca în fiecare an de muzică live, iar spectatorii au trăit din plin bucuria, în ciuda ploii care a ales anul acesta să apară din când în când la Femei pe Mătăsari.


  • Ateliere de scriere creativă organizate de „Vanner Collective”

    Ateliere de scriere creativă organizate de „Vanner Collective”

    Compania de teatru independent Vanner
    Collective a organizat o serie de ateliere de scriere creativă și limbaj
    vizual adresate adolescenților din mai multe orașe ale României. Am stat de
    vorbă cu unul dintre co-fondatorii Vanner Collective, actorul Liviu
    Romanescu, despre proiectul companiei,:


    Atelierele de scriere creativă și
    limbaj vizual organizate de către Vanner Collective sunt în plină
    desfășurare. Am început în luna februarie, spre final, cu atelierele fizice în
    București. În momentul de față suntem în plină desfășurare cu sesiunile de
    ateliere online care au loc pentru tinerii din comunitățile orașelor Sibiu,
    Brăila, Constanța și Ploiești. Atelierele sunt dedicate în exclusivitate
    adolescenților, băieți sau fete, cu vârstele cuprinse între 14 și 19 ani.



    Cine sunt coordonatorii atelierelor? Liviu
    Romanescu:


    Atelierele, deopotrivă cele fizice,
    cât și cele online, îi au în fruntea lor pe cei doi artiști, Raluca Mănescu și
    Nicolae Constantin Tănase. Raluca este scenaristă de film. De curând și-a
    realizat debutul și în partea de teatru, iar Nicolae Constantin Tănase este
    regizor de film, câștigător al Premiilor Tânără Speranță şi de debut la Gala Gopo
    precum și pentru debut la Premiile TIFF, pentru Lumea e a mea, film la care
    au lucrat amândoi împreună. Sunt doi artiști extrem de curajoși, care se
    apropie de teme sensibile, cu foarte multă autenticitate, acesta fiind unul
    dintre principalele motive pentru care ni i-am dorit ca facilitatori ai
    atelierelor de creație cu tinerii.



    Cum au fost selectații adolescenții
    participanți? Câți tineri beneficiază de aceste ateliere creative din
    comunitățile cărora se adresează proiectul? Și care este tema centrală a
    atelierelor? Din nou Liviu Romanescu:


    În genere, am dorit să avem grupe
    de aproximativ 10 participanți. În momentul de față, în mediul online avem
    puțin peste acest număr și selecția lor a fost realizată pe baza unor cerințe
    care au venit din partea Ralucăi și a lui Nae. Doream realizarea unor clipuri
    video cu o libertate destul de mare, dar doream ca aceste clipuri să îi arate
    pe adolescenți și să fie un mediu în care ei, de fapt, să se arate într-un
    punct autentic, într-un punct unde apar poate și zone de vulnerabilitate. Am
    dorit în primul rând ca cei care se înscriu să muncească, astfel încât să fie
    conștienți de faptul că vor depune timp, vor depune puțin efort și că vor
    parcurge un drum cu diverse urcușuri și coborâșuri. Atelierele pornesc de la un
    subiect-nucleu, și anume acela al masculinității nocive și a măștilor pe care,
    de cele mai multe ori, bărbații le poartă în tot felul de medii, aș zice.



    Co-fondatorul Vanner Collective ne-a vorbit
    și despre finalitatea practică a atelierelor pentru adolescenți şi despre
    turneul companiei cu spectacolul KOMOREBI – Lumina care se filtrează printre
    copaci, care aduce pe scenă tema-nucleu a atelierelor:


    Atelierele se întind pe parcursul a
    4-5 întâlniri și finalitatea este una dublă. Pe de-o parte, ei creează o suită
    de produse video care vorbesc despre tema centrală, despre măștile
    masculinității toxice și, pe de altă parte, o zonă de text scris. Adolescenții
    vor avea monoloage, texte scurte pe care, la finalul atelierelor, Raluca
    Mănescu le va centraliza și le va coagula într-o formă unitară a unui text
    dramatic format din monoloage. Acest text dramatic va sta la baza unui
    spectacol sonor și, probabil undeva în iunie, va apărea pe platformele de Internet,
    iar partea video va fi proiectată în cadrul turneului pe care îl vom organiza.
    Turneul este cel al unui spectacol de teatru pe aceeași temă, iar după
    spectacol proiecția acestui material creat de ei, plus discuții cu un
    specialist alături de grupul de tineri din comunitatea respectivă, în fața
    publicului, despre experiența lor în cadrul atelierelor și despre experiența
    lor cu tema nucleu.

  • Zilele Muzeului Țăranului

    Zilele Muzeului Țăranului

    Ca în fiecare început de toamnă, în preajma
    sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român întâmpină anotimpul
    cu expoziții noi, târg de icoane şi târg cu meşteri, ateliere de creativitate,
    lansări de carte, concerte și multe filme. Vă așteptăm, în perioada 9 – 19
    septembrie 2021, la cea de a noua ediție a Zilelor Muzeului Țăranului!




    În prima zi a evenimentului, Muzeul
    Național al Literaturii Române, în parteneriat cu MNŢR, vernisează joi, 9
    septembrie, ora 17.00, la Sala Acvariu, expoziția     Fragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, dedicată fondatorului Muzeului de la
    Șosea.




    Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri va avea loc, în acest an, în perioada 10 – 12 septembrie. Descoperiți în târg: prăznicare, sfinți protectori,
    heruvimi, Crucea în variante închipuite
    și zugrăvite pe icoane pe lemn, icoane pe sticlă, icoane de vatră, crucițe,
    cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri,
    obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. De asemenea, cei
    mici sunt așteptați, în toate cele trei zile ale târgului, la ateliere de încrustații în lemn sau
    de pictură pe sticlă sau lemn.




    Cu ocazia Zilelelor Muzeului Țăranului, MNȚRplusC vă
    invită la film! Vă propunem două vizionări ale producției documentare maghiare
    Three Dances/ Trei Dansuri (1h15′) în zilele de 10 și 14 septembrie, de la
    ora 19.00, la sala MNȚRplusC    . Proiecția face parte din
    expoziția video aflată în derulare până în ziua de 5 octombrie, Ballad of
    Escape. Evenimentul este realizat prin parteneriatul cu Institutul Cultural Maghiar
    din București.




    Miercuri, 15 septembrie, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănăţeanu, publicul este aşteptat la vernisajul expoziției Oaș, a fotografului sătmărean Remus Țiplea, care
    documentează de câțiva ani nunta din Țara Oașului. Expoziția de fotografie prezintă
    imagini extrase din proiectul dedicat nunții și intitulat Nunta nunții, un
    proiect amplu derulat pe parcursul unui deceniu, punctând atât elementele
    de ritual care s-au mai păstrat din ceremonialul nunții tradiționale, cât și
    transformările survenite de-a lungul timpului:
    găteala miresei și a mirelui, steagul, ceterașii,
    socăcițele, țâpuritura, danțul, petrecerea.


    Tot în ziua de 15
    septembrie, de la ora 20.00, Comitetul de Organizare a Centenarului
    Operei Naţionale & Anului George Stephanescu vă invită la vizionarea
    filmului Darclée, turnat în
    1960, în regia lui Mihai Iacob, după un scenariu scris de Constantin Cârjan şi
    Ionel Hristes. Rolul omonim este jucat de actrița Silvia Popovici, ariile
    sopranei fiind susţinute de Arta Florescu.




    Joi, 16 septembrie, vizitatorii muzeului sunt
    aşteptaţi la două vernisaje şi un concert. Astfel, de la ora 17.00, la Sala Media se va deschide expozițiaO lume într-un recensământ. Expoziția propune o incursiune în familia și gospodăria rurală din Țara
    Românească a secolului al XIX-lea. De la ora 18.00, în curtea interioară va fi concertul Tarafului Crescut
    pe Muzică, iar de la ora 19.00, vernisajul expoziției Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., la Sala Irina Nicolau. Expoziția este, întâi de toate, o propunere de
    redescoperire a unui pictor naiv și implicit a lumii rurale pe care acesta a
    încercat să o facă cunoscută. În al doilea rând, aduce în prim plan o
    subsecțiune a artei naive – desenul si acuarela -, căreia i s-a acordat o mai
    mică importanță, fiind astfel și mai puțin vizibilă în raport cu pictura și
    sculptura. Nu în ultimul rând, expoziția documentează nu doar activitatea lui
    Ion G. Burticală, ci și relațiile vieții comunitare din localitatea Leu. De
    asemenea, este o încercare de chestionare a contextului artei naive, într-o
    perioadă în care a făcut obiectul unor politici culturale de masă, ce se adresa
    amatorilor din segmentele sociale ale țăranilor și muncitorilor.




    Vineri,
    17 septembrie,
    de la ora 19.00, va avea loc, în curtea interioară, concertul
    Caliu și Taraful Haidouks, în care vor fi
    ascultate mai multe melodii tradiționale în versiunea originară, culese de
    George Enescu de la lăutari.




    De la Tilincă la opincă. DicționAR pe sărite, proiect dedicat copiilor și adolescenților (+12 ani), este un dicționar
    etnologic multimedia care își propune să repună în uz fragmente dintr-un
    vocabular al ruralităţii – un patrimoniu valoros ce se pierde treptat,
    dimpreună cu semnificațiile cuvintelor, unele complet uitate astăzi. Timp de
    mai multe luni, 22 de noi termeni ai dicționarului etnologic au fost definiți
    și transpuși în animații 2D și 3D. Din 17 septembrie, publicul larg este
    invitat să-i descopere în cadrul unor instalații interactive și participative
    de tip pop-up museum concepute special pentru publicul (foarte) tânăr, având
    un dublu rol: pe de o parte, acela de a crea punți între universul rural și
    imaginarul urban contemporan; pe de altă parte, acela de invita participanții
    să contribuie în mod activ, prin intervenții creative, la înțelegerea și
    re-interpretarea vocabularului țărănesc. Prima instalație va fi amplasată de
    vineri, 17 septembrie, până duminică, 19 septembrie, pe peluza din fața Muzeului,
    de pe bulevardul Kiseleff, transformând întregul spațiu verde de aici într-un
    loc viu, animat: Muzeul coboară în stradă și ia parte activ la viața orașului.




    În week-endul 17 – 19 septembrie, Fundația
    Kogaion 115     organizează Târgul 100 de Tradiţii Româneşti, în curtea interioară. Producători, meșteri populari, artizani și
    colecționari din toate zonele țării aduc la târg recoltele cele bune ale
    toamnei, comori din lăzile de zestre și obiecte lucrate manual.




    În ultima zi, duminică, 19 septembrie,
    de la ora 12.00, la Sala Media, va avea loc lansarea volumului Transhumanța
    bârsană – capete de istorie – mocani în zona Bărăganului – secolele XIV – XIX, deRăzvan Ciucă și Ionela Bran.




    De asemenea, Muzeul Național al Țăranului Român celebrează, și în 2021, Zilele Europene
    ale Patrimoniului, în perioada 15 – 18 septembrie. Tema din acest an este Patrimoniul: incluziunea
    tuturor. Cu această ocazie, miercuri, 15 septembrie, între orele 10.00 şi 15.00, specialiştii în patrimoniu sunt aşteptaţi la#HeritageTalks. Convorbiri despre patrimoniu: Potentialul de
    dezvoltare sustenabilă prin turism cultural. Evenimentul este organizat, la
    Studioul Horia Bernea, de către Institutul Naţional al Patrimoniului, Cronicari
    Digitali şi MNŢR.




    PROGRAM




    Joi, 9 septembrie


    orele17.00 – vernisajul expozițieiFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele18.00- Bucharest International Film Festival:
    Botox,Regia: Kaveh Mazaheri, Iran, Canada, 2020, 97 min.


    orele20.30- Bucharest International Film Festival:
    Apples,Regia: Christos Nikou, Grecia, Polonia, Slovenia,
    2020, 91 min.




    Vineri, 10 septembrie


    orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară


    orele 14.00 – 15.00 şi 16.00 – 17.00 – Ateliere de pictură cu Radu
    Dincă


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele
    18.00 – vernisajul expoziţiei București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie


    orele 19.00- Three Dances/ Trei Dansuri, în
    cadrul expoziţiei Ballad of Escape, la sala MNȚRplusC


    orele18.00- Bucharest International Film Festival: Murina,
    Regia: Antoneta Alamat Kusijanovic, Croația, Brazilia, SUA, Slovenia,
    2021, 92 min.


    orele20.30- Bucharest
    International Film Festival: Digger, Regia: Georgis
    Grigorakis, Grecia, Franța, Germania, 2020, 101 min.




    Sâmbătă, 11 septembrie


    orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară


    orele10.30 – 12.00 – Ateliere de pictură cu Angela Ludoșanu


    orele 11:00 – 12:00 şi 13:00 – 14:00 – Ateliere de pictură cu Radu
    Dincă


    orele 13.00 – 15.00 – Ateliere de încrustat în lemn cu Vasile Moldoveanu




    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie


    orele18.00- Bucharest International Film Festival:
    Schoolgirls, Regia: Pilar
    Palomero, Spania, 2020, 97 min.


    orele20.30- Bucharest International Film Festival:
    Dear Comrades!, Regia:
    Andrei Konchalovski, Rusia, 2020, 121 min.




    Duminică, 12 septembrie


    orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie


    orele19.00- Gala de
    închidere Bucharest International Film Festival, urmată de proiecția filmului Ahed’s
    Knee, Regia: Nadav Lapid, Franța, Israel, Germania, 2021,
    109 min.




    Luni, 13 septembrie


    orele 18.00 – Mia își ratează răzbunarea- premieră -Regia: Bogdan Theodor Olteanu, 2020, România, comedie, dramă, 82 min.Distribuitor: Domestic Film


    orele 20.00- Un loc ca
    oricare altul (Nowhere
    Special) – premieră -Regia: Uberto Pasolini, 2020, Marea Britanie, Italia, dramă 100 min. Distribuitor:
    Independența Film




    Marți, 14 septembrie


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie


    orele 19.00- Three Dances/ Trei Dansuri, în
    cadrul expoziţiei Ballad of Escape, la sala MNȚRplusC


    orele 18.00- Un loc ca
    oricare altul (Nowhere
    Special) – premieră -Regia: Uberto Pasolini, 2020, Marea Britanie, Italia, dramă 100 min. Distribuitor:
    Independența Film


    orele 20.15- Pregătire pentru a fi
    împreună o perioadă nedeterminată- premieră -Regia: Lili Horváth, 2020, Ungaria, dramă, romantic, dragoste, 95 min.Distribuitor: Asociația Filmtett




    Miercuri, 15 septembrie


    orele 10.00 – 15.00 – #HeritageTalks. Convorbiri despre patrimoniu: Potentialul de
    dezvoltare sustenabilă prin turism cultural. Eveniment organizat în cadrul
    Zilelor Europene ale Patrimoniului de către Institutul Naţional al
    Patrimoniului, Cronicari Digitali şi MNŢR. La Studioul Horia Bernea.


    orele 17.00 – vernisajul expoziției Oaș, la Sala Tancred
    Bănăţeanu


    orele 18.00- Sentimental / Dineu cu
    vecinii de sus. Regia: Cesc Gay, 2020, Spania, comedie, 82 min., Distribuitor: Transilvania Film


    orele 20.00 – Proiecţia filmului Darclée, în curtea interioară. Filmturnat în 1960, în regia lui Mihai Iacob, după un scenariu scris de
    Constantin Cârjan şi Ionel Hristes. Rolul omonim este jucat de actriţa Silvia
    Popovici, ariile sopranei fiind susţinute de Arta Florescu.


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie




    Joi, 16 septembrie


    orele 17.00 – vernisajul expozițieiO lume într-un recensământ, Sala Media


    orele 18.00 – concertul Tarafului Crescut
    pe Muzică, în curtea interioară


    orele 19.00 – vernisajul expoziției Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., Sala Irina Nicolau


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie


    orele 19.00- Discursul (Le Discours).Regie: Laurent Tirard, 2020, Franța, comedie, 87 min.Distribuitor: Voodoo Films


    orele 21.00- Pregătire pentru a fi
    împreună o perioadă nedeterminată
    – premieră – Regia: Lili Horváth, 2020, Ungaria, dramă, romantic,
    dragoste, 95 min.Distribuitor: Asociația Filmtett




    Vineri, 17 septembrie


    orele 19.00 – formația Caliu și Taraful Haïdouks
    va interpreta mai multe melodii tradiționale, în
    versiunea originară, culese de George Enescu de la lăutari. În curtea
    interioară.


    orele 10.00 – 19.00 – Târgul 100 de Tradiţii Româneşti, în curtea interioară


    orele 10.00 – 18.00 – expoziția Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., Sala Irina
    Nicolau


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaO lume într-un recensământ, Sala Media


    orele 12.00 – 18.00 – pop up museum De la Tilincă la opincă. DicționAR pe sărite, pe peluza din bd. Kiseleff




    Sâmbătă, 18 septembrie


    orele 10.00 – 19.00 – Târgul 100 de Tradiţii Româneşti, în curtea interioară


    orele 10.00 – 18.00 – expoziția Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., Sala Irina Nicolau


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaO lume într-un recensământ, Sala Media


    orele 12.00 – 18.00 – pop up museum De la Tilincă la opincă. DicționAR pe sărite, pe peluza din bd. Kiseleff


    orele 16.00- România
    Sălbatică- premieră -Regia: Dan Dinu, Cosmin Dumitrache, 2021, România, documentar, 115 min.Distribuitor:
    Transilvania Film


    orele 18.30- Discursul (Le Discours).Regie: Laurent Tirard, 2020, Franța, comedie, 87 min.Distribuitor: Voodoo Films


    orele 20.30- Lux Aeterna
    + Vocea Umană (Lux
    Aeterna + The Human Voice) – premieră – Regia: Gaspar
    Noé, 2021, Franța, dramă, 51 min. / Regia: Pedro Almodovar, 2020, Spania,
    dramă, 30 min.Distribuitor: Independența Film




    Duminică, 19
    septembrie


    orele 12.00 – Lansarea cărţii Transhumanța bârsană, de Răzvan Ciucă și Ionela Bran, la Sala
    Media


    orele 10.00 – 19.00 – Târgul 100 de Tradiţii Româneşti, în curtea interioară


    orele 10.00 – 18.00 – expoziția Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., Sala Irina
    Nicolau


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaFragmente
    şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la SalaAcvariu


    orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie


    orele 10.00 – 18.00 – expozițiaO lume într-un recensământ, Sala Media


    orele 12.00 – 18.00 – pop up museum De la Tilincă la opincă. DicționAR pe sărite, pe peluza din bd. Kiseleff


    orele 16.00- Lux Aeterna
    + Vocea Umană (Lux
    Aeterna + The Human Voice) – premieră -Regia: Gaspar
    Noé, 2021, Franța, dramă, 51 min. / Regia: Pedro Almodovar, 2020, Spania, dramă, 30 min.Distribuitor:
    Independența Film


    orele 18.00- România
    Sălbatică- premieră -Regia: Dan Dinu, Cosmin Dumitrache, 2021, România, documentar, 115 min.Distribuitor:
    Transilvania Film


    orele 20.30- Pregătire pentru a fi
    împreună o perioadă nedeterminată
    – premieră – Regia: Lili Horváth, 2020, Ungaria, dramă, romantic,
    dragoste, 95 min.Distribuitor: Asociația Filmtett






    Parteneri media ai MNȚR: TVR, Radio România,
    Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional,
    RFI România, Historia, Igloo,
    Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.cooperativaurbană.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.



  • Școala de vară Edu for Summer, la Craiova

    Școala de vară Edu for Summer, la Craiova

    Departe de a pune cunoașterea în cui, beneficiind de o
    finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman, elevi și profesori nu
    vor înceta să – și dezvolte inteligenta,
    creativitatea, stima de sine, curajul, spiritul de inițiativă, limbajul și comportamentul
    în societate prin joacă, interacțiune și voie bună în cadrul Scolii de vară
    2019.


    Mai multe
    detalii ne oferă doamna profesor Diana
    Brătucu- coordonator proiect.




    Școala de
    vară Edu for Summer se va desfășura începând cu prima zi de vacanță, după
    Rusalii, îi invităm pe copii alături de noi pentru a petrece o vacanță actvă,
    înconjurați de prieteni și multe activități interactive și interesante. Proiectul
    este finanțat prin fonduri structurale, POCU, fiind implementat de
    Universitatea din Craiova, finanțându-ne astfel o Scoală de vară și un After
    school începând din toamnă, creând un loc în care credem în fiecare copil, în
    care să îi ascultăm, să-i valorizăm, să
    le descoperim talentele și pasiunile, să-I încurajăm să și le dezvolte, să
    construim relații de durată și preietenii care să-I ajute să- și dezvolte stima
    de sine.


    Activități
    specifice proiectului?


    Începem
    pe 18 iunie cu diferite ateliere care se derulează fiecare pe o perioadă de o
    săptămână. Începem cu activități de autocunoaștere, de cunoaștere a grupului,
    de gestionare a emoțiilor, lucru în echipă, continuăm cu explorarea mediului în
    care trăiesc, explorarea Universului, activități distractive în bucătărie, dar
    și activități sportive.


    Câți
    elevi vor participa la aceste cursuri ale Școlii de vară?


    Vor fi
    înscriși 15 copii în fiecare săptămână.


    Practic,
    această Școală de vară se va desfășura până când, în septembrie, vor reâncepe
    cursurile școlare.


    Sigur că
    da. Se va desfășura pe parcursul celor 12 săptămâni urmând ca proiectul să continue
    cu un program After School, după începerea școlii.


  • Metode neconvenţionale de educaţie muzicală

    Metode neconvenţionale de educaţie muzicală


    Metode pedagogice
    neconvenţionale pentru copii, dar care, în acelaşi timp, pot fi aplicate şi
    adulţilor sunt practicate şi în România. Unele dintre ele implică muzica şi
    mişcarea, fiind folosite atât pentru transmiterea de cunoştinţe, cât şi pentru
    stimularea creativităţii personale sau chiar pentru terapie. Aceste cursuri au
    început să pătrundă în România după 1990, bineînţeles. Cam pe atunci, mai exact
    în 1993, muzicianul german Hannes Heyne a introdus metoda sa la noi în ţară, o
    metodă de educaţie muzicală care are la bază un principiu simplu: muzica are
    aceeaşi importanţă ca şi limbajul, fiind un mijloc de comunicare străvechi. De
    altfel, modul străvechi de a face muzică poate fi reluat şi azi atât pentru a-i
    familiariza pe copii cu muzica, cât şi pentru a-i face pe adulţii, uneori
    nerăbdători sau iritaţi, să se asculte şi să se înţeleagă unii pe alţii,
    consideră Hannes Heyne. Vechile triburi au începutprin
    a crea sunete şi instrumente. Dacă nu făceau instrumente, găseau scoici,
    pietre, beţigaşe de lemne şi cu ele, încercau să comunice cu ajutorul lor. Iar
    ceea ce era disponibil atunci este disponibil şi în zilele noastre. Nu trebuie
    să ne preocupe doar dispozitivele electronice, putem apela şi la natură pentru
    a crea instrumente, instrumente simple din beţigaşe de lemn, din scoici… În
    felul acesta, toată lumea are posibilitatea de a crea muzică fără să aibă
    cunoştinţele necesare.


    Această metodă dezvoltă capacităţile de comunicare
    şi inteligenţa emoţională, atât la copii, cât şi la adulţi. Pe aceştia din
    urmă, ea îi ajută nu doar să se elibereze de tensiunea interioară acumulată în
    urma activitaţilor stresante şi dificile, dar şi să reînveţe, uneori, să
    comunice între ei. Hannes Heyne. A te asculta unul pe
    celălalt e foarte important. Dacă-l ascult pe celălalt când vorbeşte sau cântă,
    înseamnă că-i recunosc valoarea. Putem învăţa acest lucru şi făcând muzică.
    Putem ascultam, dar putem şi răspunde prin muzică. Este baza comunicării.


    Hannes Heyne
    a călătorit peste tot în lume, aplicându-şi metoda de educaţie muzicală în
    multe locuri din Europa, SUA, Mexic şi chiar Japonia. În România, revine deseori
    organizând ateliere pentru copii, dar şi cursuri de terapie prin muzică în
    multinaţionale. Să-l ascultăm pe Hannes Heyne. Am fost invitat de către şcoli, de către instituţii diverse.
    Pentru mine, nu e greu să lucrez cu copii. Când copiii sunt mici, începem cu o
    poveste. Cu un basm muzical. Cei mici îşi doresc să asculte basme şi fiecare
    instrument este un personaj. Când cresc, încep să pună întrebări despre
    instrumente: la ce folosesc, cine le-a făcut, cum funcţionează. Adulţii vor să
    ştie cum pot, la rândul lor, să-i educe pe alţii, cum le influenţează
    sănătatea, cum îi afectează, e terapie prin muzică sau nu. În România, sunt
    deschis către colaborări. Am colaborat şi cu Muzeul Ţăranului Român, organizând
    cursuri în cadrul Atelierelor de Creativitate. Am lucrat, de asemenea, în Arad
    şi Braşov, de fapt cam peste tot în România.


    Metoda practicată de Hannes Heyne este similară
    aşa-numitelor metode active de iniţiere muzicală a copiilor, concepute încă de la debutul
    secolului XX de compozitoriiÉmile Jaques-Dalcroze şl Carl Orff. În România, acest tip de pedagogie
    muzicală a început să pătrundă şi în şcolile din sistemul public, după ce
    iniţial a fost practicat în cadrul unor cursuri organizate de asociaţii
    non-guvernamentale. Una din ele e MiMaMuzica, iar metoda activă adoptată acolo
    ne este explicată în continuare de Lucian Nicolae: Copilul, înainte de a învăţa literele alfabetului – să
    le recunoască, să le lege în cuvinte şi apoi să le scrie – are nevoie să
    vorbească o anumită limbă şi să înţeleagă un anumit limbaj. El a învăţat să
    vorbească limba maternă înainte de a învăţa să scrie şi să citească. În muzică
    poate funcţiona acelaşi principiu: întâi învăţăm să vorbim muzica, adică s-o
    practicăm sau s-o facem, apoi o decodificăm şi învăţăm ce înseamnă ea la nivel
    cognitiv, cum citim şi scriem o partitură. (Eu, personal, mă simt foarte
    aproape de Carl Orff pentru că metoda lui îmbină recitarea vocală, limbajul,
    mişcarea, dansul, expresia vocal-corporală, adică teatru, precum şi cântatul cu
    vocea şi cu instrumente cu abordare tehnică facilă.


    Această
    metodă activă constituie baza cursurilor organizate de MiMaMuzica şi predate,
    printre alţii, şi de Lucian Nicolae: Atelierele
    care se desfăşoară la MimaMuzica se adresează copiilor între 0 şi peste 8 ani.
    Profesorii de la MimaMuzica au avut colaborări cu diverse şcoli gimnaziale şi
    primare din Bucureşti precum şi cu unele grădiniţe. Dar colaborarea cu şcoala
    presupune deplasarea noastră cu instrumentele acolo. De aceea e mai practic să
    invităm noi acea şcoală la sediul nostru.



    Prin
    urmare, această pedagogie poate fi integrată în sistemul public de educaţie, cu
    anumite condiţii, aflăm de la Lucian Nicolae: Eu sunt convins că poate fi integrată în
    sistemul oficial. De pildă, în Franţa, există săli de motricitate unde se
    desfăşoară şi orele de muzică, de dans, de mişcare, chiar şi de gimnastică. Şi
    în România, programa şcolară s-a adaptat la nivel teoretic acestor tendinţe,
    iar din clasa 0 până într-a IV-a avem ore de muzică şi mişcare. Bazându-mă pe
    exemplul acesta din Franţa, unde multe şcoli sunt dotate cu un minimum de
    instrumente şi cu săli de motricitate, recomand din toată inima acest gen de
    educaţie. Deschiderea prin programa şcolară care este extraordinar de generoasă
    şi ea e gândită de oameni care cunosc metodele active. Dar de la programă până
    la aplicarea ei este o distanţă şi depinde foarte mult de experienţa muzicală a
    învăţătorului şi a profesorului.

  • Tradiție, spiritualitate și emoție în tabăra de cultură și civilizație

    Tradiție, spiritualitate și emoție în tabăra de cultură și civilizație

    Copiii și tinerii români din Cernăuți
    au participat timp de 6 zile la ateliere de olărit și pictură, cursuri de
    muzică populară românească și s-au întâlnit cu reprezentanți ai administrației
    locale.


    Tabăra de cultură și civilizație românească pentru tinerii români din
    Cernăuți-Ucraina de la Mănăstirea Horezu, Vâlcea a avut loc în
    perioada 10-15 iulie 2017
    cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul
    Râmnicului.


    Cei prezenți în
    tabăra au avut ocazia să descopere și o parte din România. Au vizitat mănăstirile
    și schiturile vâlcene, Muzeul Județean de Istorie, Grădina Zoologică din
    Râmnicu Vâlcea, Salina Ocnele Mari și Muzeul de Artă Casa Simian


    Elevii, studenții și profesorii români din Cernăuți, Ucraina au oferit vineri,
    14 iulie 2017, în incinta Mănăstirii Horezu, un spectacol de muzică populară
    românească la care au participat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie,
    Arhiepiscopul Râmnicului, domnul Nicolae Brânzea, director general adjunct IEH,
    pr.Cristian Bănuță, inspector de religie la Inspectoratul Școlar Vâlcea, doamna
    Zvetlana Preoteasa, expert IA, coordonator al proiectului din partea IEH,
    domnul Dan Mirea, expert I, responsabil cu proiectele spirituale în cadrul IEH
    și consilieri eparhiali.


    În cadrul festivității, prin manifestările
    culturale ale tinerilor din Cernăuți și ale tinerilor din Parohia Foleștii de
    Sus, cât și prin mesajele organizatorilor a fost subliniat rolul taberelor
    culturale în păstrarea identității naționale românești în comunitățile istorice din afara granițelor
    României.




    Înaltpreasfințitul
    Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului
    în cuvântul de binecuvântare adresat participanților la festivitate, a arătat
    că dragostea față de Dumnezeu mărturisită de Sfântul Constantin
    Brâcoveanu și de către toți voievozii români s-a manifestat atât în ctitorirea
    de mănăstiri și lăcașuri sfinte, dar și în apărarea conștiinței unității de
    neam care nu a avut loc doar pe câmpurile de luptă, ci și prin impunerea limbii
    române în cancelariile domnești, prin sprijinirea tipăririi cărților bisericești
    în limba poporului și prin întreaga activitate culturală pe care au
    desfășurat-o.




    Domnul Nicolae Brînzea, director general adjunct IEH a
    mulțumit Înaltpreasfinției Sale pentru sprijinul acordat Institutului Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni în promovarea și păstrarea
    conștiinței românești în comunităților românești din Cernăuți, subliniind
    totodată și rolul portului popular și al cântecelor populare și istorice în
    acest demers:când voi cântați melodiile folclorice românești și purtați
    costumul tradițional, vă exprimați dorul și dragostea de țară. Ceea ce faceți
    este un lucru extraordinar, pentru că, în inimile voastre curate și sincere,
    duceți un mesaj mult mai vibrant și emoționant decât putem noi să realizăm prin
    proiectele pe care le derulăm. Vă asigurăm de tot sprijinul nostru, al Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeniși, în primul
    rând, al doamnei Andreea Păstârnac, ministru pentru Românii de Pretutindeni în
    acțiunile pe care le întreprindeți pentru păstrarea identității naționale și a
    valorilor culturale și spirituale românești




    Tabăra a fost organizată de Arhiepiscopia Râmnicului în parteneriat cu Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeni (instituție aflată în subordinea Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni).

  • Tren de plăcere

    Tren de plăcere

    Tradiţii şi experienţe cu specific transilvănean, un program flexibil şi personalizat, activităţi recreative şi educative unice, de la degustări de vin sau prânzuri câmpeneşti în zone cu mare bogăţie culturală, până la workshop-uri şi demonstraţii live sunt tentaţiile alăturate într-un pachet turistic inedit: “Transilvania Train”. O invitaţie la o călătorie cu trenul, ”Transilvania Train” va face, începând din luna august a anului acest, cu 180 de turişti în vagoane, turul Transilvaniei.



    Cristian Pitulice, iniţiatorul proiectului, ne-a spus că nu era mare fan al mersului cu trenul: “Dar mi-a plăcut foarte mult conceptul de la Brno Express până la Trans Siberian. România nu a avut un concept de genul acesta, probabil că au mai fost tentative, dar infrastructura de cale ferată, atât şinele, cât şi vagoanele, nu au permis până în momentul acesta. Am găsit o deschidere bună la CFR călători şi începând din 2017, iată că avem primul proiect de tren turistic al României.”



    Vom afla cum şi unde putem merge şi ce putem descoperi chiar de la iniţiatorul proiectului: “Vrem să adunăm 200 de oameni, într-un tren format dintr-o locomotivă şi cinci vagoane, pe care timp de patru zile să-i plimbăm prin Transilvania, începând de la Braşov, Sighişoara, Mediaş, Alba Iulia, coborând la Sebeş, Sibiu şi Făgăraş, după care ne întoarcem la Braşov. Timp de patru zile vor experimenta, vor explora tradiţiile Transilvaniei. Transilvania, în acest moment este unul dintre punctele luminoase ale Europei turistice şi trebuie să profităm de acest moment. Ca un element inedit este faptul că noi vom avea nu mai puţin de 15 workshopuri la care participanţii se pot înscrie, la 2 dintre ele fără costuri suplimentare. Mai mult decât atât, vrem să aducem celor 200 de participanţi, un lucru rar în România şi anume concertele de muzică bisericească, în bisericile evanghelice, iar în ultima zi a pachetului turistic, vom avea inclusiv o cină în aer liber la umbra trenului.”



    Cu intenţia de a aduce în prim plan zona săsească şi tradiţiile săseşti, în general zona bisericilor fortificate, organizatorii au plănuit, în fiecare etapă a traseului, ateliere de diverse feluri, de la arhitectură până la gastronomie, astfel încât să scoată în evidenţă tot ce are mai bun zona aceasta a Transilvaniei: “Vom avea un program complex, nu vom avea momente de respiro. În prima zi vom vizita Haferland-ul, zona aceea a Transilvaniei, cu Cloaştef, Meşerdorf, Viscri şi Criţ. A doua zi, vom pleca către Mediaş, vom avea înnoptare la hotel în Sighişoara, către Mediaş se pleacă tot cu trenul, iar acolo cei 200 de participanţi în această aventură se vor împrăştia în nu mai puţin de 15 grupuri, pentru a participa la atelierele organizate aici. După care vom pleca către Alba Iulia, o scurtă vizită la Cetate şi cazare. Ziua a treia este dedicată unui mare workshop gastronomic. Vom redescoperi împreună o mulţime de reţete tradiţionale săseşti, care nu au fost uitate, dar, probabil, multă vreme au fost ignorate. Participanţii vor găti la comun o mulţime de preparate, îşi vor împărţi rezultatele muncii şi vor rămâne, şi mai important, şi cu reţetele gastronomice. Iar în ultima zi, după concert la Sibiu, în Piaţa Mică, vom avea masa de prânz în interiorul Cetăţii Făgăraş şi, în cele din urmă, ne vom întoarece la Braşov.”



    În ”Transilvania Train”, călătorii vor putea sta la masă, vor povesti pe parcursul călătoriei, vor putea bea o bere sau un pahar de vin şi vor privi pe geam până la sosirea în următoarea staţie CFR. Trenul este format din cinci vagoane bar-bistro, adică vagoane care într-un capăt au un bar propriu-zis, restul fiind format din scaune puse faţă în faţă şi mese, ne-a explicat interlocutorul nostru şi a adăugat: “Trenul nu este un simplu mijloc de locomoţie. Noi vrem să fie un mijloc de socializare şi vrem să închegăm o comunitate Transilvania Train, pentru că de fapt în toate trenurile turistice din lume cam ăsta este scopul. Gândiţi-vă la trenuri precum TransSiberianul, în care avem 150 de oameni din sute de ţări care în trei patru zile devin prieteni la cataramă. Exact asta vrem să facem şi noi cu Transilvania Train. Să fie un mijloc de socializare, iar în aceste etape, în care oamenii vor fi în tren, noi vom fi foarte activi, începând de la a le spune poveştile locurilor, până la a le oferi mostre din preparatele gastronomice locale sau degustări de vinuri sau de palincă.”



    Din totalul locurilor disponibile, s-au ocupat 18 locuri în primele trei zile de la lansarea proiectului, ceea ce îi încredinţează pe organizatori că proiectul va avea succes.

  • Sere în miniatură, o lume verde cu o poveste fascinantă.

    Sere în miniatură, o lume verde cu o poveste fascinantă.

    Fraţii Anton şi Ciprian Balint, împreună cu Raluca Mitea, sunt cei
    care, de aproximativ un an, dau viată unor globuri de
    sticlă, pline cu nisip şi pietricele colorate care împrejmuiesc o floarea din interiorul acestora. Sere în miniatură, o lume verde cu o poveste
    fascinantă.


    Ne-a istorisit povestea primilor paşi la Greenarium, Anton Balint, unul
    dintre iniţiatorii proiectului. Povestea Grenarium a început acum aproape
    un an, de fapt a început în 2015 de Crăciun, când am vrut să facem nişte
    cadouri speciale familei şi prietenilor. După ce ne-am jucat în mai multe
    feluri am ajuns să facem terarii, respectiv plante puse în vase de sticlă şi
    apoi ornamentate cu pietricele colorate. După ce am văzut că am avut
    succes în familie şi la prieteni, am
    hotărât să ne dezvoltăm. Cumva s-a transformat într-o mică afacere de familie,
    care a început cu căutarea numelui, cu documentarea. Ne-am transformat în
    persoane care iubesc plantele, chiar dacă la început n-aveam niciun interes
    pentru ele. Intre timp, studiind ce se întâmplă cu ele, cum trăiesc şi cum se
    înmulţesc, cum să le culegi şi cum să nu le culegi, ne-am transformat în
    iubitori de plante. Numai că, pentru că nu suntem foarte responsabili cu udatul
    plantelor am căutat să facem întotdeauna lucrurile cât mai simple. Tocmai de
    aceea noi folosim numai plante foarte uşor de întreţinut, respectiv plante suculente în momentul
    acesta.


    Plantele de acest tip trebuie udate o dată la două
    săptămâni cu două linguriţe de apă, numele lor fiind Sempreviva, adică plante care
    trăiesc veşnic, fiind cunoscute şi ca flori de piatră. Revine la microfon cu
    povestea Greenarilor, Anton Balint: Atunci a
    fost simplu, am umblat prin magazine, ne-am documentat pe net cum funcţionează
    lucrurile, dar acum mergem pe munte să culegem plante, din zonele unde stim că
    se găsesc. Plantele pe care le culegem noi de pe munte se numesc Sempreviva. Apoi
    le aducem acasă, le creştem, le înmulţim şi apoi le punem în vase de sticlă.
    Vasele de sticlă se fac de către trei artizani, toţi trei din Ardeal. Am fost
    şi în atelierele lor şi ne-am jucat, adică am suflat şi noi globuri şi nu au
    fost cele mai reuşite globuri, aşa că am preferat să-i lăsăm doar pe ei. Apoi,
    în interiorul globului punem nisip colorat şi pietriş colorat. Pietrişul
    colorat îl luăm de undeva din Banat, deci tot autohton. Sunt colorate într-un
    mod care nu dăunează plantelor. Genul acesta de nisip se poate folosi şi la
    acvariile cu peşti. Apoi le adunăm într-un glob, le aranjăm frumos, punem
    pământ, o combinaţie de pământ pe care o facem noi pentru ca să se adapteze
    foarte uşor plantele, şi apoi cu grijă plantăm plănticica.


    Avem foarte multe culori şi
    atunci oamenii când vor să comande au dificutăţi neştiind ce să aleagă, ne-a
    mai spus interlocutorul nostru. Iar pietricelele sunt fie deosebit de mici, fie
    mari şi pătrăţoase şi pot fi puse pe fundul vasului, în vârful vasului, peste
    tot sau, pur şi simplu, presărate pe pământ ca un ornament minimalist. Iar
    întregul aranjament este plasat într-un recipient de sticlă, care poate fi glob
    şi…nu numai. Vine cu detalii Anton Balint. Pe lângă globuri mai avem
    nişte forme geometrice, pe care le facem noi de la cap la coadă. Noi le numim
    Geogreenarii, iar pe acestea le facem de la tăiatul sticlei, până la ambalat.
    De ce sunt ele speciale? Folosim tehnica Tiffany, cea care se foloseşte la
    vitralii, respectiv lipirea cu cositor a sticlei. Nu ne atrage lipirea cu
    silicoane sau cu alte substanţe care să dăuneze, aşa că preferăm tehnici
    sigure. Si tehnica aceasta e folosită
    de câteva sute de ani, pentru vitraliile din catedrale. Si pentru că le
    facem noi, putem să facem tot felul de forme. De exemplu, zilele acestea ultima
    formă pe care am făcut-o a fost cea a unei maşinuţe decapotabile. Si în
    maşinuţă, în loc de şofer şi pasager, am pus căte o floricică.


    Realizarea unui astfel de
    aranjament poate să dureze de la zece minute până la câteva ore, în funcţie de mărime şi complexitate. Globurile medii, de zece centimetri, durează cam zece minute. Geogreenariile durează de la
    trei ore în sus. Cea mai simplă piramidă durează cam trei ore. Iar preţurile unui astfel de artefact oscilează
    între
    10 şi 320 de lei, cele mari, de 50 cm. Greenariile au ajuns la târguri, atât la
    Sibiu, cât şi în alte oraşe din ţară. Cât
    despre livrări, acestea se fac personal, deoarece operele sunt destul de fragile.


    Pasionaţi de ceea ce au învăţat să facă, tinerii s-au decis să îi înveţe
    şi pe alţii cum se fac Greenarii. (Anton Balint) Din luna noiembrie
    am început să organizăm atelier. Avem
    nişte prieteni care au o cafenea în Sibiu şi care ne-au invitat să organizăm
    ateliere la ei în cafenea. La prima întâlnire a fost un număr spectaculos de
    oameni, 30 de oameni, peste aşteptările noastre, nu ne aşteptam. Si toţi au
    fost foarte încântaţi. Timp de mai bine de o oră am povestit, ne-am jucat şi am
    fost foarte impresionaţi de modul în care fiecare îşi aranja pietricelele. Si
    mai drăgut a fost că deşi fiecare şi-a ales la început câte o culoare, la un
    moment dat au început să le schimbe între ei, astfel încât fiecare putea să
    pună câte cinci-şase culori într-un globuleţ. Şi de atunci încercăm cam o dată
    pe lună să avem întâlniri cu oamenii,
    ca să înveţe să facă greenarii.


    Cât despre locul în care
    Greenariile pot fi aşezate, tinerii spun că orice loc dintr-o casă poate fi
    potrivit atâta timp cât sunt oameni frumoşi în jurul lor.
    Lumină şi o cameră aerisită fiind tot ce le trebuie.







  • Da’ de ce?

    Da’ de ce?

    Între timp, împreună cu copiii şi părinţii pe care îi strâng la fiecare sfârşit de săptămână, cei de la DaDeCe au colindat cam toate muzeele din Bucureşti, ne-a mărturisit preşedinta asociaţiei, Raluca Bem Neamu şi ne-a mai spus de ce au ales acest nume pentru asociaţia pe care au înfiinţat-o:


    Este întrebarea cea mai frecventă pe care o auzim pe buzele copiilor mici. Ne adresăm copiilor de la 2 la 10 ani, şi, mai ales pentru prima grupă de vârstă, este o întrebare care înconjoară tot universul copiilor: da de ce se întâmplă acest lucru, da de ce se întâmplă celălalt, este obsesivul de ce de la 3 ani, care după aceea capătă noi valenţe. Programele propuse de noi se desfăşoară în instituţii culturale, în mod special în muzee, unde am descoperit un univers care copiilor le place foarte tare, este plin de sensuri şi dacă programele pe care le propunem sunt interactive şi ţin cont de vârsta copiilor şi de interesul lor, experienţele sunt absolut extraordinare. Niciun alt spaţiu nu oferă atâta bogăţie de sensuri şi de tipuri de a te juca şi a interacţiona cu obiectele culturale.



    Pornind de la ideea că întotdeauna experienţa copiilor atunci când se află lângă părinte este mult mai profundă şi mai plăcută, DaDeCe propune la fiecare sfârşit de săptămână un alt program copiilor, condiţia fiind ca aceştia să vină însoţiţi de părinţi, programul fiind practic pentru familii cu copii de 2-10 ani.



    Am întrebat-o pe interlocutoarea noastră care consideră că sunt muzeele cele mai atractive pentru copii şi dacă aceştia percep muzeele în mod diferit. Am început cu Muzeul Ţăranului Român, care ni s-a părut cel mai prietenos din punctul de vedere al expunerii, am fost şi în Muzeul Satului, Muzeul Naţional de Istorie, câteva case memoriale, muzeul Vasile Grigore, muzeul George Enescu cu care avem o colaborare constantă de trei ani. Acolo am propus programe de muzică şi mişcare, şi timp de trei ani am avut programe acolo. Sunt practic toate muzeele care permit accesul unui grup de copii mici, pentru că nu toate muzeele sunt pregătite pentru această experienţă. În primul rând, când intră într-un muzeu, copiii au nevoie de puţin timp de adaptare cu spaţiul: fiind destul de mici, spaţiul este foarte mare faţă de ei, este foarte diferit. Şi atunci fiecare din programele noastre începe cu un astfel de joc în care ei să se simtă bine în spaţiul în care au intrat, fiind însoţiţi de părinţi acest lucru se întâmplă mult mai natural. După care le propunem să vadă ce le propune muzeul. Deschidea lor este foarte mare, pentru că au o curiozitate naturală, nu au prejudecăţile adulţilor, nu au temerile lor, pentru ei arta e un lucru absolut firesc. Acceptarea artei este mult mai facilă la vârste mici.



    Pentru cei cărora le e dor să colinde muzeele sau galeriile de artă au fost pregătite programe de educaţie vizuală pentru copii de la 4 la 8 ani în expoziţia fotografului francez Philippe Ramette, Cu susu-n jos, organizată de Institutul Francez la Galeria Centrul Artelor Vizuale-Multimedia Bucureşti. Este un program de descifrare a artei contemporane, în general, şi de explicare a abordării artistului francez, în particular. Revine cu detalii, Raluca Bem Neamu: Mesajul principal al programului nostru ar fi că artistul transformă realitatea după propria bucurie şi dorinţă şi după propriile idei; îi ajutăm astfel să înţeleagă ce înseamnă arta. Arta nu e pur şi simplu o fotografie a unui colţ din natură, este o fotografie în care ideea şi mesajul ar trebui să devină foarte evidente. Pornind de la această expoziţie, de la nişte discuţii, nişte jocuri care testează echilibrul şi alte lucruri cât mai concrete pentru copii, la partea de atelier vor fi ei înşişi deja, şi pornind de la acest univers al lui Philippe Ramette, vor încerca să propună colaje, în care, de asemenea, legile fizicii să nu funcţioneze, lucrurile să fie strâmbe, dar totul să transmită de fapt un mesaj personal, al copilului care face colajul. Dorim foarte mult ca ei să înţeleagă ce este arta şi nu vrem o definiţie, ci interiorizarea conceptului, iar faptul că ei devin artişti în timpul vizitării expoziţiei, îi ajută să interiorizeze acest mesaj.



    Alte programe ale acestei primăveri abordează filosofia, cum ar fi atelierele de filosofie pentru copii de la 4 la 8 ani, numite Cu alte cuvinte. În cadrul acestora, micii filosofi pornesc de la o poveste şi discută apoi despre viaţă. Celor care se pregătesc de ieşiri în natură şi călătorii, le sunt pregătite două tipuri de ateliere: unul despre lumea ierburilor, altul despre cea a copacilor. Flori, fete şi… ierburi este un atelier despre ierburi şi flori dedicat fetelor de toate vârstele şi va fi realizat cu ocazia zilei de 8 martie în prezenţa autoarei şi ilustratoarei cărţii Călătorie printre ierburi şi lumină, Iulia Iordan şi Cristiana Radu. Iar cel de-al doilea atelier, tot desprins din natură, Atelierul din copac, se adresează familiilor cu copii de la 4 la 8 ani şi are ca subiect lumea fascinantă a pădurii. Şi astfel, cu trecerea timpului şi cu fiecare atelier ce se desfăşoară, întrebarea DaDeCe îşi găseşte noi şi noi sensuri.