Radio România Internațional

Tag: ateliere copii

  • Jurnal românesc – 05.12.2022

    Jurnal românesc – 05.12.2022

    Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, se află într-o vizită oficială la Bruxelles şi Paris unde, în perioada 5-7 decembrie, continuă campania de promovare a Timişoarei, Capitală Europeană a Culturii 2023. “Ţinta noastră este să creăm noi punţi de colaborare între Timişoara şi marile capitale europene care să continue şi după anul viitor. Destinul european al Timişoarei merită să fie mult mai vizibil şi mai bine cunoscut de către europeni. Anul viitor este şansa noastră de a spune tuturor povestea europeană a Timişoarei”, a declarat edilul. La Bruxelles, evenimentul de promovare are loc la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană şi reuneşte europarlamentari români şi străini, oficiali care lucrează în instituţiile europene, ataşaţi culturali ai altor state membre şi diplomaţi. La 6 decembrie, delegaţia românească se va afla la Ambasada României la Paris, unde va avea loc o întrevedere cu reprezentanţi ai mediului cultural din capitala franceză, membri ai corpul diplomatic şi ai diasporei româneşti. Dominic Fritz a început campania de promovare externă a Timişoarei, în noiembrie, la Berlin. Demersul continuă şi anul viitor, în ianuarie, cu o vizită la Groeningen, în Olanda.



    România este invitat special la a 23-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Tbilisi, care are loc între 4 şi 11 decembrie. În cadrul manifestării vor fi proiectate filmele “Imaculat” de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, “Om câine” de Ştefan Constantinescu, “Mikado” de Emanuel Pârvu, “Spioni de ocazie” de Oana Giurgiu, “Câmp de maci” de Eugen Jebeleanu, “Pentru mine eşti Ceauşescu” de Sebastian Mihăilescu şi “Neidentificat” şi “Miracol”ambele de Bogdan George Apetri. Regizorii Ştefan Constantinescu, Sebastian Mihăilescu şi Bogdan George Apetri îşi prezintă personal filmele pe care le semnează şi susţin după proiecţiile acestora sesiuni de întrebări şi răspunsuri. De asemenea, criticul de film Mihai Chirilov va face o analiză a filmelor româneşti prezentate şi va modera dezbaterea cu tema “Cinematografia românească de azi”. Festivalul Internaţional de Film de la Tbilisi este unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din Georgia. Prezenţa românească este sprijinită de Institutul Cultural Român.



    Peste 30 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani, cu părinți originari din România, dar și din Republica Moldova și Ucraina, au participat gratuit la cursuri și ateliere educaționale în limba română promovate de Asociația “Floare Albastră” din oraşul italian Terni. Rotalianul scrie că inițiativa face parte din proiectul “Școala românească din Terni” pe care asociația l-a organizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. “Școala românească din Terni” este o instituţie bilingvă italo-română pentru copiii și adolescenții care locuiesc în Terni și care sunt interesați să învețe limba română. Proiectul își propune să sprijine integrarea lingvistică și culturală a elevilor transferați în România sau Italia. În cadrul primului modul al proiectului au fost organizate cursuri de limba și cultura română, în persoană și online, întâlniri de lectură în limba maternă și ateliere educaționale tematice pentru lărgirea cunoștințelor despre România. Proiectul va continua cu atelierele de lectură în limba română desfășurate la biblioteca municipală din Terni și se va încheia cu o petrecere de Crăciun, ocazie cu care copii vor putea afla tradițiile prilejuite de această sărbătoare.



    Expoziția “Natura umană”, a artistelor Cristina Cioplea și Gila Miller, este deschisă la ICR Tel Aviv. Sunt expuse circa 30 de lucrări de mixed media, ceramică şi textile care se constituie într-un un dialog vizual între creatoare ale căror discursuri artistice se întrepătrund. Cele două s-au cunoscut cu ocazia unei rezidențe artistice. Cristina Cioplea locuiește și lucrează în Târgu Jiu. A absolvit Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara, unde a urmat și un program de master în domeniul artei grafice. Născută în Israel, Gila Miller a intrat în legătură cu moștenirea culturală românească prin intermediul mamei sale și a întregii familii a acesteia, originare din România. A absolvit Arte Frumoase la Universitatea din Haifa, a urmat un program de master în Iudaism și Artă Iudaică la Institutul de Studii Iudaice Schechter, iar apoi a elaborat studii de cercetare în domeniul Artei evreiești la Universitatea Bar Ilan. Expoziția “Natura umană” poate fi vizitată până la 4 ianuarie 2023.






  • Proiectul cultural-educațional „Mă numesc Curaj”

    Proiectul cultural-educațional „Mă numesc Curaj”

    După mai bine de doi ani de pandemie, multe restricții și începutul unui război chiar la graniță, parcă e nevoie de curaj mai mult ca oricând, mai ales de curajul de a-ți recunoaște propriile temeri. Exact asta își propune proiectul cultural-educațional Mă numesc Curaj”, inițiat de Asociația Câte-n lună și-n mansardă”, un proiect care a debutat anul trecut și care-și propune să dureze 23 de luni.



    Gândit să se desfășoare în mai multe etape, cu ateliere destinate copiilor și familiilor lor, Mă numesc curaj” e un proiect bazat pe storytelling” sau pe povestire”. Fie că scriu, desenează, fac colaje sau chiar dansează, participanții la ateliere capătă curajul de a-ți exprima propriile gânduri sau temeri. Așadar, este vorba și de un demers terapeutic, ne spune Valentina Bâcu, inițiatoarea proiectului:



    Anul trecut ne-am legat de povești și de personajele care ne dau curaj. A fost momentul lansării proiectului multianual Mă numesc Curaj”, care este un program de educație culturală și creativitate pentru copiii din România, dar și din diaspora. Pentru el am adunat foarte multă energie atât din partea povestitorilor și a artiștilor care se implică în derularea unor ateliere cu copii, cât și din partea copiilor și a familiilor care participă la aceste activități. S-au adunat zeci de povești sub pelerina curajului. Anul acesta am aflat mai multe rețete de curaj. Am descoperit împreună cu copiii că ați arăta vulnerabilitatea nu este un lucru care te face slab, dimpotrivă. Încercăm să aducem și noi un strop de ajutor și să îi ajutăm să-și găsească cadrul potrivit pentru a-și exprima creativ talentul, pentru a-și găsi vocile care sunt din ce în ce mai puternice, mai ales în rândul tinerilor copiii de astăzi.”



    Desfășurate în această toamnă la sfârșit de săptămână, atelierele beneficiază de prezența unor scriitori, ilustratori, dar și psihologi care-I ghidează pe copii pe care exprimării de sine prin mijloace artistice. Valentina Bâcu, inițiatoarea proiectului Mă numes curaj”.



    Sunt ateliere care se desfășoară nu neapărat cu o frecvență anume, pentru că au fost situații în care a trebuit să regândim calendarul. Proiectul nostru adună poveștile despre curajul din pandemie. În momentul în care a început războiul din Ucraina a trebuit să adaptăm tematica atelierelor sau să modificăm puțin calendarul. În momentul de față am revenit cu o nouă serie de ateliere, atât în București, cât și în alte orașe Vaslui, Timișoara, Cluj. În Cluj va avea loc o expoziție în această toamnă, care va aduna poveștile copiilor. E vorba de povești scrise, dar și transpuse vizual în desene. Sunt ateliere de ilustrație, benzi desenate, animație, dar și de dans.”



    Cel mai recent atelier de genul acesta s-a desfășurat în București, în interiorul unei librării, astfel încât copiii au avut acces și la cărțile dedicate lor. La finalul proiectului Mă numesc curaj”, 500 de povești vor fi adunate, înregistrate și prelucrate în formate multimedia astfel încât ele să ajungă la un public cât mai larg.



  • Eveniment cultural – Tabăra de creaţie „Vara pe uliță”

    Eveniment cultural – Tabăra de creaţie „Vara pe uliță”

    Bucureștiul, în plină vară, sfidând canicula și soarele arzător, devine creativ. În cadrul Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti”, unul dintre puținele locuri răcoroase care așteaptă o vizită pe timp de vară, un spațiu bogat în tradiție, meșteșug și frumos, s-a deschis cea de-a 30-a ediție a Taberei de creație Vara pe uliță”.



    Copiii înscrişi în programul taberei vor fi iniţiaţi în tainele meşteşugurilor populare: olărit, ţesut, croit-cusut-brodat, încondeiat ouă, confecţionat păpuşi, arta creației măştilor şi podoabelor populare, sculptură în lemn, pictură de icoane pe lemn şi pe sticlă, prelucrarea artistică a pielii. Nu vor lipsi atelierele de dansuri populare, modelaj în lut, confecţionarea jucăriilor din lemn, împletiturile de sfoară și, bineînțeles, fotografie (colecția fotografică a Muzeului Satului fiind una celebră și apreciată atât de către public, cât și de către specialiști).



    Atelierele Taberei de creație Vara pe uliță” se adresează copiilor între 4 și 18 ani. Pentru a se putea lucra cu micii creatori, pentru ca procesul de învățare și transmitere a meșteșugurilor să fie unul care să dea cu adevărat roade, organizatorii au stabilit un număr de maxim 10 copii la fiecare atelier. Pentru tinerii creatori, dar și pentru părinții interesați, înscrierile pentru participarea copiilor în cadrul atelierelor se pot face atât la sediul Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”, cât şi online, accesând informațiile de pe site-ul muzeului. Programul atelierelor este zilnic în timpul săptămânii, de luni până vineri, durata Taberei de creație fiind până pe 5 august.



    La ce se așteaptă organizatorii de la această ediție cu numărul 30? La un număr mare de participanți de aproximativ 500 de copiii, care vor lucra alături de meșteri populari de pe întreg teritoriul României. O atmosferă prietenoasă și rustică, ce amintește de curtea bunicilor de la țară, scopul programului fiind acela de a insufla celor mici dragostea pentru tradiție și cultură și de a duce meșteșugurile tradiționale mai departe.



    La ceremonia de deschidere a programului creativ Vara pe uliță”, directoarea muzeului, Paula Popoiu, a vorbit emoționată despre generațiile de tineri care au participat, au crescut odată cu programul, în vacanțele de vară, în cei peste 30 de ani de existență. Au fost tineri care au participat la câte 5-6 ediții ale taberei, dar sunt și copii, acum adulți, care au crescut în muzeu, au participat ca elevi și ucenici ai meșterilor, iar acum sunt la rândul lor profesori pentru noii participanți. Tradiția continuă din generație în generație, de la cei vârstnici către tineri, Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti” fiind pentru România și pentru București un păstrător și continuator de valoare, folclor și tradiție națională.






  • Ateliere de sezon la Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”

    Ateliere de sezon la Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”

    Unul dintre cele mai vechi muzee din București, Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa, înființat încă din 1834, este și unul dintre cele mai îndrăgite de către copii și tineri. Clădirea sa maiestoasă, ridicată vizavi de clădirea guvernului, găzduiește o serie de diorame extreme de interesante și captivante, multe din ele rămase de pe vremea savantului și naturalistului Grigore Antipa, cel care dă și numele acestei instituții educative și culturale.



    Nu-i de mirare, așadar, că, obișnuiți să viziteze expoziția permanentă a muzeului Antipa, mulți copii vin să participe și la diversitatea de ateliere organizate de muzeografii de aici. Iar, în perioada sărbătorilor de Paște, atelierele își adaptează conținutul la specificul sezonului. Un exemplu îl reprezintă Vănătoarea de ouă despre care ne vorbește acum, educatoarea muzeală Violeta Cosor:



    Este o sărbătoare pe care poate multe voci vor spune că am împrumutat-o din Occident, dar am dorit să aducem bucurie și zâmbete copiilor. Și, dacă acest lucru presupune să ne gândim și la sărbători din afara țării noastre, de ce n-am face-o? E o sărbătoare, mai degrabă, legată de primăvară, de voie bună sau de distracție. Deci punem accent pe joacă pe voie bună și nu neapărat pe Paște. (…) Am zis să ieșim puțin din rutină și să venim în întâmpinarea copiilor cu o activitate deosebită, nu neapărat legată de de specificul muzeului. Ce vor face copiii? Concret vor aduna anumite tipuri de tipuri de ouă care sunt anunțate dinainte. De exemplu, li se va spune să aducă un ou alb din polistiren și se dă startul. Vor face o probă de aruncări de ouă la coș, vor împinge ouăle spre linia de start, vor avea grijă să nu cadă ouăle din lingură, vor picta ouă, și vor pregăti cuiburi personalizate pentru ele. Acestea sunt doar câteva dintre activitățile pe care le am pregătit pentru ei.



    Cu o grădină generoasă de jur împrejur, dar și cu spații largi în interior, Muzeul Antipa are ce oferi copiilor dornici de joacă și de învățătură prin joacă. Violeta Cosor: Inițial ne-am gândit să organizăm în grădina muzeului și noi sperăm ca vremea să țină cu noi și să ne ducem până la capăt acest plan. Dar avem și planuri de rezervă, dacă cumva vremea nu este favorabilă. Nu contează atât de mult spațiul în care vrem noi să ne desfășurăm. Fie că avem la dispoziție grădina sau poate chiar parcarea sau o sală în muzeu, dar nu în expoziția permanent, plecăm de la totuși ideea de a fi în muzeu. Important este să se lase cu râsete, cu veselie, cu voie bună pentru că avem nevoie, în primul rând, de participanți dornici de joacă și distracție.



    Și tot în luna aprilie, Muzeul Antipa continuă seria atelierelor online ce oferă copiilor o modalitate distractivă de a învăţa noţiuni din lumea zoologiei prin intermediul artelor plastic. De asemenea, se desfășoară și ateliere organizate ca mini-cursuri neconvenționale despre… iepuri, evident, pentru a rămâne consecvenți cu tradițiile sărbătorilor pascale.