Radio România Internațional

Tag: Atena

  • Grecia – ample proteste preconizate în Atena

    Grecia – ample proteste preconizate în Atena

    Grecia a emis o avertizare cu privire la existenţa unui risc crescut de producere a unor proteste violente în Atena, în ciuda interzicerii oricărui miting public sau marş de protest în centrul capitalei, pentru zilele de sâmbătă şi duminică, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Decizia a fost luată pe fondul unui anunţ al simpatizanţilor grupării de extremă dreapta Zorii aurii privind organizarea unei manifestaţii în Atena, sâmbătă, începând cu ora 19,00.

    Având în vedere aceste aspecte, precum şi manifestaţiile anunţate de organizaţiile studenţeşti şi de reprezentanţii fermierilor eleni, se configurează o situaţie tensionată, cu posibile riscuri pentru siguranţa publică, se arată în comunicat.

    Cetăţenii români sunt sfătuiţi să respecte recomandările autorităţilor locale şi să urmărească informaţiile actualizate privind eventualele restricţii de circulaţie, consultând pagina oficială de Internet a poliţiei rutiere https://www.astynomia.gr/?lang=en.

    Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106714035) şi Consulatului General al României de la Salonic (+302310340088). În cazuri urgente, poate fi apelat telefonul de urgenţă al Ambasadei României la Atena (+306978996222) şi Consulatului General al României de la Salonic (+306946049076).

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet www.mae.ro (Sfaturi, alerte de călătorie), https://atena.mae.ro, https://salonic.mae.ro.

  • Premierul Marcel Ciolacu va participa luni, la Atena, la o reuniune de lucru a şefilor de stat şi de

    Premierul Marcel Ciolacu va participa luni, la Atena, la o reuniune de lucru a şefilor de stat şi de

    Premierul României, Marcel Ciolacu, va participa luni, la Atena, la o reuniune de lucru a şefilor de stat şi de Guvern din sud-estul Europei şi Balcanii de Vest, organizată de prim-ministrul elen, Kyriakos Mitsotakis.

    Discuţiile se vor axa pe dezvoltarea cooperării regionale în sud-estul Europei, dar şi pe provocările ridicate de evoluţiile conflictului din Ucraina asupra statelor participante la dialogul de la Atena, informează guvernul român.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, vor participa la această reuniune, alături de şefii de stat şi de guvern din regiune,

  • Gabriel Grama din Grecia

    Gabriel Grama din Grecia

    Artistul pietrean Gabriel Grama din Grecia revine după 23 ani în România cu o primă expoziţie personală de amploare intitulată anadromiki–retrospectivă”, pe care o puteţi vizita toată luna iulie la Sala Constantin Brâncuși a Palatului Parlamentului din București.




  • Grecia – Grevă a sindicatelor lucrătorilor din transportul public din Atena

    Grecia – Grevă a sindicatelor lucrătorilor din transportul public din Atena

    Joi, 2 februarie 2023, personalul trenului de suprafață din Atena, care asigură legătura cu Aeroportul International E. Venizelos / STASY, a anunțat organizarea unei greve temporare, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Asistență consulară poate fi solicitată la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302106710035 și Consulatului General al României de la Salonic +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. În cazul unei situații urgente, pot fi apelate: numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă +306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic +306946049076.

    MAE recomandă http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Jurnal Românesc – 31.01.2023

    Jurnal Românesc – 31.01.2023

    Autoritatea Naţională română
    de Reglementare în domeniul Energiei şi Agenţia Naţională pentru Reglementare
    în Energetică a Republicii Moldova au semnat Planul de acţiuni pentru anul
    2023.     Protocolul a fost încheiat în cadrul unei vizite pe care preşedintele
    ANRE, Dumitru Chiriţă, a efectuat-o la Chişinău, în perioada 26-28 ianuarie.
    Partea română transmite că planul de acţiuni va contribui la dinamizarea
    schimbului de informaţii şi consultări pe subiecte ce ţin de implementarea
    acquis-ului comunitar al Uniunii Europene de către Agenţia din stânga Prutului,
    precum şi de preluarea celor mai bune practici de reglementare. Dumitru Chiriţă
    şi directorul general al Agenţiei moldovene Veaceslav Untila au hotărât
    organizarea, în perioada februarie-decembrie, de vizite reciproce de lucru şi
    de şedinţe online cu specialiştii din cadrul celor două entităţi. ANRE arată că
    subiectele întâlnirilor vor viza, în principal, aspecte care ţin de
    monitorizarea şi raportarea calităţii serviciilor de transport şi de
    distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale şi de schimbul de
    informaţii privind interdicţia manipulării pieţei de energie. Republica Moldova
    a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 4 martie 2022, însă pentru a
    putea avansa pe această cale, Chişinăul trebuie să efectueze o serie de reforme
    menite să pregătească instituţiile statului pentru a face faţă rigorilor de pe
    piaţa unică europeană.




    Ministerul de Externe anunţă
    că personalul trenului de suprafaţă din Atena, care asigură legătura cu
    Aeroportul International Elefthérios Venizélos, organizează, pe 2
    februarie, o grevă temporară.     Cetăţenii români care se află, tranzitează sau
    intenţionează să călătorească în Grecia pot solicita asistenţă consulară la numerele
    de telefon ale Ambasadei României la Atena +30 210 671 00 35 şi ale
    Consulatului General de la Salonic +30 231 034 00 88. Pentru situaţii de
    urgenţă, conaţionalii au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii
    diplomatice +30 697 899 62 22 şi a Consulatului +30 694 604 90 76. Bucureştiul
    recomandă, totodată, consultarea paginilor atena.mae.ro, salonic.mae.ro şi le
    reaminteşte românilor care se deplasează în străinătate că au la dispoziţie
    aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi
    sfaturi de călătorie actualizate.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate a dat startul înscrierilor pentru Premiile LSRS pentru Excelenţă
    Academică, ce vor fi acordate în cadrul Galei LSRS 2023, care va avea loc la 19
    mai.     Cu acest prilej, vor fi acordate Premiul Ştiinţe Umaniste, Premiul STEM,
    Premiul Ştiinţe Socio-Economice, Premiul Construim Prezentul,
    Premiul Studentul Român al Anului din Cadrul ERASMUS, Premiul Studentul Anului
    în România, Premiul Inovăm Viitorul şi Premiul pentru Arte. Distincţiile
    vor fi diferenţiate pe nivelul de studii licenţă, master, doctorat şi
    postdoctorat. LSRS arată că Premiul Construim Prezentul îi va
    recompensa pe studenţii care s-au remarcat printr-o activitate deosebită cu un
    impact social semnificativ, de pe urma căreia nu au existat beneficii
    financiare, iar Premiul Inovăm Viitorul este menit să-i
    răsplătească pe studenţii care au dezvoltat un plan de afaceri care aduce
    schimbări pozitive societăţii româneşti sau care prezintă un astfel de
    potenţial. Liga precizează că acest concurs doreşte să recunoască şi să
    promoveze excelenţa academică a tinerilor români plecaţi la studii în afara
    ţării. Înscrierile sunt acceptate până pe 14 februarie, ora 23.59, şi se
    realizează exclusiv online pe site-ul lsrs.ro.




    Filmul R.M.N.,
    regizat de Cristian Mungiu, va fi prezentat în avanpremieră la Budapesta pe 8
    februarie, anunţă reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala
    Ungariei.     Evenimentul, care se va desfăşura la Cinematograful Puskin, în
    prezența regizorului și a actrițelor Orsolya Moldován și Judith State, are loc
    înainte de premiera programată pe 16 februarie. După proiecție, invitaţii vor
    participa la o masă rotundă cu scriitorul György Dragomán și cu teoreticianul
    de film Zsolt Gyenge. Evenimentul va fi urmat, în perioada 9-12 februarie, de o
    serie retrospectivă din filmografia lui Mungiu, care va avea loc la
    Cinematograful Național Uránia. În cadrul seriei, care va fi deschisă de
    lungmetrajul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, vor fi proiectate
    peliculele R.M.N la 10 februarie, După dealuri la 11
    februarie şi Bacalaureat la 12 februarie. Cristian Mungiu este unul
    dintre cei mai importanți reprezentanți ai noului val cinematografic românesc.
    Filmul R.M.N., scris şi regizat de Mungiu, a avut premiera mondială
    la 21 mai 2022, în cadrul competiției oficiale a Festivalului Internațional de
    Film de la Cannes.


  • Grecia – Restricții în transportul public din Atena

    Grecia – Restricții în transportul public din Atena

    Pe fondul comemorării Revoltei studenților împotriva juntei militare, în cursul zilei de 17 noiembrie 2022, Grecia a adoptat măsuri de restricționare și deviere a circulației urbane în capitala Atena, concomitent cu suplimentarea măsurilor de securitate, în anumite zone, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Vor fi închise zonele aflate în perimetrul străzilor: Bulevardul Patision, Panepistimiou, Piața Omonia, Stadiou, Akadimias, Piața Syntagma, Vasilisis Sofia, Alexandras, Syggrou, Athinas, Ermou, Mesogion și Kifisias; Stația de metrou Megaro Mousikis se va închide la ora 15:00, iar stațiile Syntagma și Evangelismos se vor închide la ora 16:30;

    Circulația autovehiculelor va fi întreruptă după ora 12:00, iar staționarea și parcarea autovehiculelor vor fi interzise după ora 06:00.

    Recomandarea autoritățillor elene este să evite deplasările în aceste zone, deoarece pot avea loc manifestări spontane și altercații între forțele de ordine și manifestanți.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302106710035 și Consulatului General al României de la Salonic +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    În cazul unei situații urgente, românii au la dispoziţie şi numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Grecia +306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic +306946049076.

    MAE recomandă consultarea paginilor web http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, www.emy.gr, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Rute anunţate şi zboruri anulate

    Rute anunţate şi zboruri anulate


    Compania aeriană low-cost Wizz Air introduce trei noi rute din Bucureşti. În plus, încă cinci aeronave aparținând companiei vor opera de la baza din Capitala României. Cererea a crescut foarte mult în România în ultimele zile şi astfel am alocat încă cinci aeronave bazei noastre din Bucureşti, care va ajunge la un total de 17 aeronave, au decalarat reprezentanţii companiei.



    Wizz Air va lansa şi trei rute noi din 2 decembrie, din Bucureşti, către Praga, Atena şi Larnaca şi va creşte frecvenţa pe rutele interne, ceea ce va adăuga 2,6 milioane de locuri în piaţă şi va crea 250 de joburi.



    Compania a crescut frecvenţa pe 28 rute din Bucureşti către destinaţii populare din Europa şi a extins ruta Bacău (nord-estul României) – Liverpool pentru sezonul de iarnă 2022-2023. De asemenea operatorul aerian a anunţat creșterea frecvenței de zbor din Bacău, Cluj-Napoca, Iași și Sibiu.



    În tot acest timp, confruntată cu grave probleme financiare, compania Blue Air amână pentru a doua oară reluarea zborurilor, prevăzută pentru 10 octombrie. Operatorul aerian low-cost românesc spune că se află în discuţii cu potențialii investitori, creditori și cu Guvernul României pentru a-și restructura profilul de capital, astfel încât să poată reîncepe operaţiunile aeriene. În urma suspendării activităţii de transport aerian de pasageri din perioada 6 septembrie – 9 octombrie 2022, numărul total de pasageri afectaţi de anulările zborurilor este de aproximativ 230.000, reprezentând circa 77.000 rezervări bilete de călătorie. Statul s-a implicat şi a repatriat cu aeronave ale operatorului aerian naţional TAROM numeroşi pasageri care rămăseseră blocaţi în diferite aeroporturi din străinătate.



    Blue Air a anunţat, pentru prima dată în 6 septembrie, că suspendă toate cursele programate până în 12 septembrie, după ce conturile companiei au fost poprite de către Administraţia Fondului pentru Mediu din cauza unor restanţe de plată. Pe 7 septembrie Administraţia a suspendat poprirea şi a stabilit un grafic pe 12 luni pentru achitarea creanţei, dar operatorul aerian low-cost a anunţat ulterior că va relua zborurile abia din 10 octombrie, precizând că nu dispunea de fondurile necesare plăţii combustibilului şi celorlalte cheltuieli operaţionale,



    Pe de altă parte, AirConnect, compania aeriană regională cu care Blue Air încheiase în septembrie un parteneriat de tip codeshare pentru a oferi opţiuni de călătorie extinse pasagerilor, atât pentru zboruri interne în România, cât şi pentru cele regionale, a anunţat că va amâna începerea operării zborurilor regulate până la 26 martie 2023, din cauza întârzierii livrării celui de-al doilea avion.


  • Retrospectiva săptămânii 03-09.2022

    Retrospectiva săptămânii 03-09.2022

    Independența
    energetică a Romaniei


    Un interconector devenit operaţional între
    magistralele de gaze din Grecia şi Bulgaria oferă României şansa de a avea
    acces la alte resurse de gaze naturale, într-un context internaţional în care
    pare tot mai posibil ca Moscova să oprească de tot furnizarea acestui
    combustibil în UE. Se diminuează, astfel, îngrijorările că am putea rămâne fără
    gaze la iarnă şi, în plus, deschide calea ca România să poată ajuta şi alte
    state din regiune să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc, a spus premierul roman
    Nicolae Ciucă, joi, la Atena, unde a fost în vizită de lucru. Tot joi, Nicolae
    Ciucă s-a întâlnit, la Bucureşti, cu John Hopkins, preşedinte şi CEO al NuScale,
    companie americană ce va dezvolta în România tehnologia reactoarelor modulare
    mici pentru producerea energiei nucleare. În cadrul discuţiilor a fost
    subliniată importanţa iniţiativei ‘Parteneriat Global pentru Infrastructură’,
    lansată în cadrul Summit-ului G7, şi alocarea grantului în valoare de 14
    milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a
    reactoarelor modulare mici în România. Premierul a menţionat că România va
    participa, prin Societatea Naţională Nuclearelectrica, cu 9 milioane de dolari
    pentru co-finanţarea acestei noi etape a programului.Energia nucleară reprezintă o soluţie viabilă
    pentru atingerea obiectivelor de independenţă energetică şi decarbonizare, a apreciat
    premierul roman.




    Forum Parlamentar de Securitate și Informații, la București


    Legislativul de la Bucureşti va parcurge cu celeritate
    procesul de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda şi
    Suedia, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, care a
    menţionat că va fi convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului. El a
    participat la a 22-a ediţie a Forumului interparlamentar pe teme de securitate,
    de la Bucureşti, eveniment la care a avut o intervenţie video şi ministrul de
    externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Oficialul ucrainean a aratat că agresiunea
    Rusiei împotriva ţării tale este un fenomen care vine ca o provocare la adresa
    securităţii internaţionale şi a făcut un nou apel ca ţara sa să primească
    armament greu pentru a stabiliza linia frontului. România rămâne unul dintre
    cei mai activi susţinători ai parcursului european al Ucrainei, a afirmat, pe
    de altă parte premierul Nicolae Ciucă într-un mesaj video transmis
    participanţilor la eveniment. Printre temele discutate s-au numărat războiul
    din Ucraina, viitorul diplomației, provocările din domeniul apărării,
    securității și informațiilor, securitatea cibernetică, 5G, traficul de persoane,
    terorismul sau securitatea energetică.






    Reașezări fiscale


    Banca Naţională a României a decis creşterea cu
    un punct procentual, până la 4,75%, a dobânzii de politică monetară în scopul
    păstrării controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară şi în vederea
    menţinerii nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru
    pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Guvernatorul
    Mugur Isărescu a explicat că inflaţia va continua să crească până la mijlocul
    acestui trimestru, într-un ritm mai lent. Pe de altă parte,Ministerul
    Finanţelor a pus în dezbatere publică proiectul de modificare a
    Codului Fiscal care ar urma să fie adoptat de executiv săptămâna
    viitoare. Documentul prevede creşterea impozitelor pentru câştigurile din
    jocuri de noroc, majorarea accizelor la ţigări şi băuturi alcoolice, reducerea
    plafonului până la care se aplică facilităţi fiscale în construcţii, agricultură
    şi în industria alimentară, renunţarea la impozitul specific în domeniul Horeca
    şi revenirea la impozitarea pe cifra de afaceri. Aceste măsuri ar urma să intre
    în vigoare de la 1 august, dar există prevederi care ar urma să se aplice de la
    începutul anului viitor, printre care creşterea impozitului pe dividente,
    modificarea criteriilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor,
    mărirea cotei de TVA pentru catering, pentru livrarea de alimente şi băuturi şi
    pentru serviciile de restaurant şi cazare hotelieră, precum şi modificarea
    calculării impozitului pe clădiri.






    Premiile UNITER


    În cadrul celei de 30-a ediţii a Galei Uniunii
    Teatrale din România (UNITER), au fost recompensate în această săptămână, cele
    mai bune creații ale teatrului românesc din 2021. Cel mai bun spectacol a fost desemnat Plugarul şi
    Moartea     de Johannes von Tepl, dramatizarea și regia
    Silviu Purcărete, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. La categoria
    cea mai bună regie a fost distins Horia Suru, pentru integrala
    Trilogia Minelor de Csaba Székely, Teatrul Dramaturgilor Români din București,
    iar cea mai bună scenografie i-a revenit lui Cosmin Florea, pentru
    spectacolul Trei piese triste, scenariul și regia Radu Afrim, Teatrul
    Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic
    a fost
    desemnat Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise    ,
    scenariul Mariana Onceanu, regia artistică Petru Hadârcă, producție a Societății
    Române de Radiodifuziune. Premiul de Excelență i-a revenit In memoriam
    lui Ion Caramitru, fost director al TNB și fondator al
    UNITER.


    Secetă
    în Romania


    O mare parte din teritoriul României este
    afectată de o secetă extrem de puternică, ce face ravagii în agricultură, în
    timp ce în unele regiuni cad ploi, furtuni şi grindină. La nivel naţional,
    peste 70% din suprafaţa ţării este afectată de secetă în diferite stadii. Zeci
    de râuri au secat. Autorităţile monitorizează în permanenţă rezervele
    strategice de apă și fac apel la consum raţional al celei potabile. Seceta a
    determinat scăderi semnificative ale debitelor pe Dunăre, care sunt la jumătate
    faţă de media multianuală a acestei perioade. Acest lucru afectează atât
    producţia de energie de la hidrocentralele Porţile de Fier 1 şi 2, cât şi
    navigaţia. Potrivit meterologilor, fenomenele extreme vor
    continua pe tot parcursul lunii. Din 15 iulie se aşteaptă un nou val de căldură
    care va agrava seceta.


  • România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    Şcoala românească
    de caiac – canoe este una dintre cele mai puternice din lume. Ea a obţinut,
    de-a lungul istoriei, zece victorii olimpice. Dintre acestea, opt li se
    datorează canoiştilor. Pe parcursul anilor, nume precum Leon Rotman sau Ivan
    Patzaichin au intrat definitiv în istoria universală a sportului.


    Ultimul mare
    campion al canoei româneşti este Florin Popescu. El a reuşit, în 2000, la
    Sydney, alături de Mitică Pricop, la canoe dublu (1000 de metri) să obţină
    o medalie olimpică de aur, după o pauză de 16 ani. Ca o coincidenţă,
    ultimul titlu olimpic la canoe fusese obţinut tot la dublu şi tot pe distanta
    de 1000 de metri, la Los Angeles, în 1984, de perechea Ivan Patzaichin – Toma
    Simionov.


    Florin Popescu
    s-a născut la 30 august 1974, în localitatea Iancu Jianu, din judeţul Olt
    (sud). S-a remarcat, alături de Mitică Pricop, încă din 1999, de la Europenele
    de la Zagreb, unde a câştigat aurul la 500 şi bronzul la 1000 de metri. După Sydney,
    cei doi au câştigat, în 2001, la Europenele de la Milano, medalii de aur atât
    la 1000 cât şi la 500 de metri.


    Din 2002, locul lui Pricop în ambarcaţiunea
    de la dublu a fost luat de Silviu Simiocencu. Impreună, Popescu şi Simiocencu
    s-au aflat în topurile mondiale atât în
    2002, cât şi în 2003, an în care, pe 1000 de metri, au câştigat chiar titlul
    mondial. Din păcate însă, la Atena, în
    2004, Popescu şi Simiocencu au ratat medaliile la limită. Atât la 500 de metri,
    cât şi la 1000, ei s-au clasat pe locul 4.


    După Atena, Popescu s-a retras din
    activitatea competiţională. A revenit, pentru scurtă vreme, în 2005, în
    echipajul de canoe 4 al României, care a câştigat aurul la Europenele de la
    Poznan, pe distanţa de 1000 de metri. A fost ultima mare performanţă a lui
    Florin Popescu. Astăzi, el este antrenorul coordonator al lotului olimpic de
    canoe al României.

  • Sport Club RRI: Atena, aprilie 1896

    Sport Club RRI: Atena, aprilie 1896

    Acum 124 de ani,
    mai exact în aprilie 1896, avea loc, la Atena, prima ediţie modernă a Jocurilor
    Olimpice. Ceremonia de deschidere s-a desfăşurat duminică, 5 aprilie, zi în
    care atât creştinii de rit catolic, cât şi cei de rit ortodox sărbătoreau
    Paştele. Numărul spectatorilor prezenţi la ceremonie a fost estimat la 80 de
    mii.


    Competiţiile au
    început pe data de 6 aprilie, pe Stadionul Olimpic nou construit de
    autorităţile elene pe locul unei arene antice. Au luat parte la Jocuri 241 de
    sportivi din 14 ţări. A fost cea mai mare participare internaţională la un
    eveniment sportiv de până atunci.


    În spiritul vechii tradiţii olimpice
    greceşti, dar mai ales la insistenţa baronului francez Pierre de Coubertin,
    participarea femeilor la Jocuri a fost interzisă. Abia la Paris, în 1900, vom
    vedea femei concurând la Jocurile Olimpice.


    Primul eveniment
    sportiv desfăşurat la Olimpiada de la Atena a fost proba de alergare pe
    distanţa de 100 de metri. Primul câștigător olimpic poate fi deci considerat
    americanul Francis Lane, care a terminat cursa în 12 secunde şi 20 de sutimi.
    In afară de atletism, Jocurile Olimpice au mai programat întreceri de ciclism,
    scrimă, gimnastică, tir, nataţie, tenis, haltere şi lupte.


    Pe 10 aprilie a
    avut loc proba de maraton, pe același traseu pe care soldatul atenian
    Philipides l-a străbătut cu mai bine de 2300 de ani înainte pentru a anunța
    atenienilor victoria în fața perșilor. A câştigat grecul Spiros Louis, devenit
    astfel erou naţional.


    Competiţia s-a
    încheiat pe 15 aprilie. Primul loc în clasamentul pe naţiuni a fost ocupat de
    Statele Unite, cu 11 medalii de aur, din totalul de 20 câştigate. Grecia a
    obţinut 46 de medalii, dintre care 10 de aur.

  • Jurnal românesc – 09.04.2019

    Jurnal românesc – 09.04.2019

    Ministerul
    Apărării transmite că a fost fundamentat proiectul de restaurare a Cimitirului
    de onoare românesc de la Mana, raionul Orhei, în Republica Moldova. Anunţul
    vine ca urmare a unei întrebări formulate de către deputatul Constantin
    Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara
    granițelor țării din cadrul Parlamentului României, scrie Radio Chişinău.
    În vederea realizării proiectului Cimitirului de onoare românesc de la
    Mana, specialiştii instituţiei vor întreprinde toate demersurile necesare
    fundamentării acestuia, respectiv: recunoaşterea în teren în vederea stabilirii
    categoriilor de lucrări necesare şi a costurilor implicate, precum şi
    relaţionarea cu autorităţile locale abilitate în vederea stabilirii avizelor
    necesare, se menţionează în răspunsul MApN. Instituţia precizează că va
    continua activitatea de reconstrucţie a cimitirelor militare româneşti de pe
    teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Acordului dintre
    Bucureşti şi Chişinău privind regimul juridic al mormintelor de război
    româneşti situate pe malul drept al Prutului. Necropola de război de la Mana
    adăposteşte mormintele a 16 eroi români.




    Ministerul
    Afacerilor Externe anunţă că lista finală a secţiilor de votare din străinătate,
    organizate pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, urmează să fie făcută
    publică cel târziu pe 27 aprilie. MAE precizează că va înfiinţa secţii de
    votare în afara graniţelor ţănând cont de date statistice comparative ale
    prezenţei la vot a cetăţenilor români din străinătate la scrutinele anterioare,
    de interesul manifestat de comunităţile de români şi eventualele cereri de
    înfiinţare a unor noi secţii. Totodată, vor fi analizate şi condiţiile
    specifice din fiecare ţară pentru organizarea unor secţii de votare în alte
    locuri decât misiunile diplomatice, oficiile consulare şi sediile Institutului
    Cultural Român. Ministerul de Externe aminteşte că informaţii despre procedura
    de vot în străinătate pot fi găsite pe site-ul www.mae.ro, la rubrica Alegeri
    europarlamentare 2019.






    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, s-a întâlnit la Atena, cu
    ministrul de externe adjunct al Greciei, Terens Quick, cu care a discutat
    despre politicile pentru diaspora și schimbul de bune practici în domeniu.
    Oficialul elen și-a exprimat aprecierea față de faptul că România este primul
    stat membru al Uniunii Europene care a adus la masa discuțiilor politicile
    privind diaspora. Potrivit MRP, Terens Quick a făcut referire la participarea sa
    în cadrul reuniunii informale la nivel ministerial care a fost organizată la
    București în perioada 17-18 martie, în marja deținerii de către România a
    Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Cele două părţi au
    identificat metodologii similare de lucru și au discutat despre formalizarea
    colaborării culturale în lunile care urmează. Vizita în Grecia a ministrului
    Intotero s-a încheiat la sediul asociației culturale româno-elene
    Armonia, pe ai cărei reprezentanţi i-a felicitat pentru activitatea
    prin care duc mai departe identitatea, cultura şi tradiţia românească în
    Grecia.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 226 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Germania
    – 67, unde sunt căutaţi, printre altele, 15 operatori spălări industriale, 10
    manipulanţi bagaje şi 10 şoferi de camion. Olanda are nevoie de 63 de muncitori
    în agricultură şi grădinărit, iar Croaţia oferă 20 de posturi de animatori în
    domeniul hotelier. Alte state care oferă locuri de muncă sunt Norvegia – 19.
    Marea Britanie şi Ungaria – câte 15, Slovacia – 12, Belgia – 9, Irlanda – 5 şi
    Danemarca – 1. Persoanele interesate pot viziona ofertele pe pagina de internet
    www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de
    consilierul Eures.

  • Republica Elenă – Ninsori și restricții de circulație

    Republica Elenă – Ninsori și restricții de circulație

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Elenă că Serviciul de Meteorologie local a prognozat ninsori în Macedonia, Ioannina, Trikala, Larisa, Salonic și nordul Atenei, pentru intervalul 4 – 5 ianuarie 2019. În largul Mării Ionice și Mării Egee sunt așteptate ploi, furtuni și vânt cu intensitatea de 9 Beaufort (viteză de aproximativ 75-88 km/h și valuri înalte de cca. 10 m, care se răstoarnă). Urmare a căderilor de zăpadă din cursul zilei de 3 ianuarie 2019, a fost restricționată circulația pentru vehiculele cu capacitate mai mare de 3,5 tone pe următoarele tronsoane de drumuri:

    Vechea Autostradă Atena- Thiva de la km 6;Autostrada Pireu – Atena – Salonic de la km 320 până la km 400;Autostrada Pireu – Atena – Salonic de la km 122 până la km 242;Autostrada Pireu – Atena – Salonic de la km 67,5 până la km 121;Autostrada Pireu – Atena – Salonic de la km 261 până la km 322;Vechea Autostradă Elefsina – Thiva de la km 30 până la km 45;Autostrada Thermopylae – Itea (Amfissa) de la km 1 la km 58;Vechea Autostradă Lamia – Larissa de la km 3 până la km 54;Autostrada Kalamata – Sparta de la km 22 până la km 40 închisă oricărui tip de circulație.

    Având în vedere prognoza de intensificare a vântului, cetățenii români care au planificate deplasări cu feribotul sunt îndrumați să contacteze în prealabil firmele de transport naval.

    Detalii despre evoluția vremii se pot obține accesând portalurile http://www.meteoalarm.eu/ro_RO/0/0/GR-Grecia.html și http://www.hnms.gr/emy/en/index_html.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106728879, +302106728875 și cel al Consulatului General la Salonic: +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCR) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație cu caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al Ambasadei României în Republica Elenă: +306978996222 și cel al Consulatului General al României la Salonic: +306906479076.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, www.mae.ro

  • Republica Elenă – Incendii și înrăutățire a vremii

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Elenă că, în ultimele zile, capitala Atena se confruntă cu incendii de vegetație, declanşate şi în contextul unui val de căldură, care s-a abătut asupra ţării, cu temperaturi de până la 40 de grade Celsius, iar Serviciul de Meteorologie grec a anunțat o înrăutățire a vremii pentru perioada 24-26 iulie 2018. Sunt prognozate ploi și furtuni puternice la nivel local, însoțite de căderi de grindină, vânt puternic și scăderea semnificativă a temperaturii.

    Vor fi afectate următoarele regiuni: Epirul, insulele din nordul Golfului Ionic, vestul Greciei continentale, Tessalia, insulele Sporade și insulele din nordul și estul M. Egee, estul Macedoniei, Tracia, Evia, Macedonia Centrală (în principal Halkidiki).

    Detalii suplimentare despre evoluția vremii se pot obține accesând portalul www.meteoalarm.eu.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106728879 și +302106728875, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCR) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație cu caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al Ambasadei României în Republica Elenă: +306978996222.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://atena.mae.ro și www.mae.ro

  • Jurnal românesc – 25.07.2018

    Jurnal românesc – 25.07.2018

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a mulţumit, marţi, autorităţilor irlandeze pentru modul în care
    comunitatea de români s-a integrat în Irlanda. ‘Am ţinut să mulţumesc autorităţilor irlandeze pentru modul excepţional de bun, de pozitiv, în care au reuşit să-i primească pe
    românii noştri şi să îi lase să se integreze în Irlanda’ – a spus Iohannis, după întâlnirea avută, la Bucureşti, cu premierul
    Irlandei, Leo Varadkar. El a precizat că
    relaţiile economice dintre
    România şi Irlanda sunt din ce în ce mai bune, indicând că, potrivit
    specialiştilor, în ultimele 12 luni, schimburile comerciale s-au dublat. Şeful
    statului a subliniat că România şi Irlanda împărtăşesc idei comune cu privire
    la viitorul Uniunii Europene.



    Niciun turist
    român nu este afectat de incendiul din apropierea Atenei, zona afectată de
    dezastru fiind dedicată, în principal, turiştilor eleni, a declarat
    preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Nicolae
    Demetriade. Potrivit lui, programul de zbor al avioanelor este nemodificat, iar
    dezastrul din Grecia nu poate schimba programul de activitate al agenţiilor
    româneşti, al avioanelor sau al turiştilor. Atena a activat mecanismul european
    de protecţie civilă ca urmare a incendiilor de vegetaţie din apropierea Atenei,
    soldate cu moartea a zeci de persoane şi rănirea a sute. Mai multe state şi-au
    oferit deja ajutorul, între acestea şi România, care a decis să trimită două
    aeronave şi 20 de militari în sprijinul autorităţilor din Grecia.


    Femeile au
    dreptul să aleagă dacă vor să se pensioneze la 63 sau la 65 de ani. Decizia a
    fost adoptată de către Curtea Constituțională a României și este obligatorie de
    marți. La vârsta de 63 de ani, femeile pot opta dacă vor să continue raportul
    de muncă până la 65 de ani, când e vârsta de pensionare la bărbați. Încetarea
    automată a raportului de muncă la 63 de ani ar însemna și o discriminare, și o
    îngrădire a dreptului la muncă pentru femei. Astfel, dacă salariata optează să
    continue munca până la 65 de ani, va putea să o facă în baza contractului deja
    existent, independent de voința angajatorului.


    Asociaţia
    Românilor din Italia a anunţat, într-un comunicat, că nu susţine manifestaţia
    de protest din 10 august de la Bucureşti. Potrivit comunicatului, motivele
    principale pentru care ei nu participă sunt lipsa de dialog şi consultări între
    organizatorul principal şi mediul asociativ al românilor din afara graniţelor.
    Ei suspectează că acest miting este unul politizat şi datorită faptului că din
    obiectivele publicate în presă şi pe reţelele de socializare, singurul scop
    este ‘dărâmarea’ guvernului. ‘Considerăm că un astfel de miting ar fi putut fi
    organizat în an centenar şi în mod simbolic ar fi însemnat reunirea diasporei
    cu ţara. Ar fi fost un bun prilej pentru obţinerea unor drepturi şi programe în
    beneficiul românilor din străinătate şi al României pe ansamblu’ – mai
    precizează comunicatul. Amintim că primarul general al Capitalei, Gabriela
    Firea, a aprobat solicitarea Federaţiei Românilor de Pretutindeni de a
    organiza, pe 10 august, în Piaţa Victoriei, o manifestaţie de protest împotruva executivului, la care
    sunt anunţate să participe un milion de persoane.

  • Jurnal românesc – 22.05.2018

    Jurnal românesc – 22.05.2018

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității românești din Ungaria, cu ocazia unei vizite făcute luni, la Gyula. Natalia-Elena Intotero a mers la liceul românesc “Nicolae Bălcescu” din localitate unde a oferit 80 de cărți în limba română. Vizita a fost și un bun prilej pentru promovarea în rândul elevilor și al profesorilor a campaniei “Informare acasă! Siguranță în lume!” derulată de MRP în parteneriat cu o serie de alte ministere și instituții. Agenda a mai inclus întâlnirea cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc, la care au luat parte membri ai Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. Discuțiile s-au concentrat asupra finanțărilor primite până în prezent, din partea MRP, de către asociații şi i-a încurajat pe reprezentanții acestora să transmită cât mai multe proiecte și inițiative, arătând că Ministerul are toată deschiderea și dorința de a susține comunitarea românească din Ungaria.



    Secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Lilla Debelka, a avut, la Atena, o serie de întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale și cu membri ai mediului asociativ românesc, în perioada 19-20 mai. În cadrul întâlnirilor, demnitarul de la Bucureşti a reiterat faptul că prezența românilor în Grecia reprezintă o punte de dialog și cooperare între cele două țări. “Dorim să sprijinim comunitatea prin programele de finanțări nerambursabile pe care le oferim. Ne dorim să primim cât mai multe proiecte dedicate păstrării culturii românești, sprijinirea mass-media de limbă română, a educației românești în diaspora, a spiritualității românești, precum și sprijinirea activităților mediului asociativ în general”, a subliniat Lilla Debelka.



    Ambasadorul României în Belarus, Viorel Moşanu, a vorbit, într-un interviu acordat Agerpres, despre relaţia de colaborare pe care Ambasada o cultivă cu membrii comunităţii vorbitorilor de limbă română de pe teritoriul belarus, în mod special cu resortisanţii din Republica Moldova. Diplomatul s-a referit şi la stadiul în care se află procesul de identificare a locurilor unde este posibil să fie înhumaţi militari români decedaţi pe teritoriul belarus în secolul trecut şi la problemele cu care se confruntă ambasada în acest sens. Viorel Moşanu a precizat că datele oferite de Ministerul Apărării din Belarus indică un număr de 242 de militari români, decedaţi pe teritoriul belarus, în 18 localităţi, în principal, în lagăre de detenţie şi spitale. “Din păcate, locurile de înhumare a 84 de militari români, decedaţi în Belarus rămân încă necunoscute”, a mai spus ambasadorul. Potrivit acestuia, în complexul memorial Tarasovo-Minsk, dintr-un total de 1098 de militari înhumaţi, 158 sunt ostaşi români, decedaţi în perioada 1944 -1946 în detenţia sovietică.



    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Potrivit legii, nu se platesc taxe consulare pentru eliberarea vizelor de scurtă şedere pentru minorii în vârstă de până la 6 ani, elevii, studenţii, absolvenţii care urmează cursuri postuniversitare şi profesorii însoţitori, a căror şedere are drept scop studiile sau formarea educaţională. De asemenea, nu se platesc taxe consulare pentru eliberarea vizelor pentru membrii de familie ai cetăţenilor români, ai cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic Europea precum şi ai cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene.