Radio România Internațional

Tag: atletism

  • Aur european pentru atletismul românesc

    Aur european pentru atletismul românesc

    La fiecare doi ani, sezonul competiţional, în atletismul european, începe, în debutul primăverii, cu campionatele continentale în sală. Aici ne facem o primă idee despre noile talente apărute pe plan internaţional şi despre perspective. Astfel, imaginea pe care ne-au adus-o Campionatele Europene indoor recent încheiate la Apeldoorn, în Ţările de Jos, a fost surprinzător de plăcută pentru suporterii atletismului românesc.

    Delegaţia tricoloră a terminat competiţia cu două medalii: aur în concursul masculin de aruncare a greutăţii, prin Andrei Rareş Toader, şi argint la triplusalt feminin, prin Diana Ion. A fost cel mai bun palmares tricolor într-o competiţie continentală atletică în sală din ultimii ani. După 8 ani fără medalii, de la ediţia din 2015, românii au mai urcat pe podium abia în 2023, când, la Istanbul, Claudia Bobocea a câştigat argintul la 1500 de metri, iar Gabriel Bitan, la lungime, a obţinut medalia de bronz.

    De 20 de ani însă, România nu mai câştigase un titlu european la un campionat indoor, mai exact de la cel cucerit de Elena Buhăianu, la Madrid, în proba feminină de 1500 de metri, în 2005. Înainte de competiţie, speranţele tehnicienilor români erau limitate. Obiectivul fixat de federaţia de atletism de la Bucureşti era o clasare între locurile 4 şi 6 şi alte două calificări in finale.

    Într-un interviu acordat agenţiei Agerpres, Oana Pantelimon, antrenoare la lotul naţional, îi remarca şansele lui Andrei Rareş Toader, care avusese un excelent debut de sezon. Duminică, acesta a confirmat. S-a calificat in finala de la greutate de pe locul 4, cu o aruncare de 20 de metri şi 59 de centimetri. În ultimul act a reuşit însă 21 de metri şi 27 de centimetri, cu 23 de centimetri mai bine decât al doilea clasat, suedezul Wictor Petersson. Mai mult, rezultatul a reprezentat un nou record naţional al României.

    Prima medalie a delegaţiei române la Apeldoorn fusese însă obţinută vineri, de Diana Ana Maria Ion – argint la triplusalt. Cu rezultatul de 14 metri şi 31 de centimetri, ea a obţinut cea mai importantă performanţă a carierei sale de până acum. Aurul a revenit atletei spaniole Ana Peleteiro – Compaore, care a sărit cu şase centimetri mai mult decât Diana. Medalia de bronz a fost obţinută de finlandeza Senni Salminen, cu 13 metri şi 99 de centimetri. Mai trebuie spus că Diana Ion intrase în finală de pe locul 7 în calificări.

    Urmează acum Mondialele indoor din China, de la Nanjing, care se vor desfăşura între 21 şi 23 martie. Competiţia urma să aibă loc în 2020, dar din cauza pandemiei a fost amânată trei ani la rând şi, în cele din urmă a fost reprogramată acum.

  • Info Sport

    Info Sport

    Echipa de baschet U-BT Cluj-Napoca s-a calificat dramatic în sferturile de finală ale competiţiei continentale masculine EuroCup, după ce a învins în „optimi”, în deplasare, cu 100 la 99, formaţia lituaniană Wolves Vilnius. Americanul Zavier Simpson a fost cel mai bun jucător al ardelenilor, cu 26 de puncte, 5 recuperări şi 14 pase decisive. În sferturile de finală, U-BT se va confrunta cu Valencia Basket, cu care s-a mai întânit şi în faza grupelor. Spaniolii s-au impus în ambele partide, cu 105-96 la Cluj-Napoca şi cu 108-80 la Valencia şi au câştigat grupa B. U-BT Cluj-Napoca dispută sferturile de finală ale EuroCup pentru al doilea an consecutiv, după ce în 2024 s-a calificat direct din grupă.

     

    Trecem la volei. Echipa feminină Alba Blaj a învins, în deplasare, formaţia maghiară Vasas Budapesta cu scorul de 3-2, în prima manşă a semifinalelor Cupei CEV. Vicecampioana României s-a impus după două ore de joc şi a făcut un pas important către finala competiţiei. Cu 23 de puncte, ucraineanca Elizaveta Ruban a fost cea mai bună jucătoare a echipei române. Returul cu Vasas va avea loc pe 11 martie, la Blaj. Echipa transilvană a mai jucat până acum patru finale europene, pierzându-le pe toate, şi anume în Liga Campionilor, acum şapte ani, apoi în Cupa CEV, în anii 2019 şi 2023, şi în Cupa Challenge, în 2021.

     

    România participă cu o delegaţie de şapte sportivi, dintre care patru fete şi trei băieţi, la ediţia 2025 a Campionatelor Europene de atletism în sală pentru seniori, care începe vineri la Apeldoorn, în Ţările de Jos. Aceştia sunt Alina Rotaru – Kottmann, la lungime, Andreea Taloş, Diana Ana Maria Ion, şi Răzvan Cristian Grecu, la triplusalt, Maria Mihalache, la 60 de metri plat, Alin Ionuţ Anton, la 60 de metri garduri şi Andrei Rareş Toader, la aruncarea greutăţii. Andreea Miklos, la 400 de metri, şi Stella Rutto, la 3000 de metri, aflate iniţial pe listă, nu vor mai participa. Miklos a suferit, recent, o accidentare, iar Rutto nu a strâns punctele necesare pentru calificare. Nu participă nici Daniela Stanciu, care a reprezentat România, anul trecut, la Paris, în concursul olimpic de la săritura în înălţime, aflată acum în refacere după o accidentare.

     

     

  • Sport Club RRI – Atleta Mihaela Peneş

    Sport Club RRI – Atleta Mihaela Peneş

    În ziua de 29 august 2024 a plecat dintre noi Mihaela Peneş, una dintre primele campioane olimpice ale atletismului românesc. După o viaţă dedicată sportului, atât ca performer, cât şi ca antrenor şi oficial al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, în ultimii ani nu a mai apărut în public. S-a retras la o mânăstire din nordul Moldovei, apoi la un aşezământ pentru vârstnici din Capitală.

    Mihaela Peneş s-a născut la Bucureşti, în ziua de 22 iulie 1947. A făcut sport din copilărie, sub directa îndrumare a mamei sale. Într-un interviu acordat în exclusivitate postului nostru de radio, în martie 2004, şi-a povesit prima performanţă de seamă, şi anume traversarea înot a lacului bucureştean Floreasca, la doar 7 ani, ispravă care i-a adus drept premiu… o îngheţată.

    După ce a cochetat cu nataţia şi handbalul, s-a oprit la atletism. A doborât rapid recordul naţional al junioarelor la aruncarea suliţei şi a început să concureze în competiţiile senioarelor la doar 17 ani, în 1964. În acelaşi an a fost cooptată în lotul pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo, fără mari speranţe la o medalie, dar a reuşit să facă imposibilul. În calificări, veterana Elena Gorceakova, din URSS, a aruncat suliţa la 62 de metri şi 40 de centimetri, stabilind un nou record mondial care a rezistat vreme de opt ani. În finală însă, rusoaica s-a clasat doar a treia. Mihaela Peneş a reuşit din prima încercare o aruncare de 60 de metri şi 54 de centimetri şi a câştigat medalia de aur. Argintul a revenit Martei Rudas, din Ungaria, cu 58 de metri şi 27 de centimetri, iar Gorceakova, cu 57 de metri şi 6 centimetri, a rămas cu bronzul.

    În 1968, la Jocurile de la Ciudad de Mexico, Mihaela Peneş venea de pe poziţia campionului en titre. Iarăşi, cea mai bună încercare a sa din finală a fost prima aruncare, măsurând 59 de metri şi 92 de centimetri. Sportiva maghiară Angela Nemeth a reuşit însă, la a doua încercare, să trimită suliţa la 60 de metri şi 36 de centimetri şi a luat medalia de aur, iar Mihaela Peneş s-a mulţumit cu argintul. Medalia de bronz i-a revenit austriecei Eva Janko. Aruncarea ei a măsurat 58 de metri şi 4 centimetri.

    După retragerea din activitatea sportivă, Mihaela Peneş s-a dedicat antrenoratului, apoi a făcut parte din conducerea Federaţiei Române de Atletism şi a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. A fost, pentru o vreme, directoare a Academiei Olimpice Române.

  • Sportivii români la Jocurile Olimpice (08.08 UPDATE)

    Sportivii români la Jocurile Olimpice (08.08 UPDATE)

    UPDATE

    Atleta română Alina Rotaru-Kottmann s-a clasat pe locul 7 în finala probei de săritură în lungime, joi seara, la Jocurile Olimpice de la Paris, în timp ce medalia de aur a revenit americancei Tara Davis-Woodhall.

    Rotaru-Kottmann şi Monae’ Nichols au fost la egalitate, cu 6,67 metri, dar americanca a ocupat locul al şaselea, deoarece a avut a doua săritură ca valoare mai bună cu un centimetru, 6,66 m (la ultima încercare), faţă de 6,65 m.

    Românca, medaliată cu bronz la Mondialele din 2023 de la Budapesta (6,88 m), se calificase în finală cu o performanţă de 6,63 metri.

     

     

    Ilie Sprîncean şi Oleg Nuţă au câştigat Finala B a probei de canoe dublu masculin pe 500 de metri, astfel că s-au clasat pe locul 9 în clasamentul general. Anterior, cei doi sportivi au ratat calificarea în Finala A a probei după ce au încheiat pe ultimul loc, cinci, în a doua semifinală.

     

    Luptătoarea română Andreea Beatrice Ana a fost învinsă de sportiva nord-coreeană Hyo Gyong Choe în recalificările categoriei 53 kg. Românca a fost dominată de Choe, care s-a impus categoric, cu 11-0.

     

    La gimnastică ritmică, Annaliese Drăgan a încheiat cu 114,850 de puncte calificările de la individual compus în concursul de gimnastică ritmică, insuficient pentru accederea în finală.

     

    La atletism, Alina Rotaru-Kottmann concurează după ora 21:00 în finala de la săritura în lungime.

    .

     

     

  • Cronică olimpică

    Cronică olimpică

    Atleta română Bianca Ghelber s-a clasat pe locul 9 în finala olimpică de aruncare a ciocanului, desfăşurată marţi, la Paris. Cea mai bună aruncare a sportivei a măsurat 72 de metri şi 36 de centimetri. Ea intrase in finală cu a 11-a performanţă din concurs: 71 de metri şi 42 de centimetri. Noua campioană olimpică la aruncarea ciocanului este canadianca Camryn Rogers, deţinătoarea titlului mondial, care s-a impus cu 76 de metri şi 97 de centimetri. Bianca Ghelber, sportiva în vârstă de 34 de ani, a participat la a patra sa ediţie a Jocurilor Olimpice. Acum trei ani, la Tokyo, s-a clasat a şasea în finală. La Londra, în 2012, a fost a 17-a, iar la Beijing, în 2008, nu a trecut de calificări. România nu a mai câştigat o medalie olimpică la atletism din 2008, când Constantina Diţă cucerea aurul la maraton.

    Rămânem la atletism pentru a nota că Alina Rotaru – Kottmann s-a calificat, marţi, în finala olimpică la săritura in lungime, cu a noua performanţă din calificări. Cea mai bună săritură a Alinei a măsurat 6 metri şi 63 de centimetri. Atleta americană Tara Davis-Woodhall, vicecampioană mondială, a avut cea mai bună săritură în concursul de calificare, cu 6 metri şi 90 de centimetri. Ea a fost urmată de italianca Larissa Iapichino, cu 6 metri 87. Cu un centimetru mai puţin a sărit Malaika Mihambo, din Germania,  campioana olimpică en titre. Anul trecut, la Mondialele de la Budapesta, Alina Rotaru – Kottmann a câştigat medalia de bronz cu o săritură care a măsurat 6 metri şi 88 de centimetri. Finala feminină de la săritura în lungime va avea loc joi.

    Sportivii români Ilie Sprîncean şi Oleg Nuţă s-au calificat, marţi, în semifinalele probei olimpice de canoe dublu masculin pe distanţa de 500 de metri, după ce au ocupat locul secund în primul sfert de finală. Cei doi canoişti români au fost cronometraţi cu timpul de un minut şi 40 de secunde, fiind devansaţi de brazilienii Jacky Jamael Nascimento Godmann şi Isaquias Guimaraes Queiroz, care au terminat cursa într-un minut, 38 de secunde şi 78 de sutimi. Semifinalele şi finala vor avea loc joi. România nu a mai câştigat o medalie olimpică la kaiac-canoe de la Sydney, din 2000, când Florin Popescu şi Mitică Pricop au cucerit două medalii la canoe dublu: aur la 1.000 de metri şi bronz la 500 de metri.

  • Rezultatele sportivilor români la Jocurile Olimpice (6.08)

    Rezultatele sportivilor români la Jocurile Olimpice (6.08)

    UPDATE: Bianca Florentina Ghelber a încheiat pe locul 9 finala de la aruncarea cu ciocanul, cu cea mai bună aruncare de 72,36 metri.

     

    Ilie Sprîncean şi Oleg Nuţă s-au calificat în sferturile de finală ale probei de canoe dublu masculin pe 500 de metri, după ce s-au clasat pe cinci în prima serie. Cei doi canoişti români au fost cronometraţi cu timpul de 1:40.84, al șaptelea din cele 13 echipaje care s-au aliniat la start în ambele serii.

     

    La atletism, Alina Rotaru-Kottmann, s-a calificat în finala concursului de săritură în lungime din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris. Sportiva medaliată cu bronz la Mondialele din 2023 de la Budapesta, a avut cea mai bună săritură a sa de 6,63 m, a noua performanţă din calificări.

    În schimb, Alexandru Mihăiţă Novac a ratat calificarea în finala probei de aruncare a suliţei, după ce s-a clasat pe locul 17 în grupele preliminare. Cea mai bună aruncare a lui Novac, care a evoluat în Grupa A, a măsurat 81,08 metri, în condiţiile în care ultimul atlet care a prins finala de 12 a avut 82,91 m.

     

    Tot marți, Federaţia Română de Gimnastică (FRG) a anunţat, că a cerut analiza Federaţiei Internaţionale de specialitate pentru eroarea de arbitraj din finala de la sol de la Jocurile Olimpice de la Paris unde Ana-Maria Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, cu nota 13.700. Însă, americanca Jordan Chiles a depus contestaţie şi i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766 și a terminat pe poziţia a treia.

    Totodată, FRG a depus două memorii la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Unul face referire la modul de soluţionare al contestaţiei gimnastei Jordan Chiles, după anunţarea clasamentului, iar cel de-al doilea, la felul în care au fost soluţionate contestaţiile pentru Sabrina Maneca Voinea şi gimnasta americană.

     

    Luni noapte, naţionala masculină de polo a României a suferit a cincea înfrângere în ultimul meci din Grupa A, în fața reprezentativei din Muntenegru (10-7). Grecia a ocupat primul loc în grupă, cu 11 puncte, urmată de Italia, tot 11 puncte, SUA, 9 puncte, Croaţia, 9 puncte, Muntenegru, 5 puncte și România, 0 puncte. Primele patru clasate s-au calificat în sferturile de finală.

     

     

  • Medalii pentru România la Olimpiadă

    Medalii pentru România la Olimpiadă

    La fiecare patru ani, cei mai buni sportivi ai lumii se confruntă la Jocurile Olimpice. Evenimentul a adus şi anul acesta la start 10.700 de competitori, din 206 ţări şi teritorii. Cu o delegaţie de peste o sută de sportivi, România se află printre ţările cel mai bine reprezentate, la 100 de ani de la prima medalie olimpică a tricolorilor, câştigată tot la Paris, la rugby. În total, de-a lungul vremii, sportivii români au câştigat 313 medalii olimpice, dintre care 92 de aur, 98 de argint şi 123 de bronz.

     

    Membrii delegaţiei române s-au remarcat deja, la Paris, încă din primele zile de întreceri. Cu medalia de aur de la 200 de metri liber şi cu bronzul de la 100 de metri, David Popovici s-a aflat printre cei mai premiaţi înotători. La doar 19 ani, sportivul  clubului Dinamo Bucureşti, dublu campion mondial si cvintuplu campion european, şi-a completat palmaresul cu ultimele medalii care îi lipseau, şi anume cele olimpice.

     

    Au venit apoi primele medalii ale canotorilor: aur la dublu vâsle masculin şi argint în proba similară feminină, marcând un salt remarcabil la o disciplină la care, în ultima vreme, cele mai multe rezultate s-au obţinut la rame.

     

    Nu trebuie uitat nici progresul înregistrat la gimnastică. Deşi a fost disciplina cea mai premiată, cu 25 de medalii de aur, 20 de argint şi 26 de bronz, gimnastica nu ne-a mai oferit satisfacţii din 2012, de la Londra, când Sandra Izbaşa a câştigat aurul la sărituri, Cătălina Ponor a luat argintul la sol, iar echipa feminină a câştigat medaliile de bronz. Acum, fetele au reuşit să reintre în topul naţiunilor, terminând pe locul 7 concursul echipelor şi obţinând mai multe calificări în finalele individuale.

     

    Cele mai mari aşteptări pentru zilele care au mai rămas merg, în continuare, spre canotaj, unde ultimele finale sunt programate sâmbătă. Tot de pe ape aşteptăm medalii şi de la multiplul campion mondial la kanoe Cătălin Chirilă. Acesta este continuatorul unei tradiţii de performanţe care se apropie de şapte decenii şi care a început cu cele două medalii de aur aduse în 1956 de Leon Rotman de la Jocurile de la Melbourne şi a continuat cu cele patru titluri câştigate de Ivan Patzaichin între 1968 şi 1984.

     

    Avem aşteptări, ca întotdeauna, şi de la atletism, însă ultimele rezultate la competiţiile mondiale si europene ne obligă să ne moderăm optimismul. Nu în ultimul rând, la haltere, România va fi reprezentată de două sportive cu şanse bune la medalii: Loredana Toma, la 71 de kilograme, şi Mihaela Cambei, la 49. Loredana se situează pe locul 4 al clasamentului mondial la categoria sa, iar Mihaela, pe locul 5. În concurs, va conta, bineînţeles, forma de moment, dar şi ambiţia de care cele două competitoare au dat dovadă de fiecare dată când a fost nevoie.

  • Prima parte a Team România, la Paris

    Prima parte a Team România, la Paris

    82 din cei 107 sportivi care alcătuiesc echipa olimpică a României la cea de-a XXXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară au ajuns, duminică, la Paris, cu o aeronavă redenumită, recent, „Nadia Comăneciˮ în onoarea gimnastei române, supranumită „zeița de la Montrealˮ. Au zburat în Franţa loturile de canotaj, înot, gimnastică artistică, tenis de masă, polo pe apă, box, ciclism, scrimă. yachting şi tir cu arcul.

    Preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Sport, fosta canotoare Elisabeta Lipă: “Dacă mă întrebaţi când au trecut aceşti trei ani nu ştiu să vă spun, dar iată că a venit momentul plecării, momentul “luării zborului” delegaţiei României la Jocurile Olimpice. Emoţiile sunt la fel ca atunci când concuram. Sportivii au toată susţinerea noastră.”

    Intâmpinaţi la aterizarea la Paris de ambasadoarea României în Franţa, Ioana Bivolaru, sportivii şi antrenorii şi-au primit acreditările, apoi s-au îndreptat spre locurile de cazare. Doar înotătorul David Popovici şi canotorii stau în afara Satului Olimpic. David Popovici: “E atât de greu să te califici la Jocurile Olimpice. Adică, toată lumea vorbeşte despre performanţe, despre medalii şi e de înţeles, însă e o performanţă atât de impresionantă şi doar să te califici aici. Şi voiam să mă folosesc de acest moment să îi felicit, de fapt să ne felicit pe toţi cei care suntem aici. Şi, în legătură cu toate aşteptările pe care le are fie mass-media, fie publicul de la noi – noi suntem sportivi şi avem obiective, nu ne luăm după aşteptări. Succes nouă şi sperăm că o să vă placă!”.

    În următoarele zile vor ajunge la Paris şi reprezentanţii României la canoe, atletism, haltere, tenis, lupte, gimnastică ritmică, judo şi triatlon. Printre sportivii cu şanse mari la medalii se numără şi Bernadette Szocs, jucătoare de tenis de masă în top 10 mondial: “Am încercat să corectez absolut tot ce ştiam că mai lipseşte. Am dat totul. Sunt foarte mulţumită şi mândră de cee ce am făcut ca pregătire pentru Jocurile Olimpice. Acum abia aştept să încep ca să dau totul şi să încerc să reuşesc medalia olimpică mul aşteptată.”

    Sportivii prezenţi la Paris au datoria de a continua povestea primei medalii obţinute de România la Jocurile Olimpice, în 1924, tot în capitala Franţei, a declarat şi preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot să nu mă gândesc că, acum 100 de ani, tot la Paris, am deschis acest drum cu o medalie de bronz, iar nouă ne revine plăcuta misiune de a continua această poveste frumoasă de a îmbogăţi tezaurul României cu mai multe medalii olimpice strălucitoare şi de a ne bucura de o ediţie a Jocurilor Olimpice la cel mai înalt nivelˮ.

    Jocurile Olimșice de la Paris vor începe pe 26 iulie, iar canotorii Ionela şi Marius Cosmiuc, soţ şi soţie, vor fi purtătorii drapelului României la ceremonia de deschidere. Compeția se va încheia pe 11 august.

  • Sport Club RRI – Perspective olimpice

    Sport Club RRI – Perspective olimpice

    În mai puţin de 6 săptămâni începe o nouă ediţie a Jocurilor Olimpice. Au loc ultimele întreceri de calificare, iar sportivii care şi-au câştigat deja locul pentru Paris îşi finalizează pregătirile. România a calificat deja, până în acest moment, 91 de sportivi pentru întrecerile olimpice. Ultima calificată este atleta de origine kenyană Stella Rutto, care a ocupat locul 4 în proba de 3000 de metri obstacole la recentele Campionate Europene de la Roma. Fiind cronometrată în 9 minute, 22 de secunde şi 36 de sutimi, ea a îndeplinit baremul pentru Paris, realizând totodată un nou record personal pe distanţa amintită.

     

    La Europenele de la Roma, singura medalie a delegaţiei române a fost obţinută de Joan Chelimo Melly: argint la semimaraton. Sportiva de origine kenyană este una dintre speranţele României în întrecerea olimpică de maraton, fiind deţinătoarea recordului României. Alături de ea va concura în Franţa Delvine Meringor, o altă alergătoare originară din Kenya.

     

    Multe speranţe la medaliile olimpice se îndreaptă către sporturile nautice. Săptămâna trecută, la Europenele de kaiac – canoe de la Szeged, din Ungaria, Cătălin Chirilă tocmai a câştigat titlul european la canoe simplu 1000 de metri, probă olimpică. România nu a mai avut un canoist favorit la simplu de pe timpul lui Ivan Patzaichin, care a câştigat titlul olimpic în 1972, la München.

     

    La canotaj, aşteptările sunt şi mai mari. La Europenele de la sfârşitul lunii aprilie, România a obţinut opt medalii, dintre care  patru au fost de aur, două de argint și două de bronz, Dintre sportivii români, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au urcat echipajele feminine de 8+1, de dublu vâsle (categoria ușoară) și de doi rame, precum și cel masculin de dublu vâsle. Medalii de argint au câștigat ambarcațiunile de doi rame masculin și patru vâsle feminin. Cu bronz au fost medaliate echipajul feminin de dublu vâsle și cel masculin de 8+1. La Paris, în întrecerile de canotaj vor fi prezenţi 45 de sportivi din România.

     

     

  • Info Sport

    Info Sport

    La Roma s-au încheiat, miercuri, Campionatele Europene de atletism. În ultima zi a competiţiei, sportiva română Alina Rotaru-Kottmann s-a clasat pe locul 9 în finala probei de săritură în lungime. Cea mai bună săritură a ei a măsurat 6 metri şi 68 de centimetri. Medalia de aur a fost câştigată de campioana olimpică en titre, Malaika Mihambo, din Germania, cu 7 metri şi 22 de centimetri, cea mai bună performanţă a sezonului. La această ediţie a Europenelor, România a obţinut o medalie de argint, prin Joan Chelimo Melly, la semimaraton. Delegaţia română a fost compusă din 23 de atleţi, dintre care 15 au concurat în probele feminine şi 8 în cele masculine.

    La Belgrad se desfăşoară Campionatele Europene de nataţie, care vor dura până duminică, 23 iunie. România va fi reprezentată la întreceri de 11 sportivi, dintre care şapte înotători şi patru săritori. În probele de înot, principalul favorit la medalii este David Popovici. El va concura la 100 şi la 200 de metri liber, unde este campion continental en titre. El va face parte şi din echipa de ştafetă 4×100 de metri liber. Competiţia de la Belgrad reprezintă o ultimă şansă pentru sportivi de a îndeplini baremurile de calificare pentru Jocurile Olimpice de la Paris.

    Campionatele Europene de kaiac-canoe au început, miercuri, la Szeged, în Ungaria. Competiţia reprezintă ultima verificare a sportivilor înainte de Jocurile Olimpice. La întreceri iau parte şi cei trei sportivi români care merg la Paris: Cătălin Chirilă, la canoe simplu, 1000 de metri, şi perechea Oleg Nuţă – Ilie Sprincean, la cane doublu, 500 de metri. La Szeged, Chirilă va concura în probele de 500, 1.000 şi 5.000 de metri, iar Nuţă şi Sprincean vor lua startul la 200, 500 şi 1.000 de metri. La ultima confruntare continentală, şi anume la Jocurile Europene 2023 din Polonia, Chirilă a cucerit medalia de argint în proba de canoe simplu pe distanţa de 500 de metri.

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Atleta română de origine kenyană Joan Chelimo Melly a cucerit medalia de argint în proba feminină de semimaraton, duminică, la Campionatele Europene de la Roma. Ea a terminat cursa într-o oră, 8 minute și 55 de secunde, fiind devansată doar de atleta norvegiană Karoline Bjerkeli Grøvdal, care a ajuns la final cu 46 de secunde mai devreme. Podiumul a fost completat de o atletă din Marea Britanie, Calli Hauger-Thackery, înregistrată cu timpul de o oră, 8 minute și 58 de secunde.

     

    Pe locul al patrulea a încheiat cursa o altă atletă română de origine kenyană, Delvine Meringor, cu timpul de o oră, 9 minute și 25 de secunde. Ambele reprezentante ale României sunt calificate la Jocurile Olimpice de la Paris. O altă alergătoare română de origine kenyană, Stella Rutto, s-a clasat pe locul al patrulea în finala probei de 3.000 de metri obstacole. Ea a fost înregistrată cu timpul de 9 minute, 22 de secunde și 36 de sutimi, performanță care reprezintă un nou record personal. Să mai notăm că, la aruncarea ciocanului, Bianca Ghelber, medaliată cu aur la ultima ediție a Europenelor, a ratat calificarea în finala de la Roma, după ce s-a clasat doar pe locul 20 în grupele preliminare.

     

     

     

    Trecem la tenis. Jucătoarea română Anca Todoni a câștigat, duminică, cel mai important titlu din cariera sa de până acum, la turneul WTA 125 de la Bari, dotat cu premii totale de 100.000 de euro. Sportiva în vârstă de 19 ani a învins-o în finală pe jucătoarea maghiară Panna Udvardy cu 6-4, 6-0. Românca a fost răsplătită cu un cec de 13.040 de euro și 125 de puncte WTA.

     

     

     

    Printre performanțele românești ale săptămânii, în tenis, se numără și calificarea Gabrielei Ruse în semifinalele turneului de tenis de la Roland Garros, în proba de dublu, alături de ucraineanca Marta Kostiuk. Cele două sportive nu au ajuns în ultimul act al competiției, fiind învinse de perechea italiană Sara Errani / Jasmine Paolini, cu 1-6, 6-4, 6-1. Aceasta a fost a doua prezență a lor în penultimul act al unui turneu de Mare Șlem, după cea de la Australian Open, din 2023.

     

     

     

    Selecționata de minifotbal a României a ratat câștigarea Campionatului European de la Sarajevo. În finală, tricolorii au fost învinși, sâmbătă, de Serbia cu scorul de 10-9, după executarea loviturilor de departajare. La finalul timpului regulamentar de joc, scorul a fost egal, 1 la 1. România, campioană mondială en titre, a câştigat, până acum, de şase ori Campionatul European, dar a pierdut ultimele trei finale continentale: 1-4 cu Cehia, la Kiev, în 2018, 0-1 cu Azerbaidjan, în 2022, la Kosice, și acum, la Sarajevo, 9-10 cu Serbia.

     

     

  • Argint pentru Joan Chelimo Melly în proba de semimaraton, la „Europenele” de la Roma

    Argint pentru Joan Chelimo Melly în proba de semimaraton, la „Europenele” de la Roma

    Joan Chelimo Melly sursa foto Federatia romana de atletism
    Joan Chelimo Melly sursa foto Federatia romana de atletism

     

    Atleta română de origine kenyană Joan Chelimo Melly a cucerit medalia de argint în proba feminină de semimaraton, duminică, la Campionatele Europene de la Roma.

    Cronometrată cu 1h08:55, ea a fost devansată de Karoline Bjerkeli Groevdal (Norvegia): 1h08:09.  Bronzul a revenit atletei Calli Hauger-Thackery, (Marea Britanie): 1h08:58. Celalată reprezentantă a României, Delviner Meringor, a încheiat pe locul patru, cu 1h09:25.

    Ambele reprezentante ale României sunt calificate la Jocurile Olimpice de la Paris.

    România participă cu 23 de atleţi, 15 la feminin şi 8 la masculin, la a 26-a ediţie a Campionatelor Europene de atletism pentru seniori de la Roma, care se desfăşoară în perioada 7-12 iunie.

  • Weekend sportiv

    În acest weekend se va încheia turneul de tenis de la Roland Garros, al doilea concurs de Mare Şlem al anului. Dintre sportivele române care au luat startul la întreceri, din nou, cel mai departe a ajuns o jucătoare care a concurat la dublu. Gabriela Ruse a reuşit din nou să atingă faza semifinalelor, alături de ucraineanca Marta Kostiuk. A fost a doua calificare a celor două sportive în penultimul act al unui turneu de Mare Şlem, după cea de la Australian Open, din 2023.

    Selecţionata de minifotbal a României s-a calificat în semifinalele Campionatului European de la Sarajevo. Joi, tricolorii, campioni mondiali en titre, au trecut în sferturile de finală de Bosnia şi Herţegovina cu 4-1. România dispută semifinalele Campionatului European pentru a zecea oară şi are şase titluri continentale în palmares. La ediţia precedentă a Campionatului European, în 2022, România a fost învinsă în finală de Azerbaidjan.

    În weekend încep, la Roma, Campionatele Europene de atletism în aer liber, competiţie ajunsă la a 26-a ediţie. România a înscris la întreceri 23 de atleţi, dintre care 15 fete şi 8 băieţi. Printre sportivii tricolori care concurează în capitala Italiei se află şi cele cinci atlete calificate deja la Jocurile Olimpice de la Paris, şi anume Alina Rotaru – Kottmann, la săritura în lungime, Bianca Ghelber, la aruncarea ciocanului, Andreea Miklos, la 400 de metri, şi maratonistele Joan Chelimo Melly şi Delvine Meringor.

  • Legendele Olympiei – episodul 4

    Legendele Olympiei – episodul 4

    Au mai rămas trei luni până la Jocurile Olimpice de la Paris. Noi am ajuns la o nouă ediţie a Legendelor Olympiei, rubrică dedicată legendelor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional.

    Vorbim astăzi despre Constantina Diţă, prima şi singura româncă medaliată cu aur în cursa olimpică de maraton, la ediţia de la Beijing, din 2008.

  • Legendele Olympiei – Constantina Diţă

    Legendele Olympiei – Constantina Diţă

    Au mai rămas trei luni până la Jocurile Olimpice de la Paris. Noi am ajuns la o nouă ediţie a Legendelor Olympiei, rubrică dedicată legendelor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional. Vorbim astăzi despre Constantina Diţă, prima şi singura româncă medaliată cu aur în cursa olimpică de maraton, la ediţia de la Beijing, din 2008.

    Maratonul este una dintre cele mai vechi probe atletice ale Jocurilor Olimpice moderne. Inspirată din legenda soldatului Philipides – care ar fi dus Atenei, în anul 490 înaintea erei noastre, vestea victoriei obţinute de greci la Maraton împotriva perşilor – cursa a făcut parte din programul Jocurilor încă de la ediţia din 1896, de la Atena. Atunci, după o alergare de aproximativ 40 de kilometri, s-a impus grecul Spiros Louis, care a devenit astfel erou naţional. Ulterior, lungimea distanţei de parcurs s-a fixat la 42 de kilometri şi 195 de metri. Din 1984, de la Jocurile de la Los Angeles, s-a introdus şi proba feminină de maraton, câştigată, atunci, de alergătoarea americană Joan Benoit. În 2008, la Jocurile Olimpice de la Beijing, cursa a fost câştigată de atleta română Constantina Diţă.

    Victoria Constantinei a fost, poate, cea mai mare supriză românească a Jocurilor găzduite de capitala Chinei. Puţini se aşteptau ca ea să termine cursa între primele clasate. Speranţele românilor pentru maraton erau îndreptate mai degrabă către Lidia Şimon, medaliată cu argint la Olimpiada de la Sydney. În cele din urmă însă, Constantina Diţă a spulberat toate calculele şi a câştigat într-un stil de mare campioană. De la kilometrul 20, ea a preluat conducerea cursei şi nu a mai abandonat prima poziţie până în final, cu toate eforturile kenyencei Catherine Ndereba, principala sa adversară. In cele din urmă, Ndereba s-a clasat a doua, iar pe locul trei a terminat chinezoaica Chunxiu Zhou. Am avut atunci şansa de a-i lua un scurt interviu Constantinei Diţă, în exclusivitate pentru Radio România Internaţional, chiar la ieşirea de pe pista de concurs

    “Sunt foarte fericită că am luat medalia de aur, pentru că nu am avut medalie la Olimpiadă şi a fost visul meu sa iau o medalie la Olimpiadă. Nu mă aşteptam să câştig. Mă aşteptam să iau o medalie, dar sa câştig? Niciodată. A fost aici toată elita mondială, fete foarte puternice, Paula Radcliffe, Ndereba, chinezoaica, în faţa cărora nu mă aşteptam să câştig medalia de aur.”

    Constantina Diţă s-a născut, la 23 ianuarie 1970, în comuna Turburea, judeţul Gorj. A copilărit la ţară. Înainte de a trece la atletism, a mai jucat handbal. În 2005, la Edmonton, în Canada, a fost campioană mondială la semimaraton, iar la Mondialele de maraton din acelaşi an, desfăşurate în Finlanda, la Helsinki, s-a clasat a treia. La Jocurile Olimpice de la Atena, din 2004, a terminat maratonul pe locul 20. A fost la un pas de a abandona dupa ce i s-a facut rău din cauza căldurii. A continuat însă, a parcurs o milă la pas, apoi a reluat alergarea, terminând cursa pe o poziţie onorantă.

    Am reîntâlnit-o pe Constantina Diţă anul trecut, la un eveniment din cadrul Săptămânii Europene a Sportului. Trecuse deja un deceniu şi jumătate de la marea sa victorie olimpică.

    „Waw, nici nu-mi vine să cred că au trecut 15 ani de când am câștigat aurul olimpic la Beijing. Mulțumesc lui Dumnezeu că sunt sănătoasă și încă sunt activă în multe, multe acțiuni cu sportul. Merg la multe evenimente sportive, îndrum copiii să facă mișcare, merg pe la școli, le vorbesc copiilor, sunt ambasador la diferite evenimente, competiții mondiale, europene. Chiar acuma voi fi din nou ambasador la Campionatul Mondial de Semimaraton din Riga, Letonia, și imediat, la 2 zile după ce voi reveni în România, voi pleca spre Chicago, ambasador la maratonul de la Chicago. Pentru mişcare încerc să-mi fac timp măcar o dată, de două ori pe săptămână. N-am mai făcut de vreo câteva luni mișcare, într-adevăr, dar acum, la Campionatul Mondial, voi încerca să alerg 5 km alături de echipa ASICS. Chiar și la Chicago voi alerga 5 km pentru persoanele cu dizabilități, ca și ambasador. Eu îi îndrum pe toți copiii să facă mișcare și pe părinți să-și îndrume copiii către mișcare, că trebuie să fim activi. Sportul înseamnă sănătate, inteligență, pentru că dacă faci mișcare dimineața bineînțeles că ai apoi o zi plină de energie, aşa că încurajez toți părinții să-și îndrume copiii către sport”.

    Să mai notăm că, în 2022, autorităţile din oraşul Târgu Jiu au dat noului stadion al oraşului numele Constantinei Diţă, „cel mai performant sportiv pe care l-a dat județul Gorj în ultimii 100 de ani”, după cum spunea primarul oraşului, Marcel Romanescu. Arena are 12 mii de locuri şi găzduieşte jocurile echipei de fotbal de ligă secundă Viitorul Pandurii Târgu Jiu.