Radio România Internațional

Tag: audieri

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID Ro — Autoritățli români dimăndară ñiercuri că aproapea 2.800 di persoani fură testati pozitiv tră SARS-COV-2 tru aesti ditu soni 24 di săhăţ tru tută România. Tutunăoară, era dimăndati 231 di decesi, ditu cari 36 nreghistrate ninte di intervalu di referință. București, rata di incidență cu isapea ti un kiro di 14 di dzăli scădzu la 2,87 cazuri la ñillea di bănători, după ţi, pi 22 di sumedru, avea agiumtă pi nai ma marea valoari di la ahurhita-a pandemiillei – 16,54. Ministrul interimar ali Sănătati, Attila Cseke, căftă a direcțiilor di sănătate publică ditu tută văsilia s’armână tru alertă, acă numirlu a infecțiilor cu SARS-CoV-2 easti tru scădeari. Tutunăoară, căftă ca ti unu kiro di ună stămână s’hibă adrati planuri tra s’ţănă keptu a unăllei previzibilă a 5-a dalgă a epidemiillei, spuni coordonatorlu a campaniillei di vaccinare COVID-19, colonelu Valeriu Gheorghiță, avânda tu videala criștearea a numirlui di cazuri năi tru multi văsilii europeani. Niercuri, Patriarhul a Băsearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, confirmă că fu vaccinat contra a COVID-19. Poziția oficială a Băsearicăllii armâne idyea: cathi unu embistimenu lipseaşti să s’consultă cu yeaturlu di familie”, spusi el a reporterilor. Până tora, tru România, numirlu a persoanilor vaccinate complet năstricu 7,2 miliuñi.



    Lumea COVID — Vaccinarea obligatorie contra COVID-19 easti ună idhee cari s’hărseasti di unu andrupămintu larg tru arada a bănătorloru ghirmañi, să spuni tru unu sondaj publicat ñiercuri di YouGov, dimăndă DPA. Cunuscuta companie di cercetare și analiză di piață dimăndă că 69% ditu intervievaț suntu ti vaccinarea obligatorii și 23% contra. Ghirmania, cari s’ampuliseaşti cu ună recrudescență a numirlui di infecții, bagă unu şingiru di năi misuri anti-epidemie. Aşe, certificatlu veardi agiundzi s’hibă obligatoriu la loclu di lucru și tră ufilisearea a hălăţloru di transport. Pi ningă meatrili apufusiti la nivel federal, statili ghirmani bagă și alti restricții antiepidimiţi. Ti paradigmă, barurli și cluburli sunt ncllisi tru Bavaria, a deapoa cunuscutili pănăyiruri di Crăciun numata va s’ţănă anlu aestu. Tru Ghirmania, rata di vaccinari easti di 68%, una ditu nai ma scădzuti ditu Europa di Vestu. Problemi sunt și tru nordulu ali Italie, iu fură băgati restricții di urdinari tu kiro di noapti di itia că criscurăcabaia multu năili cazuri di coronavirus. Până tora, 84% ditu populația ali Italie feaţi nai maptănu dauă dozi di vaccin. Numirlu a cazurlor di COVID easti tru creaștire și tru Franța, iu premierlu Jean Castex fu testat pozitiv tră SARS-CoV-2. Tru Franța, 88% ditu populația eligibilă di 12 di ani ş-cama easti acutotalui vaccinată. Catandisea a sănătatillei easti ndilicată și tru Gărţie, iu presiunea tru spitalili cari yitripsscu paciențălli cu COVID easti mare. Guvernul elen spuni, ama, că nu are tru videală ună ambudyiuseari ghenerală, di itia că apofasea nu va s’hibă susțănută di economia a văsiliillei. Rata di vaccinare tru Gărţie năstricu 63%.



    Dzuua Națională – București, Senatlu și Camera a Deputațlor s-andămusi tru ună andamusi di lucru comună solemnă, ahărdzită ti Dzălii Naționali a Româniillei cari va s’hibă yiurtusită la 1 di andreu. Prezidentulu a Camerăllei Deputațloru, Marcel Ciolacu, cundille că tută clasă politică avu borgea tra să u stabilizeadză văsilia tru perioada yinitoari și că prifañea și sinferurli politiţi lipseaşti s’hibă alăsati nanăparti. “Aestă sărbătoare năpoi nă aduţi aminti că avem borgea s’lucrămu deadunu. Easti borgea-a noastră andicra di populu român și di România”, spusi Ciolacu. Viţeprezidentulu a Senatului, Alina Gorghiu, cundille că 1 di Andreu nsimneadză unitate națională și tru idyiulu kiro devotament, responsabilitate, borgi și curayiu politic. Anamisa di oaspiţlli ali andamusi eara călisiţ membri a Guvernului, Patriarhul a Băsericăllei Ortodoxe Române, Arhiepiscoplu Romano-Catolic a Bucureștiului, Arhiepiscoplu a Băsericăllei Greco-Catoliţi, Primlu Rabin ali Românie, prezidenţălli a Curtillei Constituționale, Analta Curte di Casație și Justiție, Curtea di Conturi, guvernatorlu a băncăllei centrală cum și șeflli a misiunilor diplomatiţi și a reprezentanților internaționali acreditati București. Dzuua Națională ali Românie easti yiurtusită tru 1 di Andreu ditu 1990, după revoluția anticomunistă. La 1 di Andreu 1918, Adunarea Naţională di Alba Iulia (centru) adoptă rezoluţia ti făţeari ună cu România a provinţiilor istoriţi bănati di români.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Jurnal românesc – 29.10.2020

    Jurnal românesc – 29.10.2020

    Alte şase
    persoane propuse pentru posturi de ambasadori ai României în străinătate au
    primit avize pozitive din partea Comisiilor parlamentare reunite pentru
    politică externă şi pentru comunităţile de români din afara ţării. Este vorba
    despre Maria Ciobanu, propusă ca ambasador în Maroc şi Mauritania, Adela Monica
    Axinte – în Macedonia de Nord, Mirela Carmen Grecu – în Iran, Anton Păcureţu -
    în Bosnia şi Herţegovina, Daniel Cristian Ciobanu – în Uzbekistan şi Octavian
    Şerban – în Albania. Cei şase candidaţi s-au prezentat în persoană la şedinţă
    alături de parlamentarii din conducerea comisiilor, în vreme ce membrii
    acestora au participat în regim de teleconferinţă. Vicepreşedintele Comisiei
    pentru politică externă din Senat, Mihail Radu, a declarat că audierile vor
    continua în perioada următoare, pentru că mai sunt încă 9 persoane propuse
    pentru posturi de şef de misiuini diplomatice ale României în străinătate. Pe 7
    şi 19 octombrie, comisiile de specialitate ale Parlamentului au audiat alţi 16
    candidaţi şi le-au acordat tutoror avize favorabile.




    Angajatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 66
    locuri de muncă în străinătate. 22 dintre acestea sunt pentru operatori mașini
    în departamentele de producție și ambalare din Germania, iar 20, pentru
    ambalatori manuali în Irlanda. Companiile din Polonia au nevoie de 17 dulgheri,
    fierari betonişti, zugravi, tapiţeti, faianţari, lăcătuși, sudori, strungari şi
    zidari, în vreme ce în Norvegia sunt căutaţi 7 lucrători în sectorul auto. Cei
    interesaţi pot consulta ofertele detaliate pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă la secţiunea Eures.




    Foştii antrenori
    ai lotului naţional de gimnastică feminină Octavian Bellu şi Mariana Bitang au
    fost declaraţi Cei mai de succes antrenori din lume – Duo de către
    Academia Recordurilor Mondiale. Organizaţia îi recunoscuse pe cei doi, în urmă
    cu 12 ani, drept cei mai de succes antrenori din lume luaţi individual, însă
    acum le-a încununat performanţele obţinute în calitate de cuplu de antrenori.
    Sub conducerea duoului Bellu-Bitang, echipa de gimnastică feminină a României a
    câştigat cinci titluri mondiale şi două olimpice, iar româncele au cucerit în
    total 305 medalii la Campionatele Europene, Mondiale şi la Jocurile Olimpice.
    Academia Recordurilor Mondiale este cea mai mare organizaţie care certifică
    recorduri mondiale şi deţine cea mai bogată bază de date cu recorduri stabilite
    la nivel global.




    Seria muzicală românească
    organizată de reprezentanța Institutului Cultural Român la Londra pentru a
    promova interpreți și compozitori români valoroși continuă, pe 30 octombrie, cu
    un recital susținut de pianista Leona Crasi şi violonistul Preston Yeo.
    Concertul are loc la biserica Saint James Piccadilly şi va cuprinde în program
    Sonata pentru vioară în Do minor Op.23 de Ludwig van Beethoven și
    Impressions d’enfance de George Enescu. Potrivit ICR Londra,
    concertele anuale pe care le organizează la St James’s Church sunt importante
    pentru susţinerea tinerelor talente, dar şi a muzicienilor consacraţi români
    sau străini, care promovează compoziții româneşti. Pe scena bisericii,
    construită în 1684, sunt prezentate în fiecare luni, miercuri şi vineri
    recitaluri de prânz gratuite, dar şi concerte de seară, în special muzică
    clasică.




    15 fotografii
    vechi care au fost colorate digital şi care surprind imagini din orașe
    românești de la sfârșitul secolului al 19-lea și din primele trei decenii ale
    secolului 20 sunt prezentate în fiecare marți și joi pe paginile de Facebook și
    Instagram ale Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la
    Veneția. Expoziția online, intitulată Vedere din România, este
    organizată în colaborare cu arhitectul și artistul 3D Jecinci. Seria a fost
    lansată pe 27 octombrie cu o fotografie a Turnului Colței, construit în
    București între anii 1709 şi 1715, ca o componentă a ansamblului Mânăstirii
    Colţea, şi va continua până pe 15 decembrie.

  • Încheierea audierilor pentru un nou guvern

    Încheierea audierilor pentru un nou guvern

    Miniştrii
    propuşi în Cabinetul liberal de la Bucureşti al premierului desemnat Florin Cîţu
    au fost audiaţi, timp de trei zile, în comisiile parlamentare de specialitate: nouă
    au primit aviz pozitiv, şapte – negativ. Au undă verde din partea deputaţilor şi senatorilor propunerile pentru
    Apărare, Mediu, Agricultură şi Transporturi. Li se adaugă candidaţii pentru Ministerul Tineretului şi Sportului, Externe, Fonduri Europene, Economie şi Interne.


    La polul opus, avizaţi negativ au fost cei propuşi să preia portofoliul
    Finanţelor Publice, Justiţie, Lucrări Publice, Cultură, Sănătate, Educaţie şi Muncă
    şi Protecţie Socială. Premierul interimar şi preşedinte al PNL, Ludovic Orban,
    s-a declarat mulţumit de prestaţia celor audiaţi:

    Aceste audieri, confruntarea mai ales cu
    parlamentari foarte incomozi, multele întrebări încuietoare care le-au fost
    pregătite şi care i-au pus în faţa unor răspunsuri pe care trebuiau să le
    furnizeze … Profunda cunoaştere a problematicii din domeniu dobândită într-un
    timp destul de scurt a crescut calitatea prestaţiilor şi chiar vă spun că mulţi
    din cei care au votat ‘pentru’ au votat pentru că aşa au considerat, pentru că
    au fost mulţumiţi de calitatea prestaţiei miniştrilor.


    După audierile miniştrilor
    propuşi de către comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere şi avizul
    lor consultativ, motivat, e rândul Birourilor permanente ale Senatului şi
    Camerei Deputaţilor să se reunească pentru a stabili data şedinţei comune a
    Legislativului dedicată învestiturii. Programul şi lista Guvernului se dezbat
    de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţă comună, iar Parlamentul acordă
    încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.


    Acestea
    fiind spuse, conducerea Legislativului va stabili, săptămâna viitoare, data la
    care va avea loc votul de învestitură pentru Cabinetul premierului desemnat
    Florin Câţu. Şedinţa comună poate fi programată cel mai târziu vinerea viitoare,
    dar liberalii şi-ar dori ca ea să aibă loc cât mai repede. Pentru a trece de Parlament,
    Guvernul Cîţu are nevoie de 233 de voturi. Atâta doar că votul stă sub spectrul
    ideii organizării de alegeri legislative anticipate, dorită cu ardoare de preşedintele
    ţării, Klaus Iohannis, şi de liberalii săi, confortaţi de rezultatele pe care
    le-au obţinut, anul trecut, la europarlamentare şi prezidenţiale, dar respinsă cu înverşunare de adversarii social-democraţi, în opoziţie.


    Cum, la Bucureşti,
    jocurile politice se fac şi se desfac cu viteza luminii, nimic nu e sigur până
    în momentul votului! Amintim doar, pe scurt, că, la începutul lui februarie,
    Guvernul liberal condus de Ludovic Orban a fost demis prin moţiune de cenzură. Că
    preşedintele Iohannis l-a
    desemnat tot pe Orban să formeze un nou Executiv, dar că votul de învestitură
    al Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. În plus, preşedintele PNL
    şi-a depus mandatul de
    premier desemnat. Aşa a venit, acum, rândul lui Florin Cîţu!

  • Dosarul prezidenţialelor din 2009

    Dosarul prezidenţialelor din 2009

    Parchetul General a
    clasat dosarul alegerilor prezidenţiale din decembrie 2009, când senatorul popular de azi Traian
    Băsescu şi-a adjudecat al doilea mandat de preşedinte al României, după ce l-a
    învins în turul decisiv pe liderul PSD de atunci, Mircea Geoană.

    Procurorii au
    precizat că nu au identificat presupuse fapte
    ilegale, precum abuzul în serviciu sau falsificarea documentelor şi evidenţelor
    electorale. Parchetul a audiat, deja, câţiva politicieni care deţineau atunci
    funcţii-cheie în statul român şi a cerut documente, considerate relevante, de
    la Autoritatea Electorală Permanentă şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.


    Dosarul fusese deschis după ce controversatul jurnalist Dan Andronic a
    afirmat că, în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt
    ani, i-a întâlnit, într-un cadru informal, pe procurorul general Laura Codruţa
    Kövesi, în prezent şefă DNA, pe fostul director al SRI, George Maior, acum
    ambasador la Washington, şi pe prim-adjunctul acestuia, Florian Coldea. Şi că i
    s-a părut că asistă la şedinţa unei celule de criză, mai ales că toţi cei
    menţionaţi, a mai spus Andronic, riscau sa fie demişi în urma unei victorii a
    lui Geoană. De unde şi crisparea cu care vor fi întâmpinat exit-poll-urile ce-l
    indicau învingător pe Geonă şi uşurarea provocată de anunţul din zori că, după
    numărarea voturilor, Băsescu a câştigat, totuşi, cu un avans de numai câteva
    zeci de mii de sufragii. Independent
    de decizia Parchetului,     continuă investigaţiile comisiei parlamentare
    speciale, înfiinţată, în primăvară, tot în urma declaraţiilor lui Andronic.


    Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, social-democratul Eugen
    Nicolicea, explică:     După cum ştiţi, până acuma se insista că n-ai voie să continui o
    anchetă în Parlament dacă a început urmărirea penală, sau dacă există o anchetă
    la Parchet. Nimeni n-a spus că, dacă nu mai există o anchetă la Parchet, este
    afectată ancheta parlamentară.

    De la bun încept, presa calificase drept un exerciţiu perfect democratic, dar
    şi perfect platonic cercetarea în Parlament a circumstanţelor tulburi în care a
    avut loc scrutinul şi a pus la îndoială credibilitatea celui care a detonat
    bomba.

    Trecut prin arest într-un dosar de corupţie, autor al unei cărţulii al
    cărei titlu, 100%
    anti-Băsescu,
    vorbeşte de la sine despre convingerile lui din primii ani 2000, Andronic s-a
    convertit apoi şi a preluat postul, foarte lucrativ, de consultant politic al
    preşedintelui ulterior reales. În faţa comisiei, el a mărturisit că nu are date
    noi faţă de cele prezentate, deja, în mass-media şi nici indicii potrivit
    cărora alegerile ar fi fost fraudate.

    Nici audierea unor politicieni ori
    diplomaţi proeminenţi nu s-a soldat cu revelaţii zguduitoare. Comentatorii notează că nimic nu-i mai poate lua înapoi
    mandatul prezidenţial lui Băsescu şi nimeni nu-l mai poate face pe Geoană şef
    al statului. Singurul rezultat previzibil e, cred ei, că va spori neîncrederea
    românilor într-o clasă politică deja grav discreditată.

  • SRI şi controlul parlamentar

    SRI şi controlul parlamentar

    SRI va elabora un cod
    deontologic în care vor fi stabilite limitele relaţiilor pe care ofiţerii de
    informaţii le pot avea cu parlamentari, funcţionari publici sau oameni de
    afaceri    , a declarat directorul instituţiei, Eduard Hellvig, la finalul audierilor-maraton,
    care au durat peste şapte ore, miercuri, în Comisia Parlamentară pentru
    Controlul asupra serviciului. El a precizat că instituţia pe care pe care o
    conduce nu a fost implicată în nici un fel în organizarea protestelor faţă de
    ordonanţele privind graţierea şi modificarea codurilor penale care au avut loc
    la sfârşitul săptămânii trecute.


    În aceste zile există o divizare în societatea
    românească și au loc atacuri fără precedent la adresa SRI, atrage atenţia Eduard
    Hellvig:     Am sesizat că există interesul de a
    destabiliza o instituţie puternică şi serioasă a statului român. SRI are
    instrumente validate în timp să se apere atât pe el, dar mai ales pe cetăţenii
    României. Un SRI slab, timorat, destabilizat ar însemna o Românie dezarmată în
    faţa ameninţărilor, iar asta nu foloseşte nici instituţiilor statului român şi
    nici românilor.

    Şeful SRI a subliniat că,
    într-o democrație reală, este esențial și fundamental ca serviciile de informații
    să nu fie omniprezente și omnipotente.

    Pe de altă parte, Eduard Hellvig a dat asigurări că Serviciul nu
    s-a implicat în nici un fel proteste de stradă şi în nici un tip de joc de
    putere. Eduard Hellvig: SRI nu are şi nu va avea ofiţeri acoperiţi în politică sau justiţie. Pe
    mandatul meu SRI nu se va implica în nici un tip de joc de putere. SRI nu va
    organiza proteste sau alte mişcări de stradă aşa cum fals s-a afirmat în
    anumite locuri.

    Cazul generalului Florian Coldea, recent în rezervă, a
    fost un subiect aparte al audierilor. Fost prim-adjunct al directorului SRI,
    Coldea a fost într-adevăr în vacanţe în străinătate cu fostul deputat PSD
    Sebastian Ghiţă, aşa cum susţinea ultimul, dar a adus documente că şi-a plătit
    cheltuielile, spune preşedintele Comisiei Parlamentare de Control al
    activităţii SRI, Adrian Ţuţuianu. În opinia sa, deşi nu este vorba de o
    încălcare a legii, există totuşi o problemă deontologică. Adrian Ţuţuianu:
    Avem cel puţin o problemă de raportare deontologică
    din partea ofiţerilor de informaţii, atunci când sunt prezenţi, de exemplu, în
    excursii, în activităţi de tipul acesta cu membri ai Comisiei de Control
    Parlamentar al SRI, cu parlamentari, cu oameni de afaceri.

    Adrian Ţuţuianu
    a mai spus că ancheta internă din cadrul SRI nu este încă închisă, iar fostul premier
    social-democrat Victor Ponta, Sebastian Ghiţă sau Florian Coldea ar putea fi
    chemaţi la audieri la Comisia Parlamentară.

  • Noul guvern român în faţa Parlamentului

    Noul guvern român în faţa Parlamentului

    Perceput de societate, în ansamblu. ca soluţie salvatoare, după ce, în toată perioada post-comunistă, guvernele ticsite cu politicieni s-au întrecut în promovarea neputinţei, cabinetul de tehnocraţi propus Dacian Cioloş nu are deloc o misiune facilă. El trebuie să confirme speranţele pe care românii le investesc, parca mai vocal ca oricând, în ultimii 26 de ani, într-un act de guvernare poleit cu eficienţă şi transparenţă şi nealterat de corupţie şi interese meschine.



    Cei 22 de ministeriabili nominalizaţi de Cioloş, fost comisar european al Agriculturii, cu o imagine bună, atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles, sunt, în genere, puţin cunoscuţi publicului larg, dar cu CV-uri garnisite cu realizări, ce-i recomandă pentru viitoarele funcţii. Astfel, cei propuşi sunt fie manageri cu experienţă în mediul privat, cum este cazul vicepremierului Costin Grigore Borc, propus la Economie, fie diplomaţi de calibru, cum sunt consilierul prezidenţial Lazăr Comănescu, la Externe, sau actualul ambasador în Marea Britanie, Mihnea Motoc, la Apărare, fie funcţionari de rang înalt din instituţii europene, ca Anca Dragu Paliu, la Finanţe, fie activiştii din societatea civilă, cum este Cristina Guseth, la Justiţie.



    Sunt, însă, şi persoane în al căror trecut cariera profesională s-a intersectat cu politicul, aşa cum este cazul celuilalt vicepremier, sociologul Vasile Dîncu, propus la Dezvoltare Regională şi care este ex-senator din partea celui mai mare partid de stânga – PSD. Dacian Cioloş, despre criteriile care au stat la baza nominalizărilor pe care le-a făcut: “Am urmărit să fie oameni profesionişti, oameni integri, oameni deschişi spre dialog şi cu aceşti oameni voi merge în faţa Parlamentului pentru audieri şi sper eu să am votul în Parlament”.



    În cazul în care va fi învestit săptămâna aceasta, cel mai probabil, marţi, după audierile din comisiile parlamentare, prima prioritate a noului cabinet va fi, cronologic, bugetul pe anul viitor. Dacian Cioloş: “Nu am intenţia să vin şi să tai, să tai din buget sau din diferitele propuneri, decizii care au fost luate deja de Parlament. În schimb, nici nu vreau să pun în pericol credibilitatea României prin propunerea unui buget care să n-aibă suficientă consistenţă şi soliditate”.



    După poziţiile exprimate de liderii partidelor parlamentare, validarea cabinetului Cioloş se anunţă a fi o simplă formalitate. Partidele nici nu au de ales, susţin analiştii politici, potrivit cărora nimeni nu e dispus să rişte capital electoral, cu un an înaintea localelor şi parlamentarelor şi într-o perioadă în care toată lumea cere o schimbare profundă, de fond, nu doar de formă, ca până acum, a întregii clase politice.

  • Jurnal românesc – 16.11.2015

    Jurnal românesc – 16.11.2015

    Miniştrii propuşi de premierul desemnat Dacian Cioloş sunt audiaţi, la acest început de săptămână, în comisiile de specialitate din Parlament, ulterior urmând să primească votul de învestitură în plenul reunit. Lista cu propunerile pentru fotoliile ministeriale a fost trimisă Legislativului duminică seară, după ce Dacian Cioloş a prezentat numele şi motivele pentru care le-a ales. El a subliniat că miniştrii nominalizaţi sunt buni profesionişti, cu experienţă managerială, deschişi spre dialog. Premierul desemnat a punctat, totodată, că se impune o abordare raţională şi eficientă a actului de guvernare. Potrivit programului de guvernare al viitorului guvern, obiectivul major este consolidarea parametrilor macroeconomici şi a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării. România va trebui să se poziţioneze ferm în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex şi dificil – se mai arată în document. Executivul îşi propune să fie unul deschis şi transparent, în dialog cu instituţiile democratice şi cu societatea ca actor politic, ceea ce presupune inclusiv crearea unei platforme online de interacţiune între guvern şi societate.



    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, duminică, în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Franţei din Bucureşti în memoria victimelor atentatelor teroriste de la Paris, între care se numără şi doi români. Preşedintele Iohannis a transmis în numele României şi al său personal cele mai profunde şi sincere condoleanţe familiilor şi apropiaţilor celor ucişi. El a făcut apel la unitate pentru combaterea şi eliminarea terorismului. Sute de persoane au venit duminică la Ambasada Franţei pentru a aduce un omagiu victimelor atentatelor de la Paris. Ambasada a organizat o adunare de reculegere, solidaritate şi unitate care s-a adresat tuturor francezilor, precum şi celor care au dorit să îşi exprime susţinerea pentru Franţa.



    Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a început, vineri, o campanie de strângere de medicamente ce vor fi trimise spitalelor din ţară care tratează pacienţi răniţi în clubul Colectiv – se arată într-un comunicat. Federaţia a primit, joi, din partea Ministerului Sănătăţii, o listă cu medicamente şi consumabile de care spitalele din România ar avea nevoie pentru tratarea pacienţilor afectaţi de incendiul din 30 octombrie. În mod sigur, şi de această dată, românii din diaspora vor da dovadă de solidaritate cu cei din ţară, aşa cum au făcut-o de nenumărate ori, şi vor cumpăra aceste medicamente care vor ajuta la salvarea vieţilor celor răniţi în această tragedie, a declarat preşedintele FADERE, Daniel Tecu.



    Muncitorii necalificaţi în agricultură şi şoferii sunt printre cei mai căutaţi de angajatorii din afara României, potrivit portalului european pentru locuri de muncă EURES, unde sunt peste 1.800 de anunţuri de angajare. Fermele din Spania pun la dispoziţia celor interesaţi 800 de posturi sezoniere în agricultură, iar cele din Portugalia – 400. În Cehia sunt căutaţi 50 de şoferi pentru transport internaţional de marfă, iar în Germania – 15. Tot în Germania, spitalele oferă 50 de locuri de muncă pentru asistenţi medicali.



    România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent — a anunţat, vineri, Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Graţie unei creşteri economice trimestriale de 1,4%, România este lider în UE, urmată de Polonia şi Slovacia, ambele cu o creştere de 0,9%. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o creştere de 3,6%, a doua din Uniunea Europeană, după cea de 4,3% a Cehiei.