Guvernul liberal demis pe 5 februarie revine în Parlamentul de la Bucureşti, cu acelaşi premier desemnat, şeful PNL Ludovic Orban, în aceeaşi componenţă, validată în urmă cu trei luni, cu un program uşor ajustat, dar cu un obiectiv total diferit, acela de a nu fi votat. Pare nefiresc, însă e singura cale de a se ajunge la alegeri anticipate, dorite de o minoritate parlamentară formată din PNL şi USR, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis, partener al liberalilor. Calificată cvasiunanim ca rigidă, Constituţia României dă impresia că este construită anume pentru a nu oferi soluţii limpezi la situaţiile de criză sau de blocaj, cum este cea actuală. Astfel, legea fundamentală pretinde respingerea, în interval de două luni, a două propuneri consecutive de guverne înainte ca Parlamentul să fie dizolvat de preşedinte, condiţie obligatorie pentru convocarea de alegeri anticipate.
În logica anticipatelor s-a intrat după demiterea guvernului Orban I, sancţionat pentru că şi-a asumat răspunderea pe proiectul de lege care prevedea revenirea la alegerilor primarilor în două tururi de scrutin. Încă de la instalare, primul cabinet condus de Ludovic Orban s-a confruntat cu o mare problemă: lipsa majorităţii care să-i permită promovarea propriilor proiecte. A fost motivul pentru care a recurs, în câteva rânduri, la procedura angajării răspunderii, inclusiv în cazul proiectului de buget. Mari favoriţi în sondaje după victoriile electorale din 2019 la europarlamentare şi prezidenţiale, liberalii văd în alegerile înainte de termen şansa de a construi o majoritate solidă şi a depaşi impasul în care se găsesc în legislativ. Primele trei zile ale acestei săptămâni sunt consacrate audierii miniştrilor propuşi, iar votul asupra componenţei şi programului este prevăzut luni, 24 februarie, la limita termenului permis de lege, adică în 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului.
Premierul desemnat, Ludovic Orban, îi suspectează, de altfel, pe social-democraţi că au încercat să tergiverseze procesul de audieri şi votul de învestitură. Alegerile anticipate ar putea avea loc, după cum spunea Orban, în intervalul 15-30 iunie, în aceeaşi perioadă cu alegerile locale. Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat, recent, că parlamentarii partidului nu vor vota Cabinetul Orban 2. Discursul social-democraţilor s-a schimbat în ultima perioadă. Ei declară, acum, că sunt pregătiţi pentru orice scenariu, inclusiv pentru anticipate. Partidul resimte, încă, şocul înfrângerilor de anul trecut, dar şi-a recăpătat din tonus după ce a blocat modificarea legislaţiei electorale. Lider pe ţară ca număr de primari, PSD este primul avantajat de alegerea acestora într-un singur tur şi mizează pe faptul că implicarea electorală a propriilor edili, influenţi pe plan local, va fi stimulativă şi va ameliora scorul la legislative, dacă acestea vor avea loc în preajma localelor.
