Radio România Internațional

Tag: audiobook

  • Editura Casa Radio la Târgul de Carte Gaudeamus

    Editura Casa Radio la Târgul de Carte Gaudeamus

    Unică pe piaţa de carte din România, Editura Casa Radio valorifică principalul patrimoniu de bunuri media din spaţiul autohton, indiferent că vorbim despre Fonoteca de Aur sau despre edificarea unei arhive viitoare. Peste 30 de colecţii şi serii de cărţi, CD-uri şi cărţi cu CD încorporat sunt consacrate celor mai apreciate creaţii radiofonice din literatură şi publicistică, teatru şi muzică. Colecţiile „Biblioteca de Poezie Românească” şi „Fonoteca de Aur / Spectacolul poeziei”, „Fonoteca de Aur / Teatru”, colecţiile pentru copiii de ieri şi de azi „Radio-Prichindel” şi „Noapte bună, copii!”, dar şi colecţiile muzicale „Maestro”, „Radiolegende” şi „Profil interpretativ” sunt doar câteva dintre mărcile Editurii Casa Radio care s-au impus pe piața de carte.

     

    Pe durata Târgului de Carte Gaudeamus, organizat de Radio România în perioada 4-8 decembrie, târg care a adunat sute de evenimente editoriale și zeci de mii de titluri, multe dintre ele prezentate în premieră, Editura Casa Radio le-a propus cititorilor săi câteva noutăți. Două dintre ele, adresate celor mai mici ascultători, au apărut în colecțiile „Radio-Prichindel” și „Noapte bună, copii!”. Lansările respective au continuat cu ateliere de inițiere în arta benzii desenate și dicție și comunicare expresivă. Ligia Necula, realizatoare la Editura Casa Radio.

    ”După cum se știe, audiobook-ul nu mai este un produs nou pe piața editorială românească, dar noi am putea să ne lăudăm cu faptul că Editura Casa Radio a scos pentru prima dată pe piață acest tip de carte. Cele mai multe asemenea produse scoase de Editura Casa Radio au atât ilustrație, cât și parte audio, adică un CD, fie că este vorba de spectacole de teatru radiofonic sau de vocile poetelor și poeților care au venit în studioul Radio România și au citit din opera lor. Toate aceste înregistrări au fost păstrate. Și nouă ne revine această sarcină, această bucurie, de a scoate la lumină și de a aduce în atenția publicului aceste voci ale scriitorilor.

    Legat de cele două colecții dedicate copiilor, Radio Prichindel și Noapte bună, copii!, am pregătit și evenimente speciale, la care îi așteptăm pe copiii mari și mici, pe copiii de toate vârstele, pentru că cei mici sunt însoțiți de obicei de părinți și bunici care au la rândul lor amintiri despre legate de colecțiile noastre. La această ediție a Târgului Gaudeamus lansăm cele mai recente apariții din colecțiile „Radio-Prichindel” și „Noapte bună, copii!”. Este vorba de un audiobook, “Prâslea cel viteaz și merele de aur”, de Petre Ispirescu, și de al 19-lea volum din Basmele lumii.

    “Despre Prâslea cel viteaz și merele de aur” voi adăuga că este un roman grafic. Un roman grafic pentru că, în cazul colecției “Radio Prichindel”, noi, la Editura Casa Radio, am decis să transformăm poveștile și în bandă desenată, mai ales pentru copiii care învață să citească. Și pot spune că este o alegere binevenită, ilustrațiile îi ajută pe copii în procesul de învățare, așa citesc mai ușor și capătă curaj. Acest roman grafic poartă semnătura lui Alexandru Ciubotariu, care este și coordonatorul Colecţiei Radio-Prichindel.“

     

    Sub titlul ALGO-RITM, muziciana Mădălina Pașol reunește pe un nou album o colecție de miniaturi pianistice, semnate de compozitori celebri ca Johann Sebastian Bach, Jean-Philippe Rameau, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Robert Schumann, Frédéric Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Richard Wagner, Claude Debussy, Ottorino Respighi, Edvard Grieg, Serghei Rahmaninov, Dinu Lipatti și Tudor Dumitrescu. Tiberiu Comandașu, redactor muzical la Editura Casa Radio.

    ”Prin acest album, artista se adresează atât publicului ei, dar și celor care îi cunosc mai puțin activitatea pedagogică, pentru că Mădălina Pașol este o foarte apreciată profesoară de pian pentru copii. De aceea, CD-ul despre care vorbim este și unul foarte potrivit pentru publicul tânăr, prezentând miniaturi pianistice foarte cunoscute, dar și pagini inedite, unele dintre ele scoase la lumină și descoperite chiar recent. Mă gândesc, de pildă, la un opus de Beethoven, precum piesa Lustig und Traurig, la o pagină pianistică de Wagner sau la o pagină de album de Brahms. Este vorba de o lucrare descoperită recent, care a fost schițată de compozitor într-o carte de oaspeți în tinerețea lui, când se afla într-o călătorie. În loc să lase o simplă semnătură sau un gând scris în cuvinte, a compus această mică partitură pe care a dezvoltat-o apoi, devenind lucrarea care este prezentă pe acest album.”

     

    Tot la Târgul de Carte Gaudeamus, Editurii Casa Radio a găzduit lansarea celor trei comedii celebre scrise de Ion Luca Caragiale: „O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută” şi „D-ale carnavalului”. Ediţiile au apărut în formă de audiobook, carte şi CD, în colecţia „Fonoteca de Aur/Teatru”, seria Caragiale, şi beneficiază de ilustraţiile lui Alexandru Ciubotariu şi de celebrele înregistrări de teatru radiofonic din 1951 şi 1952, montate de regizorul Sică Alexandrescu. Și artista Nina Cassian (1924 – 2014) revine la Editura Casa Radio prin reeditarea audiobookului de mare succes „Dans” – într-o ediţie substanţial adăugită, cu noi poeme în lectura autoarei şi un interviu despre viaţă, operă şi emigrare. Poetă avangardistă, compozitoare şi graficiană, Nina Cassian a fost simultan complice şi problematică pentru regimul stalinist, după care a intrat în conflict direct cu regimul Ceauşescu şi s-a stins din viață la New York, într-un exil nedorit.

  • Centenarul Nina Cassian la Editura Casa Radio

    Centenarul Nina Cassian la Editura Casa Radio

    Pe 27 noiembrie se împlinește un veac de la naşterea Ninei Cassian. Cu acest prilej Editura Casa Radio lansează audiobookul (carte şi CD) Nina Cassian, Dans – într-o a doua ediţie substanţial adăugită, cu noi poeme în lectura autoarei şi un interviu despre viaţă şi operă, dar şi despre emigrare.

    Audiobookul le oferă deopotrivă cititorilor şi auditorilor posibilitatea de a întâlni o autentică voce poetică, în cele 51 de poeme rostite de Nina Cassian la Radio între anii 1959 şi 2003, înregistrări adunate acum pe CD, cu transcrierea lor într-o carte. Şi de a o reîntâlni, de asemenea, într-un amplu interviu realizat în anii 2000 de Emil Buruiană, pentru Radio România. Ilustraţia cărţii este semnată de Tudor Jebeleanu.

    Nina Cassian, contestată uneori din pricini politice (şi, pe un segment al operei sale, şi pe temeiuri estetice, aşa cum se poate citi în prefaţa Sânge estetic semnată de Cosmin Ciotloş), este o poetă de un incontestabil talent şi nerv liric, o personalitate literară care a survolat decenii şi care se impune încă, prin vocea sa (prin versurile în lectură proprie), publicului iubitor de poezie.

    „Forte poeta rămâne […] în poezia de dragoste, pe care antologia aceasta o ilustrează, din fericire, îndeajuns, chiar cu câteva exponențiale. […] Nina Cassian e o senzorială, așa cum senzorial era, pe alt versant, Emil Brumaru. Diferența constă în contact: la autorul Dulapului îndrăgostit toate veneau deodată și se așezau direct în nervi, fără o mediere așa zicând reflexivă. La ea, ca la puțini alții (deși mi-e greu să mai găsesc în literatura română de azi până și un altul care să-i stea alături), avem un caz complet de natura culturans. Evocam […] lecțiile de prezență scenică pe care, adolescentă, viitoarea poetă le-a luat. Li se cuvin adăugate cele de armonie cu Mihail Jora și de compoziție cu Constantin Silvestri. Desen, tânăra a studiat cu Löwendal și apoi cu M.H. Maxy. Nu-i venea, așadar strâmt, nici una dintre căile posibile de foraj intim. Știa când și cum să frondeze, după cum avea intuiția pauzelor necesare. Uneori, pe acestea din urmă le și execută amplu în rostire” – din Cuvânt-înainte semnat de Cosmin Ciotloş.

    Un audiobook (carte şi CD) întru totul notabil şi un titlu de notat: Nina Cassian, Dans, ediţia a II-a atent revăzută şi consistent adăugită. Audiobookul va fi lansat la cea de-a 31-a ediție a Târgului de carte Gaudeamus, sâmbătă, 7 decembrie, ora 15:00, la standul Radio România (Romexpo, Pavilion B2). Vor participa: Cosmin Ciotloș, critic literar și îngrijitorul ediției, regizorul Alexandru Solomon și scriitorul Călin-Andrei Mihăilescu.

    Detalii, la edituracasaradio.ro.

  • Audiobook-uri Humanitas, pe frecvenţele Radio România Cultural

    Audiobook-uri Humanitas, pe frecvenţele Radio România Cultural

    Câteva dintre cele mai frumoase audiobook-uri din colecţia Humanitas vor putea fi ascultate, începând de astăzi, pe frecvenţele naţionale ale Radio România Cultural.


    Aproximativ 50 de audiobook-uri, citite de autori Humanitas şi de actori precum Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu, Marius Manole sau Mariana Mihuţ, vor fi difuzate în a doua parte a emisiunii Scena şi ecranul, de luni până vineri, de la ora 15:30, într-o selecţie a realizatorului RRC, Eugen Lucan.

    Fondatorul Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, despre initiativa îmbrăţişată de Radio România Cultural: Ne-am gândit cum am putea ca, împreună cu Radio România Cultural, să bucurăm lumea în aceste moment de depresie şi de tristeţe pentru mulţi. Când americanii au lansat audiobook-ul pe piaţa lumii, l-au lansat sub lozinca dublează-ţi timpul. Ceea ce transmite Radio România Cultural este un gest de comunitate, de întâmpinare, o dorinţă de a face ceea ce ştii tu să faci cel mai bine, producând celorlalţi o bucurie.

    La rândul său, managerul Radio România Cultural, Radu Croitoru, declară că, ascultând aceste audiobook-uri, românii vor putea păşi pe o insulă pe care nu pătrunde niciun virus: Radio România Cultural îşi doreşte ca, în această perioadă dificilă, să fie un spaţiu alternativ, în care întreaga familie să îşi diminueze anxietatea. După ce am introdus în grilă teatru radiofonic pentru copii, am fost încântat de propunerea lui Gabriel Liiceanu prin intermediul căreia deschidem împreună pentru toţi românii o uşă spre o insulă în care nu va exista niciodată Coronavirus.

    În primul episod al campaniei, publicul Radio România Cultural va putea afla cum ne vede pe noi, românii, Neagu Djuvara, ascultând audiobook-ul Şocul întoarcerii.

    Istoric şi diplomat trimis în misiune la Stockholm chiar în dimineaţa zilei de 23 august 1944, Neagu Djuvara avea să rămână în exil. Când se întoarce după aproape o jumătate de veac, constată că România lui nu mai există. Nici oamenii nu mai sunt cum îi ştia, nici măcar ţăranii, categoria socială cea mai rezistentă la schimbare. Djuvara este în situaţia călătorului de altădată în Ţările române, numai că el ne compară nu cu o altă ţară, aşa cum făceau acei vechi călători, ci pune faţă în faţă România interbelică, bogată, înfloritoare cu ţara ternă, mohorâtă şi cu oameni trişti, pe care o regăseşte după decembrie 1989.

    E semnificativă, revelatoare, această imagine oferită de un român care ne-a cunoscut pe noi, cei dinainte… Depărtarea face lucrurile mai clare. În fond, Matei Caragiale pune romanului său un motto din Raymond Poincaré, un străin care ne-a intuit bine: Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère. Iar Eminescu, când scrie Luceafărul, găseşte inspiraţia în cartea unui călător german la noi.

  • Buchmesse „Gaudeamus“ zu Ende

    Buchmesse „Gaudeamus“ zu Ende

    Organisiert wurde die Buchmesse von Radio Rumänien. Die Trophäen der Buchmesse wurden per Publikumsabstimmung gewählt und gingen an den Verlag Humanitas, der mit dem Band Omul care mută norii. Șapte întâmplări“ (Der Mensch, der die Wolken in Bewegung setzt. Sieben Ereignisse“) von Radu Paraschivescu ebenfalls den Preis für das meistverkaufte Buch des Jahres erhielt. Auf den zweiten Platz kam der Verlag Polirom und auf den dritten Platz die Verlagsgruppe ART. Die Bücher mit Apolodor“ von Gellu Naum, die im Verlag Casa Radio“ als Audiobook erschienen sind, sind bereit, in der Interpretation von Alexandrina Halic und mit Illustrationen von Alexandru Ciubotariu eine neue Generation von Kindern zu begeistern. Der Verlag Casa Radio“ organisierte auf der Buchmesse Gaudeamus auch einen Workshop für die jüngeren Leser. Alexandrina Halic kommt zu Wort mit Einzelheiten:



    Wie Sie schon wissen, war die berühmte Figur von Gellu Naum, der Pinguin Apolodor, weder Zauberer noch Akrobat oder Tänzer. Apolodor sang im Chor, er war Tenor, seine Geschichte erzähle ich aber nicht jetzt, falls Sie sie vom berühmten Kinderbuch Gellu Naums noch nicht kennen, werden sie sie dank dieses Audiobooks erfahren. Für diesen Workshop habe ich eine Geschichte über zwei Pinguine vorbereitet, die Musik lieben.“




    Die wunderbare Disney-Welt” von Elena Vlădăreanu ist eines der jüngsten Bücher, die in der Sammlung Vorpal“ des Verlags Nemira erschien und auf der Buchmesse Gaudeamus vorgestellt wurde. Es handelt sich um eine Gedicht-Performance, die mit keinem anderen Gedicht in der rumänischen zeitgenössischen Lyrik zu vergleichen ist und die Kindheit aus einer düsteren und jedoch zarten Perspektive wiedergibt. Der Band geht Themen wie Armut und soziale Schichten an, bis zuletzt ist die Kunst Politik“, schreibt die Dichterin Alexandra Turcu über Die wunderbare Disney-Welt“. Die Autorin Elena Vlădăreanu:



    Dieser Text ist irgendwie parallel zu meiner ganzen Schöpfung der letzten Jahre entstanden. Voriges Jahr, als das Manuskript fertig war, konnte ich nicht mehr warten, bis das Buch veröffentlicht wird. Dieses Jahr, als ich die Druckerlaubnis geben sollte, spürte ich jedoch ein gewisses Angstgefühl. Ich wurde oftmals gefragt, ob dieser Band für mich als Übergangsband gilt, für mich ist er eher ein letzter Band, ich wei‎ß nicht, ob ich noch Gedichte schreiben werde.“



    In der Sammlung Junior“ des Verlags Polirom ist ein neuer Titel von Flavius Ardelean erschienen: Mecanopolis. Die Abenteuer von Oliver Rock in der Welt unter dem LKW“, mit Illustrationen von Ecaterina G. Oliver ist ein begeisterter Fan der Rockmusik und spielt Gitarre, genau wie sein Vater, der vor einigen Jahren in einem Motorradunfall ums Leben gekommen ist. Oliver lebt mit seiner Mutter und Schwester und hat einen einzigen Freund, Tommy Lamă (Klinge) Ramirez, der Raufbold der Schule. Nach einem Streit im Schulhof wird Oliver ohnmächtig und wacht in einer fantastischen Welt in der Nähe der Stadt Mecanopolis auf. Zusammen mit seinen neuen Freunden, den Skeletten aus der Band The Bones“, versucht Oliver, die Stadt Mecanopolis vor Monstern zu retten und seinen Vater in der Welt unter dem LKW zu finden. Der Autor sagt, der Roman handele von der Kraft der Leidenschaft, Leben zu retten. Flavius Ardelean:



    Der Ausgangspunkt dieses Romans steht in enger Verbindung mit der Rockmusik, die Rockmusik war immer meine Leidenschaft und sie hat mich immer in verschiedenen Situationen gerettet. Die Geschichte hat wie ein einfacher Abstecher in die Welt der Rockmusik begonnen, Oliver bricht aber später zu einer Reise in eine fantastische Welt auf und die Geschichte nimmt vielfältige und tiefere Formen an. Ich habe mich mit diesem Thema befasst, weil es sehr oft um mich herum vorgekommen ist. Ich will niemanden traurig machen, aber ich habe Kollegen, Rockmusiker, die in Motorradunfällen verletzt oder ums Leben gekommen sind, und ihre Kinder haben sich gefragt, was von nun an passiert. Ich habe versucht, für diese Kinder eine magische Welt zu errichten, in der sie das wiederfinden können, was sie verloren haben. Dieses Buch habe liegt mir sehr nah am Herzen und ich hoffe, es wird viele Menschen erreichen.“

  • Românii ar putea citi mai mult până în 2020

    Românii ar putea citi mai mult până în 2020

    O nouă politică
    de stat îşi propune dublarea consumului de carte până în 2020. Proiectul de
    lege, adoptat în luna noiembrie a anului trecut, cuprinde mai multe măsuri legislative
    menite să-i încurajeze pe români să citească mai mult. Iar Pactul pentru
    carte     reprezintă, se pare, o iniţiativă fără precedent în România. Despre
    situaţia pieţei de carte din România ne vorbeşte Luana Stroe, redactor la
    Muzeul Naţional al Literaturii Române    . Cred că este un moment fast pentru o
    iniţiativă de tipul acesta, pentru că piaţa editorială de la noi este tot mai
    variată. În ultimele săptămâni, a fost o adevărată explozie în presă şi pe
    site-urile culturale de la noi. Topuri peste topuri, bilanţuri de sfârşit de
    an, retrospective, toate vorbind despre anul editorial 2018. Iar adevărul este
    că, anul trecut, au apărut foarte multe cărţi bune. Avem scriitori excelenţi,
    avem traducători excelenţi. Mai mult decât atât, simt că există o abundenţă în
    ceea ce priveşte literatura autohtonă. Au apărut foarte multe colecţii de
    literatură contemporană, colecţii bine închegate, bine gândite. Rămâne doar ca
    publicul cititor să iasă în întâmpinarea lor cu ceva mai multă constanţă .


    Criticul literar Alex
    Ştefănescu     crede că iniţiativa adoptată în Parlamentul României poate fi una de
    succes, atâta timp cât societatea românească este sprijinită să depăşească
    neajunsurile financiare. Alex Ştefănescu a declarat, pentru Radio România
    Actualităţi, că există probleme inclusiv la nivelul distribuţiei cărţilor către
    cititori. Sunt şanse să reuşească, dacă este
    completată şi cu alte măsuri. Problema, este în primul rând, cea a banilor. Eu,
    spre exemplu, am avut o editură particulară, condusă de soţia mea, Domniţa
    Ştefănescu. Ieşea mereu în pierdere, pentru că la târgurile de carte, când
    vedeam că tinerii se uită cu jind la cărţi şi că nu au bani să le cumpere, le
    făceam cadou. Le tot făceam cadou, apoi plăteam şi impozite pentru cărţi, ca şi
    cum le-am fi vândut. Piaţa cărţii a scăzut dramatic din cauza lipsei de bani a
    populaţiei, care este nevoită să cheltuiască cea mai mare parte din venituri pe
    alimente. Apoi, există şi o cauză mai discretă, proasta difuzare a cărţilor,
    care nu ajung la cei care le aşteaptă. Poşta nu îşi face datoria, trimiţi
    colete cu cărţi care nu mai ajung la destinaţie sau ajung, dar cu mare
    întârziere.


    2019 este, în
    România, Anul Cărţii    . Poate cea mai importantă măsură legislativă a programului
    dedicat lecturii o constituie apropierea cât mai multor elevi de şcoală
    generală şi liceu de literatura de ieri şi de azi. Luana
    Stroe: Proiectul acesta prevede şi un program numit România citeşte şi miza
    ar fi promovarea lecturii în şcoli. Cred că nu este nimic mai potrivit. Nu am
    prea des contact direct cu elevii de azi, dar atunci când se întâmplă,
    discuţiile mele cu ei ajung mai tot timpul la literatura contemporană. Şi e
    ceva complet nou pentru ei, din păcate, apropo de modul în care funcţionează
    PR-ul cultural. De multe ori le citesc poezie contemporană. Le-am citit, la un
    moment dat, o poezie din Cântece excesive a lui Dan Sociu şi au rămas de-a
    dreptul fermecaţi. La urma urmei, cred că aici e cheia, să le oferim măcar o
    mostră din ce se întâmplă astăzi, din ce se scrie astăzi, cred că asta i-ar
    face să se apropie într-un alt fel de lectură. Şi să le acorde, apoi, şi ceva
    mai mult credit marilor clasici. Mă gândesc că, poate, literatura contemporană
    ar fi un fel de anxiolitic pentru materia de bacalaureat.


    Cu toate că
    Pactul pentru carte îşi propune sprijinirea difuzorilor de cărţi către
    public, Alex Ştefănescu crede că cei care se confruntă cu cele mai mari
    probleme sunt, de fapt, editorii de carte. Mă miră faptul că se încurajează în mod
    special librăriile. Eu am toată simpatia faţă de prietenii mei, librarii. Dar
    în momentul de faţă s-a ajuns la o lăcomie de rechin a difuzorilor, care iau
    40-50% din încasări şi nu îşi fac datoria. Bineînţeles că există şi librari cu
    vocaţie, dar în multe cazuri nu se întâmplă asta. Dacă o carte costă 100 de
    lei, 40-50 de lei îi încasează librarul, autorul ia 10 lei, alţi 10 lei îi ia
    editorul. Restul se duce la tipografie, pe bună dreptate, şi ca impozit către
    stat. Iar librarul, care ia o asemenea sumă mare, nu îşi asumă nicio
    răspundere. El îţi dă banii după ce ţi se vinde cartea, dacă se vinde. Nu face
    nimic ca să se vândă, uneori chiar uită să o pună pe raft, iar la sfârşit ţi-o
    restituie cu mare întârziere şi deteriorată. E foarte bine că sunt sprijiniţi
    librarii, dar în primul rând trebuia să fie sprijiniţi editorii.


    Societatea
    românească are, poate mai mult ca niciodată, nevoie de cărţi. Fie că aleg
    paginile clasice sau variantele lor în format electronic, Luana Stroe consideră
    că Anul Cărţii 2019 îi va apropia mai mult pe români de ideea de lectură. Cred că au o destul de bună căutare cărţile digitale, dar şi
    audiobook-urile. Ies foarte multe şi foarte bune şi cred că priza este mai
    bună, mai ales la publicul foarte tânăr. Totuşi, deşi acest tip de carte are un
    impact puternic, cartea pe hârtie va rămâne favorita. Toată povestea cu acest
    an 2019 – anul cărţii mă face să mă gândesc la o carte a lui Umberto Eco cu     Jean–Claude Carrière, intitulată Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi. Mi
    se pare un motto potrivit pentru acest proiect. Eu, una, îmi conserv
    entuziasmul şi sper că lucrurile vor merge bine. Având în vedere că piaţa de
    carte este una puternică şi productivă, cred că există toate şansele să
    construim un public ceva mai solid şi mai stabil.


    Conform unei
    analize comparative realizate de Eurostat, la mijlocul anului 2018, doar un
    sfert dintre tinerii români de 20 de ani citesc mai mult de cinci cărţi pe an    ,
    cel mai redus nivel din regiune şi cu mult sub ponderea tinerilor din ţările
    nordice, care citesc cu mult mai mult.

  • Alice Voinescu: Din cauzele crizei sufleteşti de azi. Conferinţe la Radio.

    Alice Voinescu: Din cauzele crizei sufleteşti de azi. Conferinţe la Radio.

    Editura Casa Radio
    vă invită marți, 7 martie,
    de la orele 18.00, la Ceainăria Cărtureşti din Strada Pictor Arthur Verona
    13-15 din Bucureşti, la o dezbatere şi audiţie specială marca Radio România,
    prilejuită de apariția audiobook-ului Din cauzele crizei sufleteşti de azi. 26 de conferinţe
    radiofonice susţinute de Alice Voinescu între 1933 şi 1943.


    Prima femeie doctor
    în filozofie din România, excepţională profesoară de estetică şi istoria
    dramaturgiei, scriitoare, îndrumătoare spirituală la Asociația Creștinelor Femei și mentor al președintei sale, domnița Ileana, conferențiară la Radio în cadrul unor emisiuni de marcă precum Universitatea
    Radio, Ora femeii, Ora tineretului, Viața culturală străină, Alice Voinescu dovedește în scrierile sale radiofonice un
    extraordinar spirit pedagogic. Modul în care își expune tema intervenției sale, fie aceasta literară, estetică,
    socială, stilistica discursului său – toate scot la iveală o gândire originală și nuanțată, o personalitate cultivată, conștientă de rolul său educativ, acela de formare a unei generații tinere și de sfătuitoare – fermă și blândă în același timp – a femeilor tinere.


    Audiobook-ul apărut
    la Editura Casa Radio în Colecția Universitatea Radio conține, pe lângă conferințele radiofonice, și un Medalion Alice Voinescu, semnat de Alexandru Paleologu, alături de
    O mărturisire de credință ce îi aparține lui Andrei Cornea, precum și Pagini de Jurnal în lectura Cristinei Deleanu. Cartea conține un cuvânt-înainte de Doina Mândru, o
    prezentare de Alexandru Paleologu și o postfață de Theodor Paleologu.


    Despre
    personalitatea lui Alice Voinescu și rolul acesteia în conturarea unui discurs feminist, despre
    actualitatea unor asemenea conferințe radiofonice și despre audiobook-ul apărut la Editura Casa Radio vor vorbi Cristina
    Deleanu, Doina Mândru, Cristina Voinea, Theodor Paleologu şi Andrei Cornea.


    Vă așteptăm așadar marți, 7 martie, în ajunul Zilei Internaționale a Femeii, de la orele 18, într-o
    întâlnire între generații, cu vocile prezentului și cu vocile de ieri, din fonoteca Radio România.


    La Editura Casa
    Radio marile voci dau cortina la o parte!

    Mai multe detalii
    pe www.edituracasaradio.ro

  • Editura Casa Radio la Gaudeamus XXIII: sub semnul vocilor exemplare

    Editura Casa Radio la Gaudeamus XXIII: sub semnul vocilor exemplare

    Sub
    deviza Marile voci dau cortina la o parte, Editura Casa Radio vă invită să îi
    fiţi alături, la cea de-a XXIII-a ediţie a Târgului Internaţional de carte
    Gaudeamus, în perioada 16-20 noiembrie în Pavilionul Central Romexpo. Fiecare
    voce de la Casa Radio aduce cu ea o lume, de la cea a copilăriei, la cea a
    marilor autori interbelici exemplar legaţi de lumea şi destinele radioului
    românesc, ori la cea a scriitorilor contemporani la radio, ori imensa lume a
    marilor maeştri ai muzicii clasice.


    În
    Colecţia Biblioteca Radio, vă propunem un nou audiobook (carte+CD): Alice
    Voinescu, Din cauzele crizei sufleteşti de azi. Conferinţe la Radio (1933-1943).
    Prima femeie doctor în filosofie din România, excepţională profesoară de
    estetică şi istoria dramaturgiei, îndrumătoare spirituală la Asociaţia Creştină
    a Femeilor, Alice Voinescu reprezintă o voce actuală şi hiperlucidă. Publicarea
    conferinţelor susţinute de Alice Voinescu în faţa microfonului constituie o
    valoroasă recuperare a unui efort intelectual şi larg pedagogic datorat uneia
    dintre cele mai luminate minţi ale României din prima jumătate a veacului XX.
    În aceeaşi măsură, conferinţele susţinute de Alice Voinescu, alături de acelea
    ale lui Nicolae Iorga, Tudor Vianu şi alţii, demonstrează înaltul nivel
    intelectual al emisiunilor Radioului, din care amintim Universitatea Radio,
    Ora femeii, Ora tineretului, Viaţa culturală străină. Cartea beneficiază
    de un cuvânt-înainte de Doina Mândru, o prezentare de Alexandru Paleologu
    (1970) şi o postfaţă de Theodor Paleologu. Niciodată nimic pedant la ea, nimic
    pretenţios, chiar când vorbea de Kant sau de Platon. Era totdeauna convinsă că
    poate la rândul ei învăţa ceva şi de la un tânăr, şi de la un om simplu, şi
    avea o nesfârşită putere de a se mira, de a se indigna, de a compătimi, de a
    admira., scria Alexandru Paleologu.


    Editura
    Casa Radio vă aşteaptă cu o nouă apariţie şi în colecţia de audiobook-uri
    Fonoteca de Aur. Seria Spectacolul poeziei: Visători la steaua singurătăţii.
    Un eseu poetic şi muzical realizat de regretatul Eusebiu Ştefănescu, alături de
    fiul său, Ion Bogdan Ştefănescu, după versuri de Mihai Eminescu şi Nichita
    Stănescu. Poezie, flaut şi o voce de neegalat, într-o creaţie absolut
    originală.


    Vă
    invităm, de asemenea, să fiţi cu ochii şi pe noile noastre audiobook-uri din
    colecţiile consacrate publicului tânăr, Radio-Prichindel şi Noapte bună,
    copii!. Benzi desenate, ilustraţii de carte originale, montări radiofonice
    dedicate copiilor.


    Semnalăm
    şi numeroase noi CD-uri în colecţiile muzicale Maestro, Lada de zestre, Profil
    interpretativ, Jazz forum. Câteva titluri: Cvintete cu pian. Schumann, Enescu.
    Cvartetul Voces, Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu, George Nicolescu,
    Valeriu Pitulac, Aurel Niculescu, Imago Mundi. Isvor. George Enescu (Rapsodiile
    Române vs. muzică traditională şi folclor urban), Mihaela Ursuleasa, Mozart,
    Beethoven, Constantinescu. Interpretări din Arhiva Radio România, Stagiunea de
    Jazz, Live Sessions, Luiza Zan, Live!.


    Programul lansărilor Editurii Casa Radio, la Standul Radio
    România – nivel +4.50, stand 244:


    Vineri,
    18 noiembrie, ora 13:30: Banda desenată, ilustraţia de carte, piesa radiofonică
    – lecturi pentru copii: noutăţi în colecţiile Radio-Prichindel şi Noapte bună,
    copii!. Invitaţi: Alexandrina Halic, Ioana Nicolaie, Carmen Acsinte, Alexandru
    Ciubotariu.


    Sâmbătă,
    19 noiembrie, ora 13:00: Lansarea audiobook-ului Alice Voinescu, Din cauzele
    crizei sufleteşti de azi. Conferinţe la Radio (1933-1943). Invitaţi: Cristina
    Deleanu, Doina Mândru, Andrei Cornea, Valeriu Râpeanu.

  • Un nou audiobook lansat la Editura Casa Radio – Poeme rostite de Lucian Blaga

    Un nou audiobook lansat la Editura Casa Radio – Poeme rostite de Lucian Blaga

    Poemele lui
    Lucian Blaga, în rostirea autorului, au fost publicate într-un audiobook, aflat
    acum la a treia ediţie: Poeţii. 49 de poeme şi 12 tălmăciri din literatura
    universală alese şi rostite de Lucian Blaga în 1960 şi 1954. Pe 9 mai s-au
    împlinit 120 de ani de la nasterea poetului Lucian Blaga, astfel că recenta
    ediţie se bucură de această dată de o nouă concepţie grafică, precum şi de un
    nou aparat critic şi o prefaţă semnată de poetul şi traducătorul Dinu
    Flămând. Indiferent de perioada din
    care au fost extrase poemele, căci avem o selecţie care ia texte din primul său
    volum (apărut în 1919) şi se ajunge în acelaşi parcurs la inedite, sau
    indiferent de ordinea prezentării lor, ţinând seama şi de titlurile
    înregistrărilor care s-au pierdut, ai impresia că asculţi un volum de sine
    stătător, perfect unitar, nu o antologie întocmită la întâmplare. Liantul între
    poemele din diferite perioade, tematic destul de diferite, îl realizează acea
    voce oraculară ce dă glas unei atitudini dominante: avem în acest recital numai
    şi numai elogiul forţelor limbajului care, prin poezie, captează şi reţine în
    cuvinte complexitatea, frumuseţea lumii scrie Dinu Flămând.


    Criticul Luigi Bambulea: Sunt
    încântat să sprijin iniţiativele Editurii Casa Radio, care restituie un bagaj,
    un patrimoniu cultural cu totul extraordinar. Este uimitor câţi autori
    importanţi există în arhiva SRR, autori care încep să fie valorificaţi, aşa că
    trăim un moment privilegiat. Un moment privilegiat,
    pentru că suntem participanţi la un
    spectacol sonor al poeziei care multă vreme nu a fost posibil. Nu a fost
    posibil pentru că nu exista tehnica necesară, dar şi din cauză că istoria nu
    ne-a ajutat. Evident, citisem poezii de Lucian Blaga, dar cu adevărat m-am
    întâlnit cu poetul Lucian Blaga când am citit pentru prima dată -în clasa a
    IX-a sau a X-a Hronicul şi Cântecul Vârstelor. Şi
    gelozia mea a fost nesfîrşită atunci când am văzut ce mitologie a putut crea
    Lucian Blaga, acel copil care nu a vorbit până la o vârstă destul de avansată.
    Un poet care nu s-a lăsat pradă cuvintelor, un
    poet care – spune el în Hronicul şi cântecul vârstelor – interioriza
    limba, simţind că îi aparţine doar lui şi că nu trebuie să o dea şi altora.
    Când am constatat ce reuşeşte să extragă Lucian Blaga din acest detaliu
    biografic, din faptul că nu a vorbit până la aproape cinci ani, am fost
    invidios. Ca să-l citez pe Seneca dintr-o scrisoare către Lucillius, când mă
    gândesc la câte am spus, devin invidios
    pe cei muţi. De aceea am fost invidios citind ce scria Blaga despre tăcere,
    pentru că m-am gândit cât aş fi putut să tac, la rândul meu. Şi este extraordinar
    că un poet ca Lucian Blaga nu a vorbit atâta vreme, pentru ca după aceea de
    aici să extragă forţa, tensiunea, energia unei opere întregi.


    Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase
    absenţe a cuvântului. Urmele acelei tăceri iniţiale le caut însă în zadar în
    amintire. N-am putut niciodată să-mi lămuresc, suficient de convingător pentru
    mine însumi, strania mea detaşare de logos în cei dintâi patru ani ai
    copilăriei. Cu atât mai puţin acel sentiment de ruşinare ce m-a copleşit, când,
    constrâns de împrejurări şi de stăruinţele ce nu mă cruţau ale Mamei, am
    ridicat mâna peste ochi, ca să-mi iau în folosinţă cuvintele. Cuvintele îmi
    erau ştiute toate, dar în mijlocul lor eram încercat de sfieli, ca şi cum m-aş
    fi împotrivit să iau în primire chiar păcatul originar al neamului omenesc, scrie
    Lucian Blaga în Hronicul şi Cântecul Vârstelor. Criticul Luigi Bambulea despre
    audiobook-ul recent lansat la Editura Casa Radio – Poeme rostite de Lucian
    Blaga: Are foarte mare dreptate Dinu Flămând când spune că
    Lucian Blaga şi-a alcătuit un mod foarte personal de a-şi citi poemele. Este un
    Lucian Blaga paradoxal, tocmai de aceea spectaculos. Un Lucian Blaga care prin
    felul în care şi-a citit poemele a făcut ca muzicalitatea să releve textul.
    Vocea lui nu este monotonă, ci egală cu ea însăşi, şi în felul acesta cred că a
    rămas fidel propriei poezii. Una din marile dezbateri filosofice ale secolului
    IX a fost legată de preeminenţa poeziei sau a muzicii, o parte dintre filosofi au vorbit despre superioritatea
    poeziei, alţii despre cea a muzicii. Evident, rescriau o polemică veche din
    Renaştere. Întorcându-mă la acest audiobook cu poemele în rostirea autorului,
    cred că muzica sau muzicalitatea şi poezia sunt îngemânate, vindecând ruptura
    dintre arta cuvântului şi arta sunetului.


    Poetul şi traducătorul Bogdan Ghiu consideră că audiobook-urile scoase de
    Editura Casa Radio propun o nouă perspectivă asupra unui autor şi a poeziei
    sale. Cât priveşte audiobook-ul cu poemele rostite de Lucian Blaga, Dinu
    Flămând face o întreagă teorie a vocii înregistrate, consideră Bogdan Ghiu: A
    fost o foarte mare surpriză apariţia acestui volum care propune în aparatul
    critic un interviu despre Lucian Blaga traducător. Noi suntem obişnuiţi cu
    rostirile teatrale. Dar poeţii nu rostesc. În prefaţa lui, Dinu Flămând face şi
    o teorie a felului în care a evoluat rostirea poeziei. De când cu modernitatea,
    poezia a devenit lirică, interioară. Şi atunci, prima surpriză este chiar a
    poetului care poate nu şi-a rostit niciodată cu voce tare poezia. Şi atunci noi
    ne auzim altfel vocea. Iar Dinu Flămând remarcă această voce egală,
    neparticipantă, nondramatică, această voce care rămâne ca un zgomot de fond al
    poeziei, care devine o rostire generică. Evident, înregistrarea făcută în 1954
    în radio, este mult mai calitativă. Înregistrarea din 1960 este de-a dreptul
    clandestină, pe atunci orice înregistrare privată era considerată ilegală. Să
    nu uităm că în ultimii ani, Blaga a fost forţat de împrejurări să rămână mai
    mult traducător, aşa cum a făcut şi Gellu Naum.


    Colecţia de carte sonoră ‘Biblioteca de poezie
    românească’ este un proiect iniţiat şi realizat de Serviciul Patrimoniu
    Cultural şi Arhive Radio România.

  • Des nouveautés aux Editions « Casa Radio »

    Des nouveautés aux Editions « Casa Radio »

    Novembre 2014 ; la 21e édition de la Foire internationale du livre Gaudeamus, à Bucarest. Les éditions Casa Radio proposent de nouvelles parutions dans le cadre de ses collections bien connues, de livres audio, livre illustré et CD, mais elle offre au public un événement éditorial unique de littérature roumaine: la publication de Tandem”, louvrage de Tudor Banuş et de Şerban Foarţă. Cest une parution qui bouleverse une coutume de lhistoire de la littérature universelle, celle des grands livres illustrés par de grands artistes; lillustration poétique des créations dun artiste visuel est une nouveauté absolue. Le Tandem” est né dans les pages de lhebdomadaire Observator cultural, sous le regard des lecteurs. Tandem. 50 poèmes de Şerban Foarţă daprès des dessins de Tudor Banuş enregistrés dans la lecture de lauteur & gravées sur un double CD” offre un spectacle exceptionnel, audio mais aussi visuel, des poèmes qui donnent vie aux dessins.



    Lécrivain Mircea Cărtărescu a été présent au lancement de laudio book “Tandem. 50 poèmes de Şerban Foarţă daprès des dessins de Tudor Banuş ” : “Je crois que, par tout ce quil a fait, Tudor Banuş sort de la sphère roumaine, il est un artiste de taille européenne, qui a fait de lillustration pour les plus importants magazines des USA et de France. Cest un artiste très apprécié, qui met ensemble danciennes techniques de peinture, gravure et dessin avec une modernité évidente, qui vient du surréalisme, des expérimentations de Giorgio de Chirico et dautres zones de lavant-garde et de la néo-avant-garde, tout en restant un classique, de la même façon que De Chirico, malgré ses prémonitions concernant lart de lavenir. Je suis très content que Tudor Banuş trouve le temps de faire de lillustration pour des livres roumains et personnellement, je crois que cette collaboration avec Şerban Foarţă lui convient. Car les deux se ressemblent beaucoup; ils font partie de la même famille dartistes, qui appartient probablement au même courant de lhistoire de la pensée et de lart européens, à savoir le maniérisme, à son époque de gloire – le maniérisme européen entre 1520 et 1640, qui a produit des noms tels Shakespeare et Gongora.”



    A la même édition de la Foire internationale Gaudeamus, les éditions Casa Radio ont lancé le livre audio Mariana Marin, Lettre ouverte ou Ne mattendez plus aux petites heures”, Poèmes dits à la Radio (1991-2002) et illustrés par Tudor Jebeleanu. Mariana Marin, une poétesse représentative de la génération 1980, a quitté prématurément la scène de la poésie, mais elle a gardé sa place au premier plan de la littérature roumaine. Ce volume, publié aux éditions Casa Radio, contient aussi des témoignages de gens de lettres qui ont connu Mariana Marin, comme lécrivain Mircea Cărtărescu ou le critique Nicolae Manolescu, qui signe lavant-propos de cette nouvelle parution.



    Daria Ghiu, des éditions Casa Radio : “Ceci nest pas quun simple livre, cest un livre avec un audiobook, ce sont 27 poèmes enregistrés par Mariana Marin à la radio entre 1991 et 2002, auxquels sajoutent une interview de la poétesse et lenregistrement dun poème de Virgil Mazilescu lu par Mariana Marin. Cest aussi un livre dart, car il est illustré par le graphiste Tudor Jebeleanu, lartiste visuel de la génération 1980.”



    Lécrivain Florin Iaru se souvient de la poétesse Mariana Marin : “Mariana Marin — que ses amis appelaient Madi – était quelquun de joyeux, un être humain qui aimait la vie. Elle aimait, haïssait, était une passionnée, doté du sens de lhumour, un humour parfois cruel. Avant dêtre des poètes, nous avons tous rêvé décrire un jour quelque chose qui soit lu par quelquun. Je me souviens que nous nous rassemblions dans le petit studio de Mariana, au 7e étage, nous buvions petit vin rouge, produit maison par les parents de Madi, et nous parlions poésie. Madi a été le poète le plus radical de notre génération, le plus politique aussi; je ne connais aucun autre poète de Roumanie plus politiquement impliqué que Mariana Marin.”



    Les éditions Casa Radio ont également sorti un coffret “Théâtre”, avec 3 pièces de théâtre radiophonique de la Phonothèque dor sur 6 CDs. Les contes pour enfants sont à retrouver dans des romans graphiques et audio, dans le cadre des collections “Radio-Prichindel”/ Radio Pitchoun et “Noapte bună, copii!”/Bonne nuit, les petits!. Enfin, un autre spectacle audio et visuel est celui de la poésie dIon Barbu, également aux éditions Casa Radio. (Trad. Ileana Taroi)

  • Noutăţi la Editura Casa Radio

    Noutăţi la Editura Casa Radio

    Pe lângă noile apariţii în colecţiile sale consacrate de audiobook, carte ilustrată şi CD, la cea de-a XXI-a ediţie a Târgului internaţional de carte Gaudeamus, desfăşurată în luna noiembrie, Editura Casa Radio ne-a făcut martorii unui eveniment editorial unic în literatura română: Tandem” de Tudor Banuş şi Şerban Foarţă. Este o apariţie care răstoarnă o cutumă a istoriei literaturii universale, cea a marilor cărţi ilustrate de mari artişti, pentru că noutatea absolută este ilustrarea poetică a creaţiilor unui artist vizual. Tandem”-ul s-a născut în paginile revistei Observator cultural, săptămânal, sub ochii cititorilor. Tandem. 50 de poeme de Şerban Foarţă după desene de Tudor Banuş înregistrate în rostirea autorului & gravate pe dublu CD” ne oferă nu doar un excepţional spectacol vizual al poemelor care dau viaţă desenelor, ci şi unul audio.



    Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost prezent şi a vorbit la lansarea audiobook-ului “Tandem. 50 de poeme de Şerban Foarţă după desene de Tudor Banuş”. ”Cred că Tudor Banuş depăşeşte, prin tot ce a făcut, sfera românească, el este un artist de talie europeană, este un artist care a făcut ilustraţie pentru cele mai importante reviste din SUA şi din Franţa. Este un artist foarte apreciat, un artist care îmbină o străveche cunoaştere a tehnicilor de pictură, gravură şi desen cu o modernitate evidentă, o modernitate care vine dinspre suprarealism, din experienţele lui Giorgio de Chirico şi din alte zone avangardiste, neoavangardiste, el rămânând însă esenţial un clasic, aşa cum a rămas şi Chirico în ciuda marilor sale premoniţii legate de arta viitorului. Mă bucură foarte mult că Tudor Banuş găseşte timp să ilustreze şi cărţi româneşti şi cred că i se potriveşte foarte bine această colaborare cu Şerban Foarţă. Pentru că sunt doi autori foarte asemănători, făcând parte din aceeaşi familie de artişti, care aparţin –probabil- celui mai interesant curent din istoria gândirii şi artei europene, şi anume manierismul. Manierismul în cel mai bun sens al cuvântului, mă refer la perioada de strălucire a culturii europene, manierismul european între 1520 şi 1640 a cuprins nume ca Shakespeare şi Gongora.”



    Editura Casa Radio şi-a continuat seria Biblioteca de poezie românească“, lansând în cadrul târgului audiobookul Mariana Marin, Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici”, Poeme rostite la Radio (1991-2002) & ilustrate de Tudor Jebeleanu. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţiei ’80, a părăsit de timpuriu scena poeziei, dar nu şi raftul întâi al literaturii române. Volumul lansat de editura Casa Radio conţine, pe lângă poezia Marianei Marin, şi mărturii şi amintiri semnate de Romulus Bucur, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru şi Ion Bogdan Lefter. Criticul literar Nicolae Manolescu semnează cuvântul-înainte al acestei noi apariţii.



    Daria Ghiu de la Editura Casa Radio: ”Este mai mult decât o carte, este o carte cu audiobook, sunt înregistrări pe care Mariana Marin le-a realizat la radio între 1991 şi 2002, sunt 27 de poeme rostite la radio. Acest audiobook include şi un interviu cu Mariana Marin, de asemenea, un poem care-i aparţine lui Virgil Mazilescu recitat de Mariana Marin. Spuneam că acest volum este mai mult decât o carte obişnuită. Este şi o carte de artă pentru că este ilustrată de graficianul Tudor Jebeleanu. Dacă Mariana Marin a fost o poetă reprezentativă a anilor 80, Tudor Jebeleanu este artistul vizual” al generaţiei optzeciste. Cartea conţine şi un cuvânt înainte scris de criticul Nicolae Manolescu şi mărturii, texte scrise de către colegii de generaţie, prietenii Marianei Marin.”



    Scriitorul Florin Iaru despre poeta Mariana Marin: ”Mariana Marin –Madi, cum îi spuneau prietenii- era un om vesel, era un om căruia îi plăcea viaţa. Iubea, ura, era pasională, avea şi umor, un umor uneori crud. O să vă povestesc despre Madi, cea dinainte de a fi poetă. Sigur că toţi, înainte de a fi poeţi, am visat să fim poeţi sau ne-a trecut prin cap că într-o zi vom ajunge să scriem şi că cineva ne va citi. Şi îmi amintesc cum stăteam în garsoniera Marianei de la etajul şapte, o garsonieră confort doi, şi beam vin roşu, vin făcut de părinţii lui Madi, şi discutam, evident, despre poezie. Şi asta încercam, asta ne întrebam, cum să facem ca sufletul să ajungă la cititor. Madi a fost cel mai radical poet din generaţia noastră, cel mai politic, nu cunosc nici un alt poet din România mai implicat politic decât Mariana Marin.”



    Cei 120 de ani de la naşterea scriitorului Camil Petrescu au fost celebraţi la Editura Casa Radio prin editarea CD-box-ului Teatru. 6 CD-uri, 3 piese de teatru radiofonic din Fonoteca de Aur: Mitică Popescu”, Jocul ielelor”, Suflete tari”, în interpretarea unor mari artişti ca Radu Beligan, Clody Berthola, Ştefan Ciubotăraşu, Octavian Cotescu, Ion Manolescu şi prezentate de teatrologul Florica Ichim. În Colecţiile Radio-Prichindel” şi Noapte bună, copii!” poveştile pentru copii continuă să se scrie în romane grafice şi audio: Neghiniţă” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Harap-Alb” de Ion Creangă — sau în cărţi ilustrate+CD: Nică fără frică” de Nina Cassian. Actriţa Alexandrina Halic dă voce personajelor lui Gellu Naum, Apolodor, leul Amedeu şi cangurul Ilie, în A doua carte cu Apolodor”, audiobook cu ilustraţii de Alexandru Ciubotariu. Un alt spectacol audio şi vizual, pe tonalităţi diferite, îl oferă poezia lui Ion Barbu, în interpretarea lui Victor Rebengiuc, Emil Botta, A.E. Baconsky şi Romulus Vulpescu.

  • Editura Casa Radio, laureată la Gala Industriei de Carte din România

    Editura Casa Radio, laureată la Gala Industriei de Carte din România

    Joi, 15 mai, în Aula Bibliotecii Naţionale a României a avut loc Gala Industriei de Carte din România Bun de Tipar”, aflată în 2014 la a III-a ediţie, eveniment dedicat excelenţei editoriale şi promovării celor mai importante proiecte anuale ale pieţei de carte româneşti.


    Pentru al doilea an consecutiv, Editurii Casa Radio i-a fost decernat premiul la categoria Cea mai bună carte netipărită: Audiobook”. Juriul format dintr-o echipă de 10 specialişti şi prezidat de criticul şi teoreticianul literar Mircea Martin a decis acordarea Trofeului Bun de Tipar“ audiobook-ului Aşteptând ceasul amintirilor de Dinu Pillat. Editura a fost nominalizată la aceeaşi secţiune şi cu albumul Cartea cu Apolodor (în lectura Alexandrinei Halic) de Gellu Naum.



    Aşteptând ceasul amintirilor, audiobook apărut în colecţia Vocile memoriei”, reprezintă un important gest cultural de restituire a personalităţii şi operei scriitorului şi istoricului literar Dinu Pillat. Realizat şi prezentat de Anca Mateescu, redactor la Radio România Cultural, audiobook-ul conţine înregistrări din Arhivele Radio România: Dinu Pillat la Radio: 1967-1970” şi Amintiri despre Dinu Pillat: 1991-2000” (portrete sonore de Theodor Enescu, Virgil Ierunca, Cornelia Pillat, Alexandru Paleologu). Proiectul grafic al albumului este semnat de artistul Daniel Ivaşcu. Audiobook-ul pune în valoare emisiuni culturale de referinţă ale Radioului public: Prietenii mei, scriitorii”, Amfiteatru literar”, Dicţionar de literatură universală”, Biblioteca de poezie românească”, Portrete şi evocări literare”.



    În 2013, Editura Casa Radio a fost răsplătită la aceeaşi Gală cu cea mai importantă distincţie, la categoria Cea mai bună carte netipărită — Audiobook”: Diploma de excelenţă pentru cel mai bun proiect de audiobook al anului 2012: I.L. Caragiale, Mofturi (1877-1902)”. În timp ce în anul 2012, Colecţia Lecturi pe întuneric” a Editurii Casa Radio a obţinut Menţiunea specială a Juriului, la categoria Cea mai bună carte netipărită — Audiobook”, pentru titlurile apărute în 2011: Mircea Horia Simionescu citeşte din Ingeniosul bine temperat; Mircea Nedelciu citeşte Ora spre zero şi alte proze; Emil Botta recită …de la Dante la Eminescu… .



    Editura Casa Radio face parte din Centrul Cultural Media Radio România şi este binecunoscutul nume de marcă sub care Radio România valorifică cel mai important tezaur de bunuri media din spaţiul românofon.


    La cea de a III-a ediţie a Galei Industriei de Carte din România Bun de tipar“ au fost înscrise peste 120 de instituţii şi peste 700 de proiecte.



    Gala Industriei de carte din România Bun de Tipar” este organizată de Federaţia Editorilor din România şi Headsome Communication, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România şi Asociaţia Română de Relaţii Publice.



    Mai multe detalii:


    www.galabundetipar.ro

    www.edituracasaradio.ro