Radio România Internațional

Tag: AUR

Cine va forma Guvernul?

Rezultatele alegerilor
parlamentare de duminică din România arată că niciun partid nu a obținut un
scor care să-i permită să formeze singur Guvernul. Astfel, formațiunile care
vor alcătui noul Parlament – PSD,
PNL, USR PLUS, UDMR şi AUR – sunt nevoite să poarte negocieri în vederea
formării unei majorități pentru constituirea noului Executiv.

Preşedintele PNL,
Ludovic Orban, care a demisionat din funcția de premier, spune că obiectivul său este acela de a forma un
guvern alături de partenerii cu aceeaşi orientare politică.

Am convingerea că, în zilele care vor urma, negocierile
vor duce cu adevărat la un guvern care să aibă capacitatea de a duce România
înainte şi, mai ales, de a pregăti relansarea economică a României după ce vom
trece de pandemieˮ.

La rândul său, prim-vicepreşedintele PSD, Sorin
Grindeanu, consideră că social-democraţii, acum în opoziție, au dreptul legitim
de a face prima nominalizare pentru funcţia de premier şi de a forma o majoritate parlamentară. Votul de la alegerile de duminică a sancţionat conducerea ţării pentru modul în
care a gestionat actuala criză, este de părere Sorin Grindeanu:

Un
vot de blam faţă de modul în care au sfidat o ţară întreagă, faţă de modul
dezastruos în care au gestionat pandemia şi economia. Prin votul românilor, PSD
a primit cea mai mare legitimitate de a avea premierul şi de a încerca să facă
o majoritateˮ.

Sorin Grindeanu a mai spus că există şanse spre zero pentru
o înţelegere cu Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), surpriza acestor
alegeri, urmând ca o decizie finală să fie luată în Consiliul Politic Naţional
al formaţiunii.

Alianța USR PLUS a anunțat că este gata să-şi asume guvernarea alături de PNL şi UDMR. Copreședintele
Alianței, Dacian Cioloş, a afirmat că este nevoie de un plan de reforme care să dea predictibilitate românilor şi României, cât mai repede.
Copreşedintele USR PLUS, Dan Barna, a menționat că orice negociere
pentru formarea unei viitoare coaliţii de guvernare se va face
pe baza documentului intitulat Revoluţia bunei guvernări.

Crearea unei majorităţi
decente din USR PLUS, PNL şi UDMR, o majoritate care să poată să ducă la
îndeplinire aceste angajamente legate de pensiile speciale, legate de
eliminarea imunităţilorˮ.

Abia înființată și nou intratăîn Parlament, Alianţa pentru Unirea Românilor a anunțat că va rămâne în opoziţie. Copreședintele Alianței,
George Simion, a precizat:

Alianţa pentru Unirea Românilor nu
tranzacţionează voturile susţinătorilor. Nu putem să facem o coaliţie nici cu
aşa-zisa stângă, nici cu aşa-zisa dreaptăˮ. George Simion a adăgat că
parlamentarii AUR își propun, în primul rând, să schimbe legile electorale,
calificând drept ‘dezastruos’ modul în care a fost organizat procesul de vot în
diaspora.

La rîndul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus că
formaţiunea sa va încerca să asigurare un echilibru în Parlament. El este de
părere că noul Guvern ar trebui să fie format cât mai repede, astfel
încât, până la sfârşitul anului, să fie adoptată Legea bugetului pe anul
viitor.

8 December 2020
07.12.2020 (mise à jour)

Législatives – Les
sociaux-démocrates remportent les élections législatives de Roumanie avec 30,16%
des voix au Sénat et 29,71% des voix à la Chambre des députés, annonce le Bureau
électoral central de Roumanie après la centralisation des résultats finaux d’un
peu plus de 95% des bureaux de vote. Le Parti social-démocrate (PSD) est suivi
de près par le Parti national libéral (PNL), avec 25,62% des voix au Sénat et 25,21%
des voix à la Chambre des députés. En 3e position on trouve l’alliance Union sauvez
la Roumanie (USR)-PLUS, avec 15,21% des suffrages au Sénat et 14,73% des voix à
la Chambre des députés. Une surprise est l’accès en quatrième position, avec 8,69%
des voix au Sénat et 8,6% des voix à la Chambre des députés, d’un nouveau parti
appelé l’Alliance pour l’union des Roumains (AUR). Totalement passée sous les
radars durant la campagne électorale, l’AUR se décrit comme nationaliste et cite
la famille et la religion chrétienne parmi ses valeurs fondamentales. L’Union démocrate
magyare de Roumanie (UDMR) a également dépassé le seuil électoral et entre au
parlement avec 6,21% des suffrages au Sénat et 6,05% des voix à la Chambre des
députés.

« Il
n’y a pas de vainqueur clair de ce scrutin et les partis de centre droit totalisent 50% des voix », a souligné lundi le président Klaus Iohannis.
Le chef de l’Etat a annoncé qu’il invitera les partis parlementaires à des consultations
pour former un nouveau gouvernement dans les jours à venir. De surcroit, le
premier ministre Ludovic Orban vient d’annoncer sa démission. Notons un
taux d’abstention record pour ces 30 dernières années : 73% des électeurs roumains ne se
sont pas présentés aux urnes ce dimanche. Le Parti du
mouvement populaire n’a pour le moment pas dépassé la barre des 5%, mais son leader,
l’ex-président Traian Băsescu, se montre confiant en ce sens. Un
autre perdant de ces élections est le parti PRO România, dont le président,
l’ex-premier ministre Victor Ponta a annoncé un retrait, pour le moins temporaire,
de la vie politique.

Moldavie – Plusieurs
dizaines de milliers de personnes ont protesté dimanche, à Chişinău, réclamant
la démission du gouvernement et la dissolution du Parlement moldave, contrôlé
par une majorité pro-russe. Les protestataires répondaient à un appel lancé par
la présidente élue, la pro-européenne Maia Sandu, après le vote du Parlement
moldave en faveur de lois réduisant les pouvoirs présidentiels et renforçant le
statut de la langue russe dans le pays. Les manifestants ont accusé également le
législatif et l’exécutif de promouvoir la corruption et de permettre le
détournement d’argent public et ont réclamé des élections anticipées.

Coronavirus – La Roumanie a
rapporté en 24 heures 3.660 nouveaux cas de contamination au coronavirus sur
près de 8.800 testes effectués, soit un taux de contamination dépassant les
41%. Depuis le début de la pandémie, la Roumanie a recensé, au total, plus de
513.000 cas de contamination, dont la plupart ont été déclarés à Bucarest et
dans les départements de Cluj et de Braşov. Sur le nombre total de personnes infectées
jusqu’à présent, près de 80% ont guéri. 1.280 malades sont hospitalisés actuellement
dans les unités de soins intensifs. 127 décès ont été également rapportés ce
lundi, ce qui porte le bilan total des personnes décédées des suites de l’infection
à près de 12.500. Plusieurs communes roumaines sont toujours confinées pour
limiter la propagation du virus. Dans le département de Sibiu, le taux de
contamination est de 5 pour mille habitants, ce qui a poussé les autorités
locales à prolonger d’une semaine le confinement de la ville de Sibiu et de six
autres communes du département homonyme.

SF – Un
mystérieux obélisque en métal a été découvert sur une plage de l’île de Wight,
au sud de l’Angleterre, après des découvertes similaires aux Etats-Unis et en
Roumanie, relate l’AFP. Ces découvertes sont devenues virales sur les réseaux
sociaux, beaucoup notant des similarités avec les étranges monolithes
extraterrestres accélérant grandement les progrès de l’humanité dans le classique
de la science-fiction « 2001, l’Odyssée de l’espace », un film de Stanley
Kubrick et un roman d’Arthur C. Clarke. Un prisme triangulaire découvert à la
mi-novembre sur le sol rouge du désert de l’Utah a disparu quelques jours plus
tard. Deux autres œuvres étincelantes sont apparues ensuite dans le nord-est de la Roumanie,
dans la région de Neamţ, et en Californie du Sud,
pour très vite disparaître aussi mystérieusement qu’elles étaient apparues. Un
collectif appelé The Most Famous Artist a revendiqué la paternité du monolithe
de l’Utah, publiant une image de l’œuvre sur Instagram et la proposant à la
vente. Cependant, interrogé sur la structure découverte ce weekend sur l’île de
Wight, le collectif a déclaré : « Le monolithe est hors de notre contrôle
a ce stade. Bonne chance a tous les extraterrestres qui travaillent dur dans le
monde entier pour propager le mythe. »

Météo – Le temps restera
morose en Roumanie dans les prochaines 24 heures. Dans le nord-est et
localement dans le sud on attend des précipitations mixtes, alors que le ciel
restera couvert ailleurs dans le pays, avec des chances de pluies. Il neigera en
altitude et on signale des risques de verglas dans le sud et le sud-est du
territoire. Les températures maximales iront de -3° à 9° Celsius.

7 December 2020
Élections législatives en Roumanie

La quatrième et dernière confrontation électorale majeure de Roumanie ces deux dernières années (après les élections européennes et la présidentielle en 2019 et les élections locales en septembre dernier) a eu lieu dimanche sous le signe de la pandémie de Covid-19, mais aussi des mécontentements et des espoirs des Roumains qui se sont rendus aux urnes. Le taux de participation a toutefois été le plus faible des trois dernières décennies : environ 32% des électeurs ont décidé d’exercer leur droit constitutionnel. Dans la diaspora, le vote a pris fin avec la fermeture des derniers bureaux de vote sur la côte Ouest des États-Unis et du Canada. A la différence de ceux qui ont voté en Roumanie, qui n’ont voté que le dimanche, les Roumains de la diaspora ont eu à leur disposition une journée supplémentaire – le samedi – pour se rendre aux urnes. À l’étranger, le processus électoral s’est déroulé pendant 59 heures, selon les différences de fuseau horaire. Au total, quelque 265 000 électeurs ont voté à l’étranger, la présence la plus importante étant enregistrée en Italie, en République de Moldova, en Espagne, au Royaume-Uni et en Irlande du Nord, en Allemagne et en France.

Les options de tous les électeurs, de Roumanie et de l’étranger, se sont profilées tout au long de la nuit avec le dépouillement des bulletins de vote. Ainsi, lors des élections législatives du 6 décembre 2020, le Parti social-démocrate, actuellement d’opposition, a remporté la victoire tant au Sénat qu’à la Chambre des députés, avec environ 30% des voix, suivi par le Parti national libéral, au pouvoir – avec environ 25% – et par l’Alliance USR PLUS, qui décrit une évolution ascendante dans les préférences de l’électorat depuis trois ans — avec environ 15% des voix. La surprise de ce vote a été constituée par la nouvelle Alliance pour l’Union des Roumains (AUR), qui, avec environ 9% des suffrages, a accédé au Parlement, se classant quatrième. Elle a été suivie par l’Union démocrate magyare de Roumanie, qui a franchi le seuil électoral et est entrée au Parlement. Ce dernier sera composé de 465 parlementaires : 136 sénateurs et 329 députés.

A la clôture des bureaux de vote dimanche soir, les dirigeants des formations politiques en lice ont commenté les résultats qui – contrairement aux autres années – n’ont toutefois pas été accueillis avec enthousiasme. Tant le président du PSD, Marcel Ciolacu, que le leader du PNL et premier ministre en exercice, Ludovic Orban, ont clamé la victoire, mais elle ne permet à aucun des camps de gouverner seul. Marcel Ciolacu :

« Le pays a besoin d’un gouvernement capable, qui ait des solutions, et je remercie tout particulièrement les Roumains qui sont allés voter, parce qu’ils ont surmonté leur peur, mais ils ont compris la nécessité que ce gouvernement Orban parte. »

Ludovic Orban a souligné quant à lui :

« Je suis confiant en la capacité du Parti national libéral de construire une majorité parlementaire avec les forces démocratiques euro-atlantistes, qui respectent le citoyen et qui veulent développer la Roumanie, afin de former un gouvernement dans les plus brefs délais. »

Co-président de l’Alliance USR-PLUS, Dacian Cioloş a souligné que les Roumains n’ont donné à aucun parti le mandat clair de former seul l’exécutif, dont sa formation politique souhaiterait faire partie :

« Les années à venir, la Roumanie a besoin de modernisation, de réformes profondes. Nous devons nous appuyer sur une base solide et propre, d’honnêteté et de professionnalisme, et tel est le mandat avec lequel USR PLUS va au Parlement et négociera l’entrée au gouvernement. »

Le président de l’UDMR Kelemen Hunor a promis que sa formation politique tenterait d’assurer un climat d’équilibre au Parlement roumain, tandis que le leader George Simion a clairement indiqué que l’AUR n’entrera dans aucune coalition gouvernementale.

(Trad. : Ligia)

7 December 2020
PSD a obţinut circa 30,5% din voturi, conform exit-poll-ului CURS-Avangarde

PSD a obţinut, la Senat, 30,6% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel naţional, iar la Camera Deputaţilor – 30,5%, PNL a obţinut, la Senat, 29,1%, iar la Camera Deputaţilor – 29%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS – Avangarde, la comanda Antena 3, pentru ora 19,00.

Pe locul al treilea se situează Alianţa USR PLUS care a obţinut 16,4% la Senat şi 15,9% la Camera Deputaţilor.

Ar mai putea intra în Parlament UDMR 5,7%, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 5,2%, Pro România 5,0% şi Partidul Mişcarea Populară (PMP) 5,0%.

Prezenţa la vot a fost de 31,84%.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că prin votul de duminică românii au arătat că este nevoie de o schimbare. Prin votul de astăzi românii au arătat că este nevoie de o schimbare. Aş dori să le mulţumesc tuturor românilor care au avut încredere în noi şi au votat PSD şi au sancţionat această batjocură la adresa lor în ce priveşte gestionarea pandemiei, a spus Ciolacu, după închiderea urnelor.

Liderul liberalilor, premierul Ludovic Orban, a declarat că PNL este atât câştigătorul moral, cât şi la finalizarea procesului de numărare a voturilor exprimate de români pentru alegerile parlamentare. Ce vedem la televizor sunt rezultatele unui exit-poll sau unui sondaj de opinie. Decizia au luat-o românii prin prezenţa la vot şi rezultatul îl vom cunoaşte după procesul de numărare a voturilor.

Dacian Cioloş, copreşedinte USR PLUS, a declarat duminică, după închiderea urnelor, că alianţa a demonstrat că este o forţă politică matură, care poate rezista şi poate creşte în competiţiile cu vechile partide. El a menţionat că Alianţa USR PLUS este pregătită să poarte negocieri în vederea guvernării, dar a exclus o colaborare cu PSD.

Rezultatul alegerilor parlamentare de duminică transmite că nu se va putea face reformă în România fără USR-PLUS, a declarat copreşedintele alianţei, Dan Barna, după anunţarea exit-poll-urilor. Barna a apreciat că rezultatul este unul istoric.

Preşedintele Pro România, Victor Ponta, consideră că formaţiunea politică pe care o conduce se va regăsi în viitorul legislativ, dacă voturile vor fi păzite, pentru că partidele mici pierd voturi la numărătoare.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat duminică, la ieşirea de la urne, că aşteaptă de la viitorul Parlament “stabilitate politică, predictibilitate şi mai puţine certuri inutile”. Am votat pentru o reprezentare puternică pentru comunitatea noastră, a spus liderul UDMR.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a salutat rezultatul exit-poll-ului care cotează PMP cu 5% dar a notat că repartiția voturilor și prezența slabă vor genera mari probleme de menținere a legitimității” și un guvern cu o susținere foarte fragmentată”.

Copreşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a declarat, duminică seara, după anunţarea rezultatelor exit-poll-ului de la alegerile parlamentare, că formaţiunea pe care o reprezintă a avut un rezultat bun şi nu va dori să intre în nicio coaliţie de guvernare.

6 December 2020
Sport Club RRI – Gimnasticǎ aerobicǎ

Sǎptǎmâna trecutǎ au avut loc, în Coreea de Sud, la
Incheon, Campionatele Mondiale de gimnasticǎ aerobicǎ. Sportivii români s-au
aflat, din nou, printre protagonişti. În clasamentul final pe naţiuni, pe
primul loc s-a situat China, cu 6 medalii, dintre care douǎ de aur, 3 de argint
şi una de bronz), urmată de Coreea de Sud, cu trei medalii, dintre care douǎ de
aur şi una de bronz. Treapta a treia a podiumului a fost ocupatǎ de România, cu
trei medalii: una de aur, una de argint şi una de bronz.

Aurul a fost adus de Corina Constantin, care a devenit,
în premierǎ, campioanǎ mondialǎ în proba individualǎ. Anterior, România
câştigase argintul în proba pe echipe, fiind depǎşitǎ doar de China, dar
clasându-se înaintea ţǎrii gazdǎ, Coreea de Sud. In fine, în ultima zi de
concurs, palmaresul lotului condus de antrenoarea Maria Fumea s-a îmbogǎţit cu
bronzul adus, în proba de grup, de Gabriel Bocser, Bianca Gorgovan, Lucian
Săvulescu, Lavinia Panaete şi Dacian Barna. Pe primele douǎ locuri s-au situat
China şi Italia.

România confirmǎ astfel, încǎ o datǎ, cǎ este una dintre
puterile gimnasticii aerobice mondiale. Bazându-se pe un colectiv de antrenori
de top condus de Maria Fumea şi pe un
lot de mare valoare, din care iese în evidenţǎ multipla campioanǎ mondialǎ
Corina Constantin, aerobica a rǎmas singura ramurǎ a gimnasticii româneşti de
nivel înalt. La gimnasticǎ ritmicǎ, România nu a avut niciodatǎ mari rezultate,
iar la gimnasticǎ artisticǎ, echipele noastre au ratat calificarea la Jocurile
Olimpice atât la masculin, cât şi la feminin.

22 June 2016
Tezaurul Poloniei în România

În toamna anului
1939, la puţin timp după încheierea detestatului pact Ribbentrop-Molotov de
către Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, cele două puteri totalitare
începeau să-şi împartă zonele de ocupaţie şi influenţă aşa cum se înţeleseseră.
Polonia era prima pe lista neagră şi în a doua jumătate a lunii septembrie avea
să fie ştearsă de pe hartă. Atacului german de pe 1 septembrie 1939 i-a urmat
cel sovietic de pe 17 septembrie şi Polonia, prinsă între doi coloşi, nu a
putut rezista mai mult de 2 săptămâni.

A urmat calvarul refugiului
militarilor polonezi supravieţuitori şi al populaţiei civile, precum şi cel al protejării bunurilor poloneze. Printre ele,
tezaurul Băncii Naţionale a Poloniei, cea mai mare parte a lui provenind de la
castelul Wawel din Cracovia. Cum din martie 1939 Cehoslovacia fusese ocupată de
Germania şi dezmembrată ca stat, iar Ungaria era aliat al Germaniei, singura
cale de scăpare pentru bogăţiile Poloniei era prin România. După sfârşitul
primului război mondial, România redevenea vecină cu Polonia, după ce Moldova
avusese în decursul Evului Mediu graniţă directă cu Regatul Poloniei şi
relaţiile fuseseră importante până la începutul secolului al 18-lea.

Astfel
începea odiseea unor impresionante colecţii de sute de obiecte de preţ. Cele
mai importante erau cele peste 300 de tapiserii Jagellone din metri de mătase,
brodate cu fire de aur şi argint, circa 110 dintre ele datând din prima
jumătate a secolului al 16-lea, spada de încoronare Szczerbiec (pronunţă: Şcerbieţ) a regilor polonezi între
1320 şi 1764 şi un exemplar original din Biblia tipărită de Johannes Gutenberg
în 1455.

Drumul prin România era încă liber
şi autorităţile române au colaborat îndeaproape cu cele franceze şi cele
britanice, cele care au girat evadarea tezaurului polonez. Traian Borcescu,
ofiţer în cadrul Serviciului Special de Informaţii, a fost martor la
operaţiunea care a însemnat traversarea României de către valorile poloneze sub
maximă supraveghere. El a fost intervievat de Centrul de Istorie Orală din
Radiodifuziunea Română în 2003. Track: Eram
în statul major şi delegat pe lângă colonelul Diaconescu, care era însărcinat
cu supravegherea transferului de populaţie şi autorităţi din Polonia în
România. Poloneziii erau mai prieteni cu ungurii, polonezii încă nu
recunoscuseră alipirea Transilvaniei de România, ţineau mai mult cu ungurii. Şi
tocmai ungurii nu i-au ajutat. Şi singurii care i-am ajutat am fost noi, la
îndemnul franco-englez de a trimite tezaurul prin România. Armand Călinescu a
acceptat cu condiţia ca armata să fie dezarmată la frontieră, să fie triată, să
nu fie agenţi străini, armamentul să fie depus, tezaurul să fie adus într-un
mod cu totul secret, într-o zi în care să nu fie înştiinţaţi nici ruşii, nici
nemţii. Că putea să fie atacat.

Graniţa polono-română, care avea să
dispară după 1945, începea să fie traversată de un convoi de camioane, maşini
şi garnituri de tren în ziua de 3 septembrie 1939. Traian Borcescu a refăcut
traseul valorilor poloneze până la Marea Neagră unde aveau să fie îmbarcate pe
un submarin. Track: S-au făcut două
transporturi: de la Vişniţa până la Cernăuţi şi apoi de la Cernăuţi până la
Constanţa. O parte din tezaur a fost oprit şi de noi, pentru întreţinerea
trupelor şi refugiaţilor polonezi, însă la somaţia franco-engleză a trebuit să
admitem ca acest tezaur, compus din vreo 70 de lăzi, pachete, să fie îmbarcat
pe un submarin britanic, la Constanţa, care era sub comanda căpitanului Brett.
Transportul acesta s-a făcut cu trenul, între Vişniţa şi Cernăuţi cu maşinile,
iar între Cernăuţi şi Constanţa s-a făcut cu trenul, până la Galaţi. De la
Galaţi la Constanţa nu ştiu precis dacă a fost transportat cu maşinile. La
Constanţa a fost blocat de armata română, de Siguranţă şi de Siguranţa
poloneză, plus agenţii franco-englezi. Tezaurul nu putea să rămână la noi, deşi
noi ne-am oferit să păstrăm acest tezaur. Englezii şi-au dat seama că România
va avea aceeaşi soartă pe carea a avut-o şi Polonia din cauza pactului din
august 1939, în care zonele de influenţă în Rusia erau spre Baltica şi zonele
de influenţă germane erau în România, Bulgaria şi aşa mai departe. Deci în
eventualitate că noi vom fi ocupaţi, tezaurul nu trebuia să cadă în mâna
germanilor

O mică parte a tezaurului polonez a
rămas totuşi în România. În vara anului 1944, acea mică parte de 3 tone a
tezaurului polonez s-a alăturat celor 242 de tone de aur ale tezaurului Băncii
Naţionale a României care a luat drumul mănăstirii Tismana, spre vest, pentru a
fi protejat de invazia sovietică. Operaţiunea a avut ca nume de cod Neptun şi
a ajuns în cel mai mare secret într-o peşteră de lângă mănăstire. În 1947,
aurul Băncii Naţionale a României s-a întors la Bucureşti, iar cele 3 tone ale
tezaurului polonez au fost înapoiate proprietarului său de drept.

Odiseea
aurului polonez a fost transpusă şi într-un film polono-român, Trenul de aur,
realizat în 1986, peliculă regizată de Bohdan Poreba. Filmul este format din două părţi, iar
rolurile principale sunt interpretate de actori polonezi şi români.

Odată
scăpat de spectrul capturării sale de către germani, tezaurul polonez a început
o altă călătorie prin Malta, Elveţia, Vatican şi Franţa. Dar nici în Franţa nu
a putut rămâne deoarece ocupaţia germană îl pândea şi aici. A plecat căre
Canada şi SUA în căutarea mult-râvnitului loc sigur.

22 June 2015
Vot final în cazul Roşia Montană

Camera Deputaţilor de la Bucureşti a respins, marţi, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, centrul României. Proiectul fusese respins şi de Senat, în noiembrie 2013 şi, întrucât Camera Deputaţilor este for decizional, votul marchează respingerea definitivă a proiectului de lege iniţiat de Guvernul României.

Potrivit unui raport de respingere întocmit de o comisie specială, proiectul nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România. Mai mult, el a reprezentat o tentativă de schimbare a legislaţiei miniere care ar fi favorizat, nelegitim, compania canadiană Gabriel Resources să exploateze, prin cianurare, zăcământul de la Roşia Montană.

De asemenea, prevederile sale ar fi exceptat compania de la obţinerea avizelor necesare şi s-ar fi bazat pe acte administrative anulate de justiţia română în ultimii 15 ani. Procedurile neconstituţionale de expropriere, obligaţia autorităţilor de a emite avize, derogări de la legea monumentelor istorice şi cea a monumentelor naturale, de la directiva europeană privind apele, toate acestea au fost denunţate de societatea civilă.

În toamna anului trecut, zeci de mii de cetăţeni au manifestat în stradă, cerând Guvernului retragerea legii, interzicerea utilizării cianurilor în industria minieră şi deblocarea procedurilor de includere a Roşiei Montane – fosta colonie romana Alburnus Maior, pe lista UNESCO.

Sub presiunea străzii, sprijinul politic pentru acest proiect în care statul român ar fi avut o participaţie de circa 19 la sută, s-a redus. În paralel, oameni de ştiinţă români şi străini s-au pronunţat împotriva proiectului de minerit cu cianuri de la Roşia Montană, susţinând că acest tip de activitate economică este incompatibil cu principiul de dezvoltare durabilă şi cu dreptul cetăţenilor la un mediu curat.

De partea cealaltă, Gabriel Resources a ameninţat statul român că va cere despăgubiri de miliarde de euro, în cazul respingerii proiectului. România este apreciată drept ţara cu cele mai mari rezerve de aur din UE, având 68 de zăcăminte identificate în Cadrilaterul Aurifer din Carpaţii româneşti apuseni. Succesul unor proiecte de exploatare pe bază de cianuraţie sau flotaţie ar duce, însă, la formarea a 2900 de hectare cu deşeuri de cianurare, creându-se riscul unor catastrofe pentru mediu şi generând probleme sociale de anvergură.

4 June 2014
Sportivul săptămânii – Halterofilul Florin Croitoru

La Tel Aviv, în Israel, se desfăşoară în aceste zile Campionatele Europene de haltere. In primele trei zile de întreceri, România a câştigat deja cinci medalii. Sâmbătă, reprezentantul nostru la categoria 56 de kilograme, Florin Croitoru, a obţinut două medalii de aur. El s-a impus la stilul smuls, cu 122 kilograme, fiind urmat de turcul Ismet Algul, de belgianul Tom Goegebuer şi de spaniolul Josue Brachi, toţi cu câte 115 kilograme, departajaţi de greutatea corporală. Florin Croitoru a ocupat primul loc şi la total, cu 259 de kilograme, devansându-i pe italianul Mirco Scarantino, cu 257 de kilograme, şi pe armeanul Smbat Margarian, cu 256 de kilograme.

Luni, Loredana Toma a câştigat trei medalii de argint, în limitele categoriei 58 de kilograme. Ea a terminat a doua la total, cu 211 kg, după rusoaica Elena Şadrina, cu 212 kg, dar înaintea britanicei Zoe Smith, care a ridicat 204 kg. La stilul smuls, Loredana Toma, cu 96 de kg, a fost devansată tot de Şadrina, care a ridicat cu un kilogram în plus. Locul trei a revenit unei alte sportive din Rusia, Maria Lubina, cu 91 de kg. La stilul aruncat, Loredana Toma a ridicat 115 kg, la fel ca Şadrina, dar a ratat aurul din cauza faptului că a cântărit mai mult decât competitoarea sa. A treia a fost Zoe Smith, cu 114 kg.

Revenind la performanţele lui Florin Croitoru, respectiv cele două medalii de aur, trebuie remarcat că acestea sunt cu atât mai valoroase cu cât sportivul român este unul dintre cei mai tineri competitori ai actualei ediţii a Europenelor. S-a născut la 25 august 1993. La Europenele de juniori a obţinut medalii de aur din 2011 până în 2013. Anul trecut, la campionatele continentale ale seniorilor de la Tirana, a obţinut argintul la categoria 62 de kilograme, stilul smuls.

Pentru victoriile de anul acesta, de la Tel Aviv, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Florin Croitoru Sportivul Săptămânii.

8 April 2014
Sportivul săptămânii – Scrimera Ana Maria Brânză

Scrima românească începe bine anul 2014. Ana Maria Brânză, fostă vicecampioană olimpică şi deţinătoare a titlului european la spadă, a obţinut o nouă victorie de marcă. Ea a câştigat clar Grand-Prix-ul “Sakovics Jozsef”, concurs de Cupă Mondială care a avut loc la Budapesta.

Potrivit agenţiei Agerpres, românca a avut o evoluţie constantă. In sferturile de finală, a trecut de Marta Ferrari, din Italia, cu 15-11. A învins-o apoi, în semifinale, pe rusoaica Liubov Şutova, la mare luptă, cu 11-10. In finală, a depăşit-o, fără drept de apel, cu 15-7, pe Irina Embrich, din Estonia.

In urma acestor rezultate, Radio România Internaţional a desemnat-o pe Ana Maria Brânză Sportivul Săptămânii. Valoroasa noastră scrimeră s-a născut la 26 noiembrie 1984. S-a remarcat prima dată în întrecerile internaţionale în 2001, când, în Polonia, s-a clasat pe primul loc la Mondialele de cadeţi. Un an mai târziu reuşea să devină campioană mondială de juniori, în Turcia. Anul 2002 a fost deosebit pentru Ana Maria, care, după succesul de la juniori, uimea toată lumea la Mondialele de seniori de la Lisabona, unde ocupa locul al treilea.

La Olimpiada de la Atena, din 2004, unde scrima românească a aşteptat foarte mult de la ea, Ana Maria s-a situat doar pe locul 16. Şi-a luat revanşa la Beijing, în 2008, unde a câştigat medalia de argint, obţinând astfel rezultatul cel mai valoros al scrimei româneşti la Jocurile din capitala Chinei. In 2010 și 2011 a făcut parte din echipa cu care România a câștigat titlul mondial pe echipe la spadă. In 2013, la Europenele din Croaţia, a câştigat medalia de aur la individual şi “argintul” cu echipa României.

Anul acesta, principalele sale repere sunt Campionatele Europene programate în iunie, în Franţa, la Strasbourg, şi Mondialele din Rusia, de la Kazan.

4 February 2014
Dosarul Roşia Montană

Acum o luna, Parlamentul roman a infiintat o comisie speciala insarcinata cu analiza proiectului de lege privind exploatarea zacamintelor aurifere de la Rosia Montana. Exploatarea este una dintre cele mai controversate, din cauza impactului extractiei cu cianuri asupra mediului. Acesta este, de fapt, principalul motiv pentru care deschiderea minei de catre compania canadiana Gold Corporation a fost blocata, ani buni, de autorităţile romane, care nu au acordat avizul de mediu.

In incercarea de a stabili adevarul si de a media intre sustinatorii si inamicii proiectului, Comisia parlamentara a efectuat o serie de audieri la care au participat specialisti din mediu, geologie, minerit, cultura si economie. Incepand de astazi, Comisia dezbate pe articole Proiectul de lege privind Rosia Montana depus la Parlament, document final care ar urma sa reglementeze exploatarea aurifera din Carpatii Apuseni. Comisia l-a audiat, marti, pentru a doua oară, pe ministrul marilor proiecte, Dan Şova. El a trebuit să răspundă mai multor intrebari, de la respectarea normelor de protecţie a mediului şi protejarea obiectivelor arheologice, până la reglementarea exproprierilor în zonă. Şova a prezentat avantajele economice ale noului proiect de la Roşia Montană, în comparaţie cu vechia propunere si a dat asigurari ca statul român va supraveghea exploatarea aurifera.

Fostul ministru al mediului din partea UDMR, Attila Korodi, i-a atras, insa, atentia ca guvernul nu se sprijină pe date certe, ci doar pe cele furnizate de Roşia Montană Gold Corporation. Korodi a subliniat ca, în ciuda celor afirmate de compania canadiană, metoda de cianurare a întregului zăcământ nu este folosită niciunde în Europa.

La randul lui, senatorul PNL, Dumitru Popescu Dian, al carui partid contesta proiectul de lege desi e opera unui executiv din care face parte, a reprosat guvernului faptul că, prin acest proiect, o companie privată va putea face exproprieri. In opinia sa, acesta reprezinta un precedent periculos.

In replica, ministrul Sova a declarat ca exproprierea se va face numai prin hotărâre de guvern si ca motivul pentru care compania privata a fost delegata să facă exproprieri este ca actioneaza mai eficient decat administratia publica. Sova mai spune ca nicio decizie nu va fi luată în companie fără acordul părţii române şi că nu există niciun pericol de pierdere economică.

In cateva zile, se aşteaptă finalizarea raportului comisiei speciale si prezentarea sa în Parlamentul de la Bucuresti.

16 October 2013
Aurul de la Roşia Montană – o dilemă continuă

Controversat şi sursă a numeroase proteste, proiectul exploatării aurifere de la Roşia Montană rămâne un subiect de maxim interes, iar o comisie parlamentară specială a fost înfiinţată pentru a analiza toate aspectele.

În urma expunerilor pe care le-au susţinut cele aproximatv 30 de persoane aduse de compania canadiană Roşia Montană Gold Corporation rezultă că România ar avea de câştigat în plan economic de pe urma exploatării, mediul ar deveni mult mai curat, iar patrimoniul cultural, în speţă cel arheologic, ar urma să fie pus în valoare. Specialiştii companiei susţin că procedeul de extragere cu cianuri nu va dăuna mediului, nici oamenilor şi respectă constrângerile europene. Concentraţia de cianură care ar urma să fie deversată în cazul începerii exploatării reprezintă unul dintre motivele spre care arată cu degetul cei care se opun proiectului şi care se tem că daunele aduse mediului sunt ireversibile. Cei de la firma canadiană dau asigurări că aceasta va fi, însă, mult sub cea admisă de UE şi sub normele internaţionale.

Parlamentarii au primit, pe de altă parte, asigurări că exploatarea minieră din Munţii Apuseni ar aduce economiei româneşti 5,2 miliarde de dolari, România devenind principalul producător de aur din Europa.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat în parlament că doar din redevenţe statul român ar încasa între 400 si 600 de milioane de dolari, în funcţie de preţul pe piaţa internaţională al unciei de aur. Liviu Voinea a precizat: Restul veniturilor pot fi venituri din impozitul pe profit, venituri din dividende. Cu certitudine, crearea a 2.300 de locuri de muncă directe în timpul construcţiei exploatării miniere şi 900 de locuri în timpul fazei de operare vor aduce, fără îndoială, venituri din CAS, impozit pe venit, sănătate, etc.”

Tot în comisie, Jack Goldstein, inginer chimist, cercetător şi profesor în domeniul metalelor rare, a prezentat o tehnologie de extragere a aurului fără cianuri: Noi nu venim să spunem că barajul nu va rezista, că tehnologia cu cianură nu va da randamente. Nu. Noi venim să spunem că avem o tehnologie comparabilă, care e prietenoasă cu mediul şi ne permite nişte soluţii pe care, din păcate, tehnologia cu cianură nu permite.”

Institutul Geologic Naţional din România a dat aviz favorabil în 2011, însă noua conducere a institutului afirmă acum că lucrurile sunt neclare şi că ar mai trebui câteva expertize la sol pentru a fi siguri în privinta riscului de poluare.

4 October 2013
Aur şi cianuri

Compania canadiană Roşia Montana Gold Corporation a obţinut, în 1999, de la statul român, o licenţă de exploatare pe o perioadă de 20 de ani a zăcămintelor aurifere din Munţii Apuseni. De atunci, proiectul împarte societatea românească în două tabere. De o parte sunt cei care, alături de ecologişti şi istorici, se opun, considerând că dincolo de interesele economice trebuie să primeze conservarea mediului, a vestigiilor şi a patrimoniului arhitectural din zonă. De cealaltă parte sunt cei care spun că punerea în aplicare a proiectului ar salva o zonă grav afectată de şomaj.

Recent, proiectul de la Roşia Montana a primit aviz favorabil de mediu din partea ministerului de resort şi a ajuns în Parlament, trimis de guvernul de la Bucureşti.

Mii de oameni au ieşit în stradă cerând oprirea proiectului atât în capitala României, cât şi în alte oraşe din ţară, la Paris, New York sau Bruxelles. Motivaţiile diferă – unii sunt nemulţumiţi de redevenţa prea mică, alţii de impactul asupra mediului înconjurător a unei mine de suprafaţă de dimensiuni foarte mari, în timp ce alţi protestatari resping tehnologia prin care s-ar extrage aurul. Aceasta ar implica folosirea de cianuri la extragerea aurului din minereul excavat, iar sterilul rezultat ar urma să fie depozitat într-un imens baraj de decantare.

Siguranţa barajului a fost auditată de experţi, iar tehnologia nu este periculoasă — susţin reprezentanţii firmei canadiene. Vicepreşedintele Departamentului de Mediu al Roşia Montana Gold Corporation, Horea Avram: Înainte să ajungă în iaz, sterilele astea de procesare vor fi neutralizate, iar concentraţia de cianură va fi undeva la o medie de 3 mg/litru. Principala calitate a acestui reactiv este că se degradează natural. Deci, este o informaţie falsă că în acel iaz de decantare vor rămâne cianurile. Dacă noi am opri astăzi exploatarea, ar însemna ca în doua-trei luni de zile concentraţiile să scadă sub 0,01%, adică de zeci de ori sub limitele stabilite de Uniunea Europeană şi de România.”

La manifestaţii în favoarea proiectului au recurs şi oamenii din Roşia Montana, iar mai mulţi mineri s-au blocat, pentru câteva zile, în subteran, cerând să înceapă exploatarea aurului. Pentru că – spun ei – fără reluarea mineritului, şomajul în zona va fi masiv şi regiunea condamnată la sărăcie.

600 de locuri de muncă nu merită un proiect despre care se spune că ar avea un impact devastator asupra mediului, afirmă, însă, Asociaţia Alburnus Maior, opozant vechi al proiectului. Argumentele fiecărei tabere vor fi analizate într-o comisie parlamentară specială, înfiinţată în această săptămână, şi de la care se aşteaptă să înainteze apoi plenului Parlamentului o imagine completă asupra situaţiei. În cazul respingerii proiectului, statul român riscă un proces cu daune de peste 2 miliarde de dolari. Suma ar reprezenta profitul estimat şi investiţiile de 550 de milioane făcute până acum de compania candiană. În ce constau aceste investiţii ?

Ionel Blănculescu, consilier al premierului: După cum am observat din materialele prezentate de către companie, de către guvern, rezultă o listă de investiţii, între care am observat că cea mai importantă este un studiu geologic, despre care am înţeles ca a durat vreo şapte ani de zile

300 de tone de aur şi 1600 de tone de argint se pot extrage de la Roşia Montana, spun reprezentanţii firmei canadiene, acesta fiind al treilea cel mai mare depozit din lume. În plus, se estimează existenţa unor cantităţi însemnate de metale rare, considerate de mulţi adevărata miză a proiectului. Roşia Montana Gold Corporation ar urma să plătească statului român o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, după ce iniţial valoarea fusese stabilită la 2%. Luând în calcul valoarea metalelor preţioase, României ar urma să-i revină circa un miliard de dolari. Proiectul minier ar urma să se întindă pe o perioadă de 25 de ani — doi necesari pentru construirea infrastructurii de minerit, 16 ani pentru exploatarea propriu-zisă şi încă şapte ani pentru reabilitarea zonei şi închiderea exploatărilor.

România trebuie sa-si exploateze resursele naturale respectând standardele europene în materie, a subliniat premierul Victor Ponta, potrivit căruia prin dezbatere publică vor fi cunoscute aspecte esenţiale care ţin de materializarea sau nu a acestui proiect. Pentru că, de aproape 15 ani de când acest proiect există, informaţiile apărute au fost în mare parte confuze, lăsând loc de speculaţii.

20 September 2013
Dilemele exploatării aurului

Pentru palida mişcare ecologistă din România, proiectul de exploatare a zăcământului auro-argintifer de la Roşia Montană, iniţiat de Guvern, este un bun prilej de a ieşi în prim-plan. Deşi nu au fost unele de mare anvergură, protestele organizate, în ultima săptămână, de militanţii ecologişti au atras, totuşi, atenţia asupra proiectului, a cărui istorie a început undeva pe la sfârşitul anilor ‘90.

Controversa care însoteşte proiectul este legată, în principal, de procedurile tehnice folosite la exploatarea zăcământului, bazate pe cianuri, care, susţin ecologiştii, ar putea afecta iremediabil mediul. Pe de altă parte, aceştia insistă şi asupra faptului că galeriile romane din zonă, considerate, altminteri, vestigii de o importanţă aparte, sunt puse, şi ele, în pericol.

La argumentele prezentate de opozanţii proiectului Roşia Montana, Executivul de la Bucureşti oferă răspunuri în care sunt puse în evidenţă beneficiile economice ale acestuia. Unele care, în contextul economic dificil al ultimilor ani, nu sunt deloc de neglijat — cinci miliarde de euro ar urma să intre în visteria statului, la care se adaugă şi cele cateva sute de locuri de muncă pe care compania care va opera exploatarea se angajează să le rezerve pentru baştinaşi.

Statul român, care, recent, a renegociat clauzele contractului cu firma canadiană, şi-a mărit atât redevenţele, de la 4% la 6%, cât şi participaţia la proiect, de la 20 la 25%. Chiar şi aşa, lucrurile nu merg strună pentru Executivul de la Bucureşti. Acesta a călcat pe bec când a trimis proiectul în Parlament fără să obţină, în prealabil, avizul obligatoriu al Ministerului Justiţiei, care nu a ascuns faptul că proiectul încalcă unele articole din Constituţie şi contravine legislaţiei privind exproprierile.

Pe de altă parte, în meciul dintre activistii care apara mediul şi Guvern a intervenit, aproape firesc, arbitrul, rol asumat de şeful-statului, Traian Băsescu. În funcţie de cum merg lucrurile în Legislativ, acesta a evocat posibila organizare, anul viitor, a unui referendum naţional care să tranşeze definitiv dosarul, idee împărtăşită şi de premierul Victor Ponta. În cazul în care proiectul va primi undă verde, exploatarea propriu-zisă va debuta la finele lui 2016 şi ar urma să se încheie după 2030.

6 September 2013
Aur şi cianuri

Controversatul proiect al exploatarii aurifere de la Rosia Montana, centrul Romaniei, aflat în dezbatere de 16 ani, a revenit in atentie in ultimele zile. Saptamâna trecuta, guvernul condus de premierul Victor Ponta a aprobat un nou proiect de lege care a fost trimis spre dezbatere si adoptare Parlamentului. Decizia Executivului a stârnit proteste de strada în mai multe orase din România si din strainatate. Dar si dezbateri aprinse intre opozantii si sutinatorii proiectului. Pe de o parte, ecologistii care se opun metodei de extractie cu cianuri pentru ca, spun ei, implică riscuri majore de poluare ireversibilă a mediului si istioricii care sustin ca exploatarea minieră ar urma să distrugă vestigii istorice unice în lume existente în perimetrul respectiv.

De cealalta parte, sunt cei care spun ca prin acest acest proiect s-ar dezvolta zona si ar fi create noi locuri de munca. Purtatorul de cuvând al companiei canadiene care ar urma sa exploateze mina de aur si argint de la Rosia Montana, Catalin Hosu prezinta cateva argumente: Este vorba de unul dintre cele mai importante proiecte industriale din România, un proiect minier modern si responsabil, care propune cele mai bune tehnologii disponibile. Mina de la Rosia Montana va aduce României peste 5 miliarde de dolari beneficii economice directe, dintre care 2,3 miliarde de dolari sunt venituri la bugetul de stat si la bugetele locale, si un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde de dolari. De asemenea, se creeaza mii de locuri de munca într-o zona grav afectata de somaj”.

Pe de alta parte, premierul a explicat ca guvernul a fost obligat sa adopte noul proiect de lege pentru ca altfel statul roman ar fi trebuit sa plateasca despagubiri de peste doua miliarde de dolari firmelor implicate. El a precizat insa ca proiectul a fost renegociat.

Victor Ponta: Guvernul actual a renegociat cele trei aspecte esentiale. În primul rând investitii suplimentare în protectia mediului. În al doilea rând cresterea redeventelor de la 4% la 6% si al în al treilea rând marirea participatiei statului, cu 5 procente, pâna la 25%.”

Protestele de strada si dezbaterile aprinse privind Rosia Montana l-au facut pe seful statului Traian Basescu sa declare ca nu exclude organizarea unui referendum national pe acesta tema în aceeasi zi cu alegerile europarlamentare de anul viitor. Premierul Ponta s-a declarat de acord cu propunerea, dar numai dupa o decizie a Legislativului. Daca proiectul va fi pus in aplicare, atunci exploatarea aurului de la Rosia Montana va începe in noiembrie 2016 si va dura 16 ani, plus alti câtiva pentru conservarea si ecologizarea zonei.

3 September 2013