Radio România Internațional

Tag: Aura Raducu

  • EU-Kommissarin für Regionalpolitik: 0% Abrufquote für Rumänien

    EU-Kommissarin für Regionalpolitik: 0% Abrufquote für Rumänien

    Der Abruf von europäischen Fördermitteln durch Rumänien erwies sich nach dem EU-Beitritt des Landes komplizierter als erwartet. Seit 2007 hätte Bukarest mehr EU-Fonds abrufen können, aufgrund mangelnden Interesses oder der Bürokratie, blieben lokale oder regionale Projekte jedoch ergebnislos und das spanische oder portugiesische Vorbild eine Utopie. Im April forderte der Premier Dacian Cioloş die erst vor einigen Monaten ernannte Ministerin für EU-Fördermittel Aura Răducu zum Rücktritt auf. Premier Ciolos zeigte sich unzufrieden mit den kurzfristigen Ergebnissen ihrer Tätigkeit. Zu den Prioritäten von Cristian Ghinea, der das Amt übernahm, zählte: das operationelle Programm 2007-2013 erfogreich zu beenden und die Abrufquote in der neuen Förderphase 2014-2020 zu erhöhen.



    Am Dienstag äußerte aber die EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu ihre Besorgnis über das langsame Tempo, in dem die neuen Projekte in Rumänien umgesetzt werden. Trotz aller Bemühungen, liege die Abrufquote von EU-Fonds in der Förderphase 2014-2020 bei 0%.Der größte Teil des EU-Haushalts wird allerdings für Regionalpolitik aufgewendet. Diesem Bereich werden über 351 Milliarden Euro zugeteilt. Die Europäische Union hat im Laufe der Jahre tausende Projekte finanziert, deren Ergebnisse sich sowohl auf die einzelnen Mitgliedsstaaten, als auch EU-weit positiv auswirken ließen.



    In der neuen Förderphase werden mehr als 100 Milliarden Euro der Stadtentwicklung zugeteilt und zum ersten Mal sollen 15 Milliarden Euro von europäischen Städten selber verwaltet werden. Rumänien soll der drittgrößte Betrag für nachhaltige Stadtentwicklung, nach Polen und Italien zugewiesen werden. Das Bukarester Kabinett beschloss, dass 20% der gesamten Fördemittel von den Bürgermeistern von 39 Kreishauptsädten direkt verwaltet werden.Die EU-Kommissarin will die rumänischen Städte dabei unterstützen, die Gelegenheit auszunutzen und gab bekannt, dass sie zusammen mit der Generaldirektion Regionalpolitik und Stadtentwicklung der Europäischen Kommission (DG Regio) eine Sonderveranstaltung in Bukarest organisieren wird, um das EU-Programm zu fördern. Die Bürgermeister der 39 Kreishauptstädte und anderer europäischen Städte sollen Anfang Oktober daran teilnehmen. Mittlerweile stellte der Minister für Europäische Fördermittel einen Leitfaden zur Vergabe von EU-Fonds vor, der sich an urbane Randgebiete mit über 20.000 Einwohnern richtet.






  • Schimbări în guvernul tehnocrat

    Schimbări în guvernul tehnocrat

    Guvernul tehnocrat român al
    fostului comisar european, Dacian Cioloş, suferă pierdere după pierdere. După
    recentele demisii ale miniştrilor Muncii, Ana Costea, şi Fondurilor Europene,
    Aura Răducu, a venit rândul deţinătorului portofoliului Culturii să părăsească
    Executivul. Marţi, premierul Cioloş l-a revocat pe Vlad Alexandrescu din funcţie.

    Profesor universitar şi
    fost ambasador al României la Luxemburg, acesta a fost criticat pentru modul în
    care a gestionat scandalul de la Opera Naţională din Bucureşti, unde, într-o
    singură lună, au fost schimbaţi trei directori şi unde situaţia continuă să fie
    tensionată. Or, în viziunea lui Dacian Cioloş, modul în care un oficial
    reacţionează într-o situaţie de criză cum este cea de la Operă este decisiv
    pentru capacitatea de a-şi gestiona domeniul. Lui Vlad Alexandrescu i se
    reproşează, în egală măsură, controversa pe care a generat-o prin decizia de a
    demisiona, asupra căreia, apoi, a revenit, declarând că aşteaptă să fie
    revocat. El a acuzat, în plus, membri ai Guvernului de intimidare. Mai mult! Fostul ministru susţinea, într-o
    scrisoare, că, prin acţiunile sale în nici şase luni de mandat, a deranjat
    grupuri de interese foarte variate.

    Printre numeroasele personalităţi culturale care şi-au
    anunţat susţinerea pentru Vlad Alexandrescu s-a numărat Andrei Pleşu, el însuşi
    fost ministru al Culturii. Într-un articol despre cum trebuie să fie un
    ministru în România, el a trecut în revistă meritele profesorului Alexandrescu:
    între altele, a
    salvat, prin intervenţie directă, monumente de patrimoniu, a iniţiat, pentru
    prima dată în România ultimelor decenii, o campanie de subscripţie publică
    pentru achiziţionarea capodoperei Cuminţenia pământului a sculptorului
    Constantin Brâncuşi.

    Nu în ultimul rând, a reuşit să introducă Roşia Montană pe
    Lista Indicativă a UNESCO, prin aceasta fiind anihilate orice tentative de
    mutilare a acestei localităţi din centrul României, veche de aproape 1900 de
    ani, care risca să fie transformată într-o gigantică exploatare minieră
    auriferă modernă. Departe de a-l idealiza pe Vlad Alexandrescu, care va fi
    făcut şi greşeli ca rezultat al ofensivei sale, în opinia lui Andrei Pleşu
    fostul ministru ar fi deranjat prin prea multă acţiune şi iniţiativă. Nu e mai
    puţin adevărat şi că miniştrii tehnocraţi sunt, în principiu, mai vulnerabili
    decât cei susţinuţi politic, în special de un partid mare. Partidul îi propune,
    partidul îi susţine, îi acoperă şi doar în cazuri de gravă avarie, îi retrage.
    Or, mai constată Andrei Pleşu, nesusţinut de Parlament, guvernul tehnocrat al
    lui Dacian Cioloş este taxat pentru puţinul pe care, în ciuda statutului lui
    precar, încearcă să îl facă. E împiedicat să acţioneze şi este certat că nu
    acţionează.

    Aspru criticaţi sunt, la ora actuală, şi deţinătorul portfoliului
    Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, pentru numeroasele nereguli din sistem, şi
    cel al Agriculturii, Achim Irimescu,
    care, în doar şase luni de mandat, a reuşit să iasă în evidenţă în două
    scandaluri. Ei vor fi următorii debarcaţi?

  • Les fonds européens, toujours un problème

    Les fonds européens, toujours un problème

    Depuis l’adhésion de la Roumanie à l’UE en 2007, attirer et absorber des fonds européens s’avère un véritable défi pour les responsables de Bucarest. La situation est d’autant plus grave qu’il s’agit d’un des domaines cruciaux pour le développement économique du pays.

    Cette semaine, mécontent des objectifs à court terme de la ministre, Aura Raducu, le premier ministre Dacian Ciolos lui a demandé de présenter sa démission. La ministre s’était proposé entre autres d’introduire une nouvelle approche et un nouveau type de management dans le domaine. Mais l’aspect le plus difficile c’est d’accéder aux fonds européens pour financer des projets de longue haleine qui nécessitent des sommes importantes d’argent. Plus encore, les projets de moindre ampleur sont tout aussi difficiles à mettre en œuvre, vu les procédures trop compliquées à suivre et la bureaucratie excessive.

    Dans une interview pour Radio Roumanie, la commissaire européenne à la politique régionale, Corina Cretu, a parlé de l’état actuel des fonds européens en Roumanie : «En ce qui concerne l’exercice 2007 – 2014, qui n’est pas encore terminé, nous avons un taux d’absorption de 70%. Certes, il y a un risque de pertes de 2,6 à 3,4 milliards d’euros, qui seront probablement désengagés. En revanche, on a créé beaucoup d’emplois, plus de 14.000 ces dernières années, 850.000 personnes ont été instruites et conseillées. Plus de 2000 PME ont été soutenues pour effectuer des investissements directs. C’est au chapitre transports que la Roumanie se porte très mal, avec seulement 122 km de voie ferrée réhabilités et 368 km de nouvelles routes. Je voudrais mentionner aussi les institutions des secteurs de la santé, de l’éducation et celui social, à savoir 400 projets de réhabilitation. »

    La commissaire européenne à la politique régionale a également appelé les autorités de Bucarest à préparer et à lancer au plus vite les demandes de projets, ainsi qu’à redoubler d’efforts pour simplifier la bureaucratie à laquelle se heurtent les bénéficiaires des fonds européens.

    Corina Cretu : «Dans les 7 années à venir la Roumanie bénéficiera de plus de 22 milliards d’euros. Cela devrait déterminer les autorités roumaines à accélérer la préparation des projets. Premièrement, il faut désigner les institutions qui géreront l’argent à l’avenir, parce que, pratiquement, la Commission européenne n’a pas encore été notifiée en ce sens. »

    Il y a un dialogue constant et une coopération permanente entre les responsables de Bucarest et la Commission Européenne, a souligné Corina Cretu. Pour l’institution européenne il est très important que Bucarest accomplisse ses engagements découlant de l’Accord de partenariat, de sorte que les citoyens bénéficient pleinement des fonds européens et en profitent directement dans leur vie quotidienne, a conclu la commissaire européenne. (Trad. Valentina Beleavski)

  • Fondurile europene şi problema atragerii lor

    Fondurile europene şi problema atragerii lor

    După aderarea României la Uniunea
    Europeană, în 2007, atragerea şi absorbţia fondurilor europene par să fie o
    mare provocare pentru autorităţile de la Bucureşti. Situaţia e cu atât mai
    gravă cu cât e vorba de unul dintre domeniile de importanţă majoră pentru
    dezvoltarea economică a ţării.

    Ultimul ministru al Fondurilor Europene, Aura
    Răducu, şi-a depus, în această săptămână, demisia din functie, la solicitarea
    premierului Dacian Cioloş, nemulţumit de obiectivele pe termen scurt ale
    acesteia. Aura Răducu îşi propusese, printre altele, să introducă o nouă
    abordare şi un nou tip de management în domeniul fondurilor europene. Cea mai
    dificilă parte este, însă, accesarea banilor pentru
    proiectele de lungă durată pentru a căror punere în aplicare este nevoie de
    mulţi bani. Nici micile proiecte nu par
    a fi ușor de realizat, în condiţile în care solicitanţii acuză proceduri
    complicate şi birocraţie excesivă.

    Despre stadiul actual al fondurilor europene
    a vorbit, la Radio România, comisarul european pentru politici regionale Corina
    Creţu: In ceea ce priveşte perioada de programare 2007-2014,
    care încă nu s-a încheiat, avem peste 70% absorbţie dar, sigur, sunt în risc de
    pierdere între 2,6 şi 3,4 miliarde de euro, care probabil vor fi dezangajate.
    S-au creat foarte multe locuri de muncă, peste 14.000 de locuri de muncă în
    ultimii ani, 850.000 de persoane au fost instruite, consiliate. Peste 2.000 de
    întreprinderi mici şi mijlocii au fost sprijinite pentru investiţii directe.
    Cel mai prost stăm la capitolul transporturi, doar 122 kilometri de cale ferată
    refăcuţi, 368 kilometri de noi drumuri. Aş vrea să adaug şi instituţiile de
    sănătate, educaţie şi sociale, care au fost renovate, peste 400 de proiecte.

    Corina
    Creţu a lansat un apel către autorităţile de la Bucureşti să grăbească
    pregătirea şi lansarea cererilor de proiecte, dar şi să intensifice eforturile
    pentru simplificarea şi reducerea poverii administrative pentru beneficiarii
    banilor europeni: Faptul că în următorii şapte ani România va
    beneficia de peste 22 de miliarde de euro ar trebui să determine autorităţile
    române să grăbească viteza cu care se pregătesc proiectele. În primul rând
    trebuie desemnate instituţiile care vor gestiona banii în perioada următoare,
    pentru că, practic, Comisia nu a fost încă notificată în legătură cu desemnarea
    acestor instituţii de management. Comisia Europeană este în dialog şi în
    colaborare constantă cu autorităţile române    , a punctat Corina Creţu.

    Ea a mai
    spus că, pentru instituţia europeană, este important ca autorităţile de la
    București să ducă la îndeplinire ceea ce şi-au asumat prin Acordul de
    parteneriat, în aşa fel încât cetățenii să beneficieze la maximum de fondurile
    europene și să aibă un beneficiu direct
    în viaţa lor de zi cu zi.

  • April 25, 2016

    April 25, 2016

    RESIGNATION – Romanian Minister for European Funds Carmen Aura Raducu today tendered her resignation upon the request of Prime Minister Dacian Ciolos. The Prime Minister expressed his dissatisfaction with the short-term objectives of her mandate. Dacian Ciolos accepted her resignation, arguing that he would soon submit a nomination for the Ministry of European Funds to President Klaus Iohannis. This is the second minister, after Labour Minister Ana Costea, to step down in the last two weeks. Aura Raducu specialises in European and international financing projects of the European Bank for Reconstruction and Development. Last year she was project manager with the Directorate General for Regional and Urban Policy at the European Commission.



    NATO – Romanian Foreign Minister Lazar Comanescu today met with NATO Secretary General Alexander Vershbow, to discuss the upcoming NATO summit in Warsaw, in July. The Romanian Minister called for an increased military presence on NATOs eastern flank, against the backdrop of the current security challenges. Additionally, Minister Comanescu underlined that consolidating trans-Atlantic relations and the strategic partnership between NATO and the EU are key objectives for Romania. In turn, Alexander Vershbow expressed his gratitude for Romanias contribution to theatres of operations. The NATO official will also meet with president Klaus Iohannis and Defence Minister Mihnea Motoc. Vershbow will also attend Tuesdays meeting of the director of policies with NATO Defence Ministers.



    TALKS – The Labour Ministry is today starting talks with its social partners regarding a new emergency ordinance aimed at correcting certain inequities in the public salary sector. The ordinance is expected to be drafted within three weeks. Finance Minister Anca Dragu told Radio Romania that the Government wants to increase only the low salaries in the public administration, due to limited budget resources. Anca Dragu also said that, according to the data of her Ministry, budget revenues in the first half of the year exceeded the original forecast.



    ELECTIONS IN ROMANIA – Political parties, election alliances and organisations of citizens belonging to national minorities, as well as independent candidates must file their candidacies for the local elections scheduled to take place on June 5 by tomorrow, April 26. The candidacies will be declared final on May 4. The election campaign will start on May 6 and will end on June 4, one day before the elections.



    ELECTIONS IN EUROPE – The far-right Freedom Party candidate Norbert Hofer won Sundays first round of the presidential vote in Austria, after grabbing some 36% of the vote. In the final round, Hofer will face the independent candidate Alexander Van der Bellen or Irmgard Griss, each polling approximately 20%. According to the BBC, this is the first time since the Second World War that none of the two leading parties, the Conservative Party and the Social-Democratic Party, will be represented in the final presidential ballot. In another development, the pro-Western Progressive Party won some 50% of the early parliamentary elections held on Sunday in Serbia, according to the first exit polls. Ranking 2nd were the Socialists, who grabbed less than 12% of the vote, while the ultra-nationalist Radical Party came in third with 8% of the vote. The Radicals will thus return to Parliament after a four-year break.



    RALLY – Thousands of people on Sunday attended a new anti-Government rally in the Moldovan capital city Chisinau. Protesters want Prime Minister Pavel Filip to step down, as well as the organisation of a referendum for the amendment of the Constitution. Protesters also want snap elections to be held jointly with the presidential elections. Attending the rally were several pro-European opposition factions, with the exception of the pro-Russian parties.



    MEETING – US President Barack Obama is today attending a meeting in Hanover jointly with German Chancellor Angela Merkel, French president Francois Hollande and the Prime Ministers of Italy and Great Britain, Matteo Renzi and David Cameron. The agenda for talks focuses, among others, on the migration crisis, the fight against terrorism, the developments in Libya and Syria, and the Islamic State terrorist threat. The five Western leaders will also discuss relation between the United States and its main European allies. The purpose of Obamas visit to Germany is to promote the upcoming free trade agreement between the United States and the European Union.



    HOLY WEEK – Orthodox and Greek-Catholic Christians have entered Holy Week, the last week preceding Easter and commemorating the Passions of the Christ. Christians are attending special masses in the evenings called vigils, marking the last moments in the life of Jesus before being crucified. The most important of these are the Vigil of the 12 Gospels on Maundy Thursday and the Lamentation of the Christ on Good Friday. During Holy Week, Christians are urged to be forgiving and make peace with everyone, in preparation for Easter Sunday.



    TENNIS – The doubles pair made up of Florin Mergea and Horia Tecau of Romania won Mondays doubles final against Chris Guccione of Australia and Andre Sa of Brazil, 2-nil, as part of the BRD Nastase Tiriac Trophy, totalling 460 thousand euros in prize money. The game was interrupted last night due to the heavy rain, with Mergea and Tecau having a 1-nil set advantage, and was resumed today. Also today, in the singles final, Fernando Verdasco will play Lucas Pouille of France. This is the last edition of the tournament, founded in 1993.


    (Translated by V. Palcu)

  • România şi fondurile europene

    România şi fondurile europene

    După ce a fost
    primită în Uniunea Europeană în 2007, România a primit fonduri europene pentru
    dezvoltare, bani care ar fi trebuit, teoretic, să ajute la micşorarea ecartului
    economic care o desparţea de ţările din vest mult mai dezvoltate.

    În perioada
    2007-2014, România a avut la dispoziţie peste 19 miliarde de euro, însă din
    păcate a absorbit doar 14 miliarde. În plus, banii nu au fost investiţi în
    proiecte vitale precum infrastructura, educaţia sau în sistemul medical, aşa
    cum au promis toate guvernele care s-au succedat în tot acest timp. Legislaţia
    greoaie sau fraudarea acestor proiecte europene au situat tot timpul
    Bucureştiul la coada clasamentului în acest domeniu.

    De altfel, România ocupă,
    în prezent, ultimul loc în UE la absorbţia de fonduri europene, a afirmat
    recent ministrul de resort, Aura Răducu. În cadrul unei dezbateri în Parlament,
    ea a anunţat că una dintre plăţile pe Programul Operaţional Sectorial
    Dezvoltarea Resurselor Umane a fost întreruptă din cauza neregulilor
    înregistrate în perioada 2012-2014. Aura Răducu a arătat că rata de absorbţie a
    fondurilor europene era de sub 60% în momentul în care a preluat funcţia, în
    noiembrie 2015, în noul guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloş. În viitor, se
    aşteaptă ca rata absorţiei să crească prin includerea în categoria proiectelor
    plătite din fonduri europene şi a celor finanţate de la bugetul de stat.

    Aura
    Răducu: Este o ocazie unică, în care putem ridica rata de absorbţie
    chiar până la sută la sută. Putem să facem acest lucru, însă avem următoarele
    probleme: majoritatea proiectelor finanţate de la bugetul de stat, din păcate,
    nu îndeplinesc condiţiile legale, conform legislaţiei naţionale, în principal
    privind respectarea achiziţiilor publice, avizul de mediu şi avizul de
    construcţie.

    În replică, fostul ministru al fondurilor europene, senatorul
    social democrat Eugen Teodorovici, atrăgea atenţia că ministerul de resort
    trebuie să se preocupe de plăţile urgente sau de lansarea proiectelor. El i-a
    cerut Aurei Răducu să ia în calcul demisia, dacă nu poate asigura managementul
    fondurilor europene. Eugen Teodorovici: Vorbiţi de procente. 59% aţi
    găsit când aţi ajuns la minister. 75% aveţi acum astăzi şi aţi spus că veţi
    primi de la Comisia Europeană peste 700
    de milioane de euro. Dacă facem o simplă transformare a acestora în procente, o
    să vedeţi că nu ajungeţi la ceea ce dumneavoastră spuneţi că aveţi în prezent
    ca procent de absorbţie.

    Dacă aruncăm o privire în curtea vecinilor, vedem
    că la ei lucrurile stau puţin mai bine în ceea ce priveşte atragerea fondurilor
    de la Bruxelles. La finalul anului trecut, Ungaria cheltuise 87% din banii
    alocaţi, iar Bulgaria 77%. După eşecul primilor şapte ani în acest domeniu,
    României i s-a oferit o provocare şi mai mare. Până în 2020 trebuie să prezinte
    proiecte viabile care să atragă circa 35 miliarde de euro.

  • Măsuri ale Guvernului României

    Măsuri ale Guvernului României

    România îşi propune
    să crească la 70% gradul de absorbţie al fondurilor europene până la sfârşitul
    anului – a declarat ministrul fondurilor europene, Aura Răducu. Oficialul a
    precizat că pentru proiectele finanţate de la Bruxelles care nu vor putea fi încheiate
    până la 31 decembrie se caută o soluţie de cofinanţare, care să implice şi
    autorităţile locale. Aura Răducu a afirmat că se fac eforturi să fie decontate
    sumele aferente unui număr de 5.500 de proiecte aflate acum în derulare. Aura
    Răducu: Încercăm să găsim o soluţie ca partea care a fost
    finalizată până la 31 decembrie să poată intra pe fonduri europene, în special
    la proiecte gestionate de autorităţile locale. Restul fondurilor necesare
    finalizării proiectelor să fie acoperite de către autorităţile locale.


    Oficialul a atras, însă, atenţia că aceste cheltuieli vor putea fi decontate
    doar dacă proiectele se află într-o fază de finalizare de peste 50%, şi la a
    căror derulare s-au respectat toate procedurile şi regulile de achiziţie
    publică. Aura Răducu a explicat că există aproape 80 de proiecte care nu vor
    putea fi încheiate până la 31 decembrie: Aura Răducu: Pentru a
    salva anumite proiecte avem aşa-numite proiecte fazate, 77 de proiecte care nu
    se pot finaliza, şi mai ales cele referitoare la intrastructura mare de apă, de
    transport, să se încerce fazarea lor, finanţarea pe programul existent a unei
    părţi din aceste proiecte, urmând ca faza a doua a proiectelor să se finanţeze
    în programul următor.

    La rândul său, ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a
    avertizat că depăşirea termenelor pentru achiziţiile publice poate duce la
    suspendarea plăţilor pe toate programele cu finanţare europeană. De aceea,
    printre priorităţile guvernului de la Bucureşti se află reformarea sistemului
    de achiziţii publice.

    La ministerul Transporturilor, premierul Dacian Cioloş
    i-a cerut ministrului Dan Costescu o analiză privind funcţionarea Companiei de
    Drumuri şi Autostrăzi şi a altor companii din subordinea ministerului. În privinţa
    investiţiilor în infrastructură, Cioloş a precizat că vor fi continuate
    lucrările prevăzute în MasterPlanul de transport discutat cu Comisia Europeană.
    Dacian Cioloş: Nu degeaba s-a lucrat foarte mult pe MasterPlan
    în această ultimă perioadă, care urmează să fie formalizat acum şi adoptat. Ne
    fixăm şi nişte obiective foarte precise, pe care să le urmărim în decursul
    acestui an, cum este, de exemplu, demararea sau continuarea procedurilor pentru
    autostada Piteşti – Sibiu. La fel, pe Comarnic – Buşteni, pe legătura dintre
    Transilvania şi Moldova, pe nişte drumuri expres şi pe o parte de autostradă,
    iarăşi, pe care putem să progresăm cu studii de fezabilitate, cu proiectul
    tehnic, pe centura Bucureştiului şi conectarea cu autostrada spre Ploieşti.

    Premierul a promis că aceste proiecte vor
    fi urmărite cu atenţie, aflându-se printre priorităţile guvernului de la
    Bucureşti.