Tag: Aurelian Mihai

  • Dezbatere RRI despre propunerea de modificare a legii 41/1994

    Dezbatere RRI despre propunerea de modificare a legii 41/1994

    Noua formă a legii nr. 41/1994 va aduce un plus şi la Societatea Română de Radiodifuziune, care deşi este pe profit, mai are multe de făcut, pentru că performanţa stă şi în calitatea dotărilor tehnice, susţine senatorul PSD Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.



    Într-o dezbatere Radio România Internaţional difuzată astăzi, despre propunerea de modificare a legii nr. 41/1994, moderată de Nicoleta Stoica, dna Andronescu şi-a exprimat convingerea că modificările propuse reprezintă o soluţie bună, pentru că vor duce la stabilirea responsabilităţilor celor două entităţi de conducere, respectiv Consiliul de Administraţie şi directorul general, astfel încât să se poată determina cine se face vinovat de o eventuală decizie greşită.



    Legea este o încercare de a ameliora situaţia financiară a TVR, dar şi de a stimula performanţa celor două instituţii atât de importante, SRR şi SRTV, adăuga senatorul Ecaterina Andronescu.



    Pe de altă parte, modificarea legii nr. 41/1994, a Radioului şi Televiziunii publice, este o mişcare politică, nu sunt prevăzute măsuri financiare concrete, iar depolitizarea insituţiilor nu poate fi făcută prin separarea funcţiilor de conducere, susţine deputatul independent Aurelian Mihai, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.



    În dezbaterea Radio România Internaţional moderată de Nicoleta Stoica, deputatul a declarat că legea funcţionează aşa cum este în acest moment, dovadă fiind diferenţa dintre cele două instituţii, Radio România, respectiv Televiziunea Română. În plus, susţine Aurelian Mihai, proiectul de modificare a legii 41/1994 nu aduce o soluţionare rapidă a situaţiei financiare în care se află Televiziunea. Important este un bun management, consideră deputatul independent Aurelian Mihai.



    Puteţi asculta, de altfel, întreaga dezbatere accesând linkul de mai jos.



  • Jurnal românesc – 25.09.2014

    Jurnal românesc – 25.09.2014

    Deputatul independent Aurelian Mihai a intrat, săptămâna trecută, în greva foamei, pe motiv că Guvernul nu acordă atenţie solicitărilor sale pentru diminuarea taxelor consulare. Grupul PSD din Camera Deputaţilor l-a asigurat, într-un comunicat, pe Aurelian Mihai de întregul sprijin în demersul său de a ajuta, prin activitatea legislativă, comunităţile de români din afara graniţelor României. Deputatul liberal Mircea Dolha, vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a anunţat că mai mulţi deputaţi, printre care şi el, vor intra de săptămâna viitoare în greva foamei, dacă preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea şi premierul Victor Ponta nu iau în considerare protestul lui Aurelian Mihai.



    Reducerea presiunii fiscale asupra cetăţenilor români din străinătate prin diminuarea tarifului consular, mai ales în contextul crizei financiare şi economice globale din ultimii ani, rămâne o preocupare prioritară a Ministerului Afacerilor Externe — subliniază acesta într-un comunicat. Diplomaţia de la Bucureşti precizează că nivelul actual al taxelor consulare a fost stabilit în 2008, dar o parte din acestea au fost majorate semnificativ în 2010 de guvernul din acea perioadă. Actualul executiv — spune MAE — nu a intervenit pentru creşterea taxelor, ci a făcut eforturi să identifice soluţii pentru scăderea unora din ele. În 2012 şi 2013, ministerul a iniţiat proiecte de act normativ care vizau diminuarea semnificativă a cuantumului anumitor taxe consulare, precum şi sistematizarea şi chiar extinderea categoriilor de servicii consulare prestate cu titlu gratuit. Proiectele nu au fost adoptate din cauza impactului bugetar. La ora actuală, Ministerul Afacerilor Externe a elaborat un nou proiect, care urmează procedurile interne de avizare şi, ulterior, va fi supus dezbaterii publice.



    Pensia de la stat şi cea de la fondurile private obligatorii (pilon II) vor asigura doar o treime din salariul mediu brut în 2032, când se va retrage din activitate generaţia decreţeilor“, adică circa jumătate de milion de persoane. Economiile făcute pe cont propriu din timpul vieţii active, prin pensii facultative, fonduri mutuale sau depozite la bancă, vor conta extrem de mult pentru un trai decent la bătrâneţe — susţine Marius Popescu, membru în consiliul de administraţie al ING Pensii, care administrează cel mai mare fond de pensii obligatorii. Peste 6,1 milioane de români au un cont de pensie privată obligatorie, însă doar 60% dintre aceştia au virat contribuţiile lună de lună.



    Participarea, miercuri, a ministrului de Externe, Titus Corlăţean, la summitul Consiliului de Securitate al ONU de la New York, a permis transmiterea unui semnal politic privind sprijinul ferm al Bucureştiului pentru consolidarea securităţii internaţionale prin acţiuni coordonate împotriva acestui tip de extremism — potrivit MAE român. A fost adoptată în unanimitate, cu această ocazie, o rezoluţie cu caracter obligatoriu pentru toate statele membre menită să stopeze fluxul de jihadişti străini în Siria şi Irak şi să contracareze ameninţarea pe care o reprezintă pentru ţările lor de origine. Textul impune ţărilor, sub pedeapsa sancţiunilor, să îi împiedice pe cetăţenii lor să se înroleze în organizaţii extremiste cum ar fi Statul Islamic.



    Institutul Aspen România, German Marshall Fund, Guvernul şi Banca Naţională a României organizează a 3-a ediţie a Bucharest Forum în 2-4 octombrie, la Palatul Parlamentului. Tema reuniunii este Deblocarea potenţialului Eurasiei. Decizii strategice pe Noul Drum al Mătăsii. Se va urmări găsirea de răspunsuri la întrebarea cum poate fi transformată România într-o Poartă a Europei pe ruta de comerţ şi investiţii între Europa şi Asia. La Bucharest Forum vor participa personalităţi importante din sfera politică şi economică, invitatul de onoare fiind Richard Quest, jurnalist la CNN Internaţional.

  • Jurnal românesc – 18.09.2014

    Jurnal românesc – 18.09.2014

    România are de plătit statelor europene datorii în valoare de aproximativ 212 milioane de euro pentru tratamentele românilor în străinătate din perioada 2007 — 31 august 2014. A fost stabilit un calendar pentru plata celor mai mari restanţe, însă niciunui asigurat nu-i poate fi refuzată spitalizarea. Această datorie include serviciile medicale acordate în baza cardului european de asigurări sociale de sănătate şi a certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum şi pe cele acordate în baza formularelor europene de deschidere de drepturi pentru reşedinţă şi tratament planificat, efectuate în perioada 2007-2013. Termenul de decontare prevăzut de legislaţia europeană pentru aceste servicii este de 18 luni de la data intrării documentelor de plată la CNAS, iar dacă acestea sunt contestate, termenul se prelungeşte la 36 de luni. Astfel, o mare parte din sumele datorate nu au depăşit termenul de decontare revăzut de legislaţia europeană.



    Ministerul Educaţiei din România acordă 565 de burse pentru elevii de etnie română din Diaspora, care studiază în licee. Aceştia provin din Albania, Rep Moldova, Ucraina, Iordania, Siria, Serbia şi SUA. Elevii vor învăţa, din anul şcolar 2014 – 2015, în liceele din România, la oricare dintre specializările celor trei profiluri: teoretic, vocaţional şi tehnologic. Ordinul prevede ca instituţiile de învăţământ preuniversitar în care aceşti elevi studiază să transmită MEN, la finalul fiecărui an şcolar, situaţia bursierilor şcolarizaţi.




    Deputatul neafiliat Aurelian Mihai a declarat, miercuri, că intră în greva foamei în Parlament, până la rezolvarea problemelor cu care se confruntă românii din diaspora. “Încep prin a vă transmite nemulţumirile dumnealor, românii care trăiesc de ani de zile în afara graniţelor ţării. Fie că vorbim de taxele consulare, fie că vorbim de modul de funcţionare”, a afirmat Aurelian Mihai. Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, Aurelian Mihai a fost deputat PP-DD până în mai 2013 şi ulterior a activat ca deputat neafiliat.



    Senatorii au adoptat, miercuri, o propunere de lege prin care plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, poate fi suportată de administraţiile publice locale în situaţia în care familia face dovada faptului că nu poate suporta respectivele costuri. Legea iniţiată de mai mulţi parlamentari PDL vizează şi eliminarea din textul legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, a posibilităţii înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul. Astfel, familia poate să opteze pentru repatriere sau nu. Iniţiatorii precizează, totodată, faptul că repatrierea trupurilor cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor reprezintă o problemă majoră pentru România, repatrierea presupunând cheltuieli între 2.000 şi 6.000 de euro, din cauza procedurilor obligatorii.