Radio România Internațional

Tag: austeritate

  • Deficitul bugetar trebuie micşorat

    Deficitul bugetar trebuie micşorat

    România încheie 2024 cu un deficit de 8,6%, arată datele Ministerului de Finanțe. Experții atrag atenția că acesta este uriaș și se numără printre cele mai înalte din UE. Creșterea economică nu este robustă, întrucât se bazează pe dezechilibre mari, interne și externe, iar Guvernul trebuie să încerce să țină sub control strict cheltuielile, mai spun ei. Deficitul trebuie să scadă în acest an, ceea ce reprezintă o adevărată provocare, afirmă și ministrul finanţelor, Tánczos Barna.

    El a precizat că obiectivul pentru 2025 îl reprezintă cumpătarea în administrarea banului public, în condiţiile în care 2024 a fost un an dificil pentru România, din toate punctele de vedere.

    Tánczos Barna : “A fost un an electoral cu foarte multe alegeri, a fost un an în care au fost recalculate pensiile, au fost majorate salariile în mai multe domenii şi au fost susţinute investiţii cu sume fără precedent. Şi cred că acesta este elementul cel mai important al bugetului pe 2024, chiar dacă anul a fost încheiat cu un deficit de 8,6%.

    Anul 2025 o să însemne o încadrare într-un deficit de 7% şi, într-adevăr, este o provocare ca în condiţiile în care vrem să păstrăm sumele alocate pentru investiţii, trebuie să plătim salariile la nivelul lunii noiembrie şi pensiile la nivelul lunii noiembrie 2024.

    Trebuie să susţinem sistemul de învăţământ, sistemul de sănătate, toate instituţiile publice, să ne încadrăm în acest deficit, dar în acelaşi timp trebuie să fie şi anul în care începem să creăm acel stat suplu, care nu încasează impozite pentru a deveni obezi şi pentru a angaja şi mai mult şi a oferi aceleaşi servicii cu un număr de angajaţi mai mare, cu costuri mari, mari.”

    Tánczos Barna a amintit că, în 2024, România a încheiat un angajament pe 7 ani cu Comisia Europeană, iar la capătul perioadei trebuie să ajungă la un deficit de 3%. El a mai spus că, în construcţia bugetului de stat pe 2025, autorităţile nu au în vedere majorarea TVA şi nici vreo modificare la impozitul pe salarii. Ministrul a menţionat că proiectul de buget va fi prezentat coaliţiei de guvernare până pe 27 ianuarie, pentru a fi adoptat de Parlament în prima săptămână din februarie.

    Reamintim că, Guvernul condus de social-democratul Marcel Ciolacu a aprobat, recent, o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru fundamentarea bugetului general pe 2025.

    Măsurile au stârnit nemulțumirea mediului privat, care reclamă impredictibilitatea legislativă și schimbarea legilor fiscale de pe o zi pe alta. La rândul lor, sindicatele atrag atenţia că vor urma proteste în perioada următoare și au cerut Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională articolul care prevede îngheţarea indexării pensiilor. Intrată în vigoare la 1 ianuarie, ordonanța mai prevede îngheţarea salariilor, eliminarea unor facilităţi fiscale şi restricţionarea anumitor beneficii.

  • Noi proteste sindicale

    Noi proteste sindicale

    Nemulțumiți de
    prevederile proiectului de buget și de ordonanțele care îl însoțesc,
    reprezentanții sindicatelor au organizat proteste – la București, în fața
    guvernului și la sediile partidelor din coaliția majoritară de centru-dreapta,
    dar și în fața mai multor prefecturi. Ei spun că un buget de austeritate va prelungi criza
    economică, scăzând nivelul de trai şi condamnând cetăţenii la sărăcie.


    Muncă
    decentă, justiţie socială, dialog social     – este sloganul cu
    care sindicaliştii
    afiliaţi CNS Cartel ALFA, aflați în a cincea săptămână de manifestaţii de
    stradă, au pichetat sediul USR PLUS, numărul doi în coaliţie, şi au mers apoi
    în fața executivului. Sindicaliştii cer un salariu minim decent, pensii
    echitabile, servicii publice de calitate şi deblocarea negocierii colective. De
    asemenea, ei sunt nemulţumiţi de îngheţarea salariilor în sectorul bugetar şi
    de eliminarea voucherelor de vacanţă şi spun că acest lucru va afecta HoReCa -
    un sector în care se resimt deja acut efectele restricțiilor impuse de
    contextul sanitar.


    Secretarul general al Cartel Alfa, Petru Dandea: România se află într-o fază de criză
    economică. Nu vii cu măsuri de austeritate care se suprapun pe acest efect,
    pentru că nu faci decât să înrăutăţeşti situaţia. Se pare că Guvernul nu
    înţelege acest lucru. Asta dorim prin protestul nostru, să sensibilizăm
    miniştrii şi Guvernul, tocmai pentru a veni cu politici de dezvoltare, pentru
    că, pe contextul de criză actual, acestea lipsesc.


    Reprezentanţii
    Federaţiei Solidaritatea Sanitară şi-au manifestat nemulţumirile la sediul
    central al PNL, principala formaţiune la guvernare, apoi la sediul
    executivului. Ei au solicitat, în stradă, creşterea alocării bugetare pentru
    acest domeniu, respectarea drepturilor legale şi măsuri de protecţie pentru
    lucrătorii din sănătate, amintind că riscurile sunt mai mari decât înainte
    de pandemie, își pun viața în pericol în fiecare zi, iar sporurile nu mai sunt
    aceleași.


    Și cei de la
    Federatia PUBLISIND, afiliată la Blocul Naţional Sindical, cu angajaţi din
    poliţie, administraţie publică, asistenţă socială, finanţe şi control
    financiar, și-au strigat nemulțumirile, în încercarea de a convinge guvernanţii
    să nu pună în aplicare măsuri care să plafoneze sau să diminueze salariile
    pentru personalul bugetar.

    Liderul sindical Cosmin Andreica: Este a şapta săptămână de proteste.
    Protestăm pentru neaplicarea legii, pentru că România a ajuns să fie condusă
    prin ordonanţe de urgenţă şi am văzut şi la finalul anului, Guvernul a dat
    această ordonanţă de urgenţă prin care nu mai doreşte să aplice Legea
    salarizării din 2017, o lege care avea scopul de a elimina inechităţile şi
    discriminările din sistem, acele anomalii.


    Tot în fața sediului guvernului
    au ajuns și ceferiștii, nemulțumiți de lipsa investițiilor în infrastructura
    feroviară și de banii pe care îi primesc. Ei spun că personalul CFR este unul
    îmbătrânit şi redus semnificativ numeric în ultimii ani, iar calea ferată a
    ajuns într-o zonă roşie, este pe punctul de a colapsa, în condițiile în unor
    investiții spre zero în ultimii 30 de ani.

  • Economia românească în 2020

    Economia românească în 2020

    Fabrici cu producţia temporar sistată,
    sectorul HoReCa la limita supravieţuirii, teatre şi cinematografe închise,
    micii producători agricoli scoşi, temporar, în frig, în aer liber, din pieţele
    închise. Anul trecut, epidemia n-a iertat pe nimeni şi a afectat întreaga
    economie şi întreaga societate românescă.     Criza
    a fost planetară, iar reverberaţiile ei regionale sunt evidente. În Bulgaria,
    motorul asigurat de turism s-a gripat. Aproape neatinsă de criza de acum un
    deceniu, Polonia a derapat, în premieră, anul trecut, după aproape un sfert de
    secol de creştere economică necontenită.


    Per ansamblu, în 2020, economia românească a scăzut cu aproape 4%
    faţă de anul precedent. Datele-semnal prezentate de Institul Naţional de Statistică
    indică, însă, cea mai mare creştere în trimestrul IV şi una din cele mai mici
    căderi ale economiei la nivel european – jubilează premierul liberal Florin
    Cîţu, care se arată încrezător cu privire la o evoluţie pozitivă în acest an. Produsul
    Intern Brut al României a crescut, în ultimul trimestru al anului trecut, când,
    înainte de a coopta în Executiv USR+ şi UDMR, liberalii guvernau singuri, cu
    peste cinci procente faţă de intervalul anterior.


    Ministru de Finanţe în fostul
    Guvern minoritar monocolor PNL, actualul prim-ministru îşi arogă, previzibil, o
    parte din merite şi acuză contondent opoziţia social-democrată. Florin Cîţu : Ceea ce am spus în 2020, tot timpul anului, şi au încercat să mă
    contrazică trompetele pesediste, eu am avut dreptate, s-a adeverit. Pe planul
    României a avut o contracţie de minus 3,9 şi o creştere economică de circa 3%
    în trimestrul IV, una dintre singurele ţări din Uniunea Europeană care a evitat
    recesiunea tehnică. Avem şansa ca în trimestrul I anul acesta să revenim cu economia
    pe plus, adică să recuperăm tot ce am pierdut din cauza crizei, anul trecut.


    Ca întotdeauna în competiţia politică, adversarii citesc diferit cifrele. Fost
    ministru al Muncii, deputatul PSD Marius Budăi spune că, în realitate, acestea
    indică nu o creştere economică, ci o scădere. Marius Budăi: Românii
    trebuie să afle că trimestrul IV a avut o scădere de peste 16% faţă de
    trimestrul I, când nu era pandemie în România. Aş spune că V-ul lui Cîţu s-a
    evaporat şi a rămas doar linia, aia, în jos, şi nu este doar părerea mea, este
    părerea multor economişti din România. N-o să avem cum să ne revenim nici în
    acest an, deoarce acest cerc vicios al austerităţii nu va aduce nimic bun în
    economie.


    Reprezentanţii PSD critică şi prevederile ordonanţei de
    urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicate, marţi, de Guvern, care
    indică o amânare a majorării pensiilor şi a beneficiilor pentru salariaţii CFR,
    reducerea la 50% a gratuităţii pentru studenţi la transport sau neacordarea
    anul acesta a voucherelor de vacanţă pentru bugetari. Toate aceste măsuri, spun
    ei, vor greva asupra nivelului de trai al românilor.

  • Bugetul, în dezbatere

    Bugetul, în dezbatere

    Finalizat, în cele din urmă, proiectul bugetului de stat pe anul
    în curs e calculat pe un deficit în jurul valorii de 7% din PIB
    şi, potrivit     Guvernului PNL-USR+-UDMR, va
    sprijini relansarea economică şi     va opri cheltuielile
    excesive şi nefundamentate din bani publici. Premierul liberal Florin Cîţu
    promite o reaşezare a economiei, o reparare a ceea ce numeşte anomaliile introduse în
    legislaţie, în ultimii patru ani, de fostele administraţii social-democrate,
    precum şi menţinerea încrederii din partea Comisiei Europene, a investitorilor
    străini şi a agenţiilor de rating.

    El mai spune că aşteaptă rapoarte detaliate
    privind starea companiilor de stat, inclusiv planurile de restructurare ale celor
    cu pierderi. În sistemul bugetar, adaugă şeful Guvernului, cheltuielile cu
    sporurile însumează în jur de 600 milioane de lei, echivalentul a 120 milioane
    de euro. În condiţii de pandemie, cu cheltuieli foarte mari pentru sănătate,
    tocmai amputarea acestor sporuri ar bloca hemoragia de fonduri, spun
    guvernanţii, care dau exmplul aşa-numitului spor de calculator sau al celui de
    COVID, de 30% din salariul de bază, pe care-l primesc angajaţii din prefecturi.


    Pachetul de măsuri de austeritate mai prevede că alocaţiile copiilor
    rămân neschimbate, pensiile vor creşte doar de la 1 ianuarie 2022, în acest an
    nu vor mai fi acordate vouchere de vacanţă, studenţii nu vor mai beneficia de
    gratuitate completă pe transportul feroviar.


    Din opoziţie, PSD, care are
    cel mai numeros grup parlamentar, anunţă, deja, că va depune amendamente pentru
    toate capitolele importante din construcţia bugetară. Social-democraţii acuză
    lipsă de viziune şi de soluţii pentru rezolvarea problemelor. Este un buget al
    austerităţii, al tăierilor, nu este orientat spre oameni şi nici nu dă semnale
    bune pentru economie – acuză lideri stângii.


    Dincolo de disputele dintre
    politicieni, măsurile de austeritate ameninţă să amplifice tensiunile din
    societate. De când a început anul, sediile Executivului, ministerelor sau
    partidelor din arcul guvernamental sunt pichetate, practic, în fiecare zi, de sindicalişti
    nemulţumiţi. Asistenţi medicali sau infirmieri, poliţişti sau gardieni de
    penitenciar, mecanici de locomotivă sau funcţionari, toţi cer salarii decente,
    pensii echitabile, servicii publice de calitate. Liderii uneia dintre cele mai
    mai centrale sindicale din ţară, CNS Alfa, afirmă că e nevoie de un buget
    pentru dezvoltarea României, nu de un buget de austeritate.


    Nici operatorii din
    industria HORECA, deja afectată de măsurile restrictive adoptate din cauza
    pandemiei, nu sunt defel încântaţi de anunţul că anul acesta nu se mai emit
    vouchere de vacanţă. Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din
    România vorbeşte despre pierderi de circa 7 miliarde de euro în 2020, într-un
    domeniu care însumează 400 de mii de oameni, adică 7% din forţa de muncă activă
    a României, şi produce 5 procente din Produsul Intern Brut.

  • România, creştere economică record

    România, creştere economică record

    Creşterea economică înregistrată, anul trecut, în România este, cu
    siguranţă, impresionantă, la prima vedere. Institutul Naţional de Statistică a
    anunţat, miercuri, că economia ţării a consemnat un avans de 7% în anul 2017
    comparativ cu anul precedent. Este cea mai semnificativă evolutie din 2008,
    perioadă marcata, de asemenea, de creştere economică, dar urmată de recesiune
    şi austeritate    . Potrivit INS, în ultimul trimestru al anului trecut, România a avut cea mai
    mare creştere economică dintre cele 28 de ţări ale Uniunii Europene.

    Situaţia
    este confirmată, de altfel, şi de datele Eurostat. De unde rezultă, totuşi,
    această creştere economică rapidă, într-o ţară cu unul dintre cele reduse
    niveluri de trai din Europa?


    Principalul motor al creşterii a fost consumul
    gospodăriilor, stimulat de reducerea taxelor şi de majorarile salariale.
    Investiţiile publice sunt în scadere pentru al doilea an consecutiv    , a
    subliniat Comisia Europeană.

    Această creştere este un semn că economia reală, economia
    privată funcţionează în România şi îşi face faţă treabă indiferent de
    dificultăţi, este de părere economistul Mircea Coşea. Totusi situaţia nu e
    chiar roz, aşa că acesta avertizează asupra pericolelor viitoare. Mircea Coşea: Dacă continuă o creştere pe consum, prioritar pe consum, nu vom mai
    putea avea, în viitorii ani, o creştere la acest nivel. Pentru că o creştere pe
    consum nu e sustenabilă, ea are puncte de vârf, cum s-a întâmplat în 2017, dar
    apoi poate să cadă, poate chiar la jumătatea procentului pe care l-a avut anul
    trecut.

    Tot miercuri, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României
    a anunţat că dinamica aşteptată a creşterii economice rămâne robustă în 2018,
    continuând să devanseze ritmul potenţial, dar coboară în 2019. Recent, Comisia
    Naţională de Prognoză a revizuit în creştere la 6,1% proiecţia privind avansul
    Produsului Intern Brut în acest an, după ce, în toamnă, instituţia estima o
    creştere economică de 5,5% pentru 2018. Şi Banca Mondială anunţase, recent, că
    se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB de 6,4%, faţă
    de 4,4%, previzionată în iunie.

    Analistul Cristian Păun atrage atenţia că creşterea economică nu este, întotdeaună, sinonimă cu
    dezvoltarea    , iar economia României a progresat îndatorându-se, fără să fie
    construit niciun kilometru nou de autostradă. Dacă privim creşterea
    economică din ultimii 25 de ani, vedem o foarte mare volatilitate: perioade de
    expansiune susţinută au fost urmate de prăbusiri la fel de spectaculoase    ,
    avertizează Cristian Păun.

  • Europa noastră – 21.06.2014

    Europa noastră – 21.06.2014

    Oficiali europeni speră că Parlamentul European va promova o nouă idee despre Europa, punând capăt politicilor de austeritate.



    Comisarul european pentru energie Guenther Oettinger a declarat că proiectul South Stream nu este anulat, ci oprit până când se va ajunge la o înţelegere legală comună între Bulgaria şi Uniunea Europeană.




  • Românii, printre cei mai optimişti europeni

    Românii, printre cei mai optimişti europeni

    Membră a Uniunii Europene din 2007, România rămâne printre cele mai optimiste ţări în ceea ce priveşte viitorul blocului comunitar.



    Un Eurobarometru dat publicităţii la începutul acestei săptămâni arată că 62% dintre români au opinii optimiste, acest procent plasându-i pe a şasea poziţie, după danezi, estonieni, lituanieni, maltezi si polonezi. De cealaltă parte, cei mai mulţi pesimişti sunt, fără nicio surpriză, în statele care au beneficiat de planuri internaţionale de susţinere — Grecia, Cipru şi Portugalia — planuri care au venit însoţite de măsuri de austeritate.



    Publicat cu zece luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, eurobarometrul relevă că România este pe locul patru în UE din punctul de vedere al creşterii gradului de informare privind modul în care sunt aleşi eurodeputaţii, proporţia celor care ştiu acest lucru crescând cu 5%. De asemenea, uniunea economică şi monetară este mai populară în România decât în state din zona euro ca Spania, Portugalia şi Cipru, şi este privită mult mai bine decât în ţările nemembre.



    Sondajul mai arată că peste doua treimi dintre europeni cred că vocea lor nu contează în Uniunea Europeană, acesta fiind cel mai ridicat nivel din toamna lui 2004, când a fost pusă întrebarea pentru prima dată. Această tendinţă de creştere se remarcă începând din primăvara lui 2009, iar opinia este larg răspândită în Grecia (89%) şi Cipru (89%). Procente foarte mari regăsim şi în Portugalia, Italia şi Spania. Dar şi în România, unde procentul celor care cred că vocea lor nu este ascultată în Uniune se ridică la 71%. Potrivit Eurobarometrului, procentul de euroscepticism este în creştere – 60% dintre cetăţenii europeni tinzând să nu mai aibă încredere. În acelaşi timp, peste jumătate dintre români declară că se simt cetăţeni ai Uniunii Europene, dar situaţia este diametral opusă în Bulgaria, Cipru sau Grecia. Deţinerea unei monede unice întăreşte, într-o oarecare măsură, acest sentiment al apartenenţei – 64% dintre persoanele interogate din zona euro se simt cetăţeni comunitari, faţă de doar 57% în afara zonei euro.



    Percepţia situaţiei economice naţionale rămâne stabilă, răspunsurile pozitive situându-se, însă, la un nivel foarte redus. Cele mai importante probleme cărora românii spun că trebuie să le facă faţă în prezent sunt situaţia economică (44%), creşterea preţurilor (35%) şi şomajul (33%).



    Pe de altă parte, majoritatea europenilor consideră, că drepturi, precum cel la libera circulaţie, reprezintă principalele avantaje ale construcţiei europene. Şase cetăţeni din zece doresc să afle mai multe despre drepturilor lor, dar mai puţin de jumătate ştiu în ce constau aceste drepturi.