Radio România Internațional

Tag: Austria

  • Austria no longer opposes Romania’s Schengen accession

    Austria no longer opposes Romania’s Schengen accession

    The Austrian Interior Minister, Gerhard Karner, has announced his country no longer opposes Romania and Bulgaria’s accession to Schengen with their ground borders. A decision in this respect is expected at the meeting of the European Interior and Justice Ministers in Brussels this week, where in order to be adopted, it will have to be voted unanimously by the EU members.

    Austria opposed Schengen expansion two years ago in spite of the European Commission recommendations arguing that the EU’s external border wasn’t well-protected against illegal migration by these two countries.

    Gerhard Karner explained that Austria’s requests on fighting illegal migration have brought down the number of immigrants close to the Hungarian border, the most preferred entrance route to his country.

    This massive reduction in illegal migration wouldn’t have become visible had we not opposed until now – the Vienna official went on to say. We saw 70 thousand interceptions until October last year alone and only 4 thousand in the same period this year, Minister Karner said adding that it wasn’t sure whether those illegal migrants had made it to Austria via Romania.

    In December 2023, the EU Council decided to accept in its borders-free area Romania and Bulgaria, two EU members since 2007. However, these two countries’ accession was only partial in March 2024, and only those travelling by air or by sea were exempted from passport checking. The Foreign Ministers of Austria, Romania and Bulgaria, as well as the Hungarian presidency of the EU Council have recently agreed over a new measure package on border security.

    Under the document signed in Budapest, even after the two countries’ ground accession, a transition period of 6 months will follow when checking is to continue at the two countries’ borders, a condition imposed by Austria. However, the checking is no longer needed at the Greek-Bulgarian border.

    Romania had witnessed several Schengen assessment reports before 2011, the first assumed term for joining the zone. Along the years countries like France, Germany, Belgium, Sweden, Finland, the Netherlands or Austria opposed Romania’s accession invoking issues such as corruption, organized crime, legal and migration reforms.

    In May 2022, the European Commission reiterated the recommendation that Bulgaria, Romania and Croatia be admitted to the Schengen zone. The last, an EU member since 2013, joined on January 1 2023, both the border-free area and the Eurozone, whereas Romania and Bulgaria had to wait.

    In October 2024, the European Parliament endorsed a new resolution, the fourth of this kind since 2011 – calling for the immediate accession of Bulgaria and Romania. Schengen is the world’s largest free-movement area covering 4 million square kilometers with a population of 420 million people and includes 27 countries.

    (bill)

  • Euro-exit

    Euro-exit

    Ițido câtiguríi ali construcţíi evropeanâ easti luyursitâ un dealihea planu, teoreticu, nai pţân, di inșeari ditu Uniunea Evropeanâ, dupâ urnechea britanicâ. Dupâ idyea urnechi, ți nâ deadi aurlarea di alumtâ Brexit, s-feațirâ Grexit, ti Gârțíi, baș ş-Frexit, ti Franţíi/Galíi, i ciudioslu Ghirmexit, ti Ghirmâníi. Siyura, ari dyeafurăi dupâ numa a cratlui ași cumu u ari elu numa tu limbi ahoryea. Forma ditu soni easti datâ di turlia anglicheascâ, limba adusâ tu organizaţia a Comunităţlor Evropeani di Marea Britaníi, deadun cu Irlanda, tu 1973, la aprucheari. Maca România va s-va s-iasâ ditu Uniunea Evropeanâ, ea va u aibâ numa Roexit, numâ cama vrutâ di Romexit, ți minteaști niheamâ.



    Dupâ euro-hâștea di la aprucherea ditu 2007, ți nu alâsa locu ti poziții anti-evropeani, amânărli ș-ma multu, politica di bullying faptâ di niscânti stati membri chiola tu Uniunea Evropeanâ andicra di Româníi asparsirâ fârâ dânâseari aestâ ducheari. Siyura, România nu easti nai ma bunlu elevu ali Evropâ, ama rolu di dascal sertu i ma multu di elevu monitoru ali clasâ ș-lu loarâ pi aradâ turlii di stati, dupâ problema ti cari sâ zbura. Tu ma multi catastisi âlli si deadi ali Româníi unu chiro di trițeari la unâ nauâ etapâ, ta s-poatâ s-agiungâ la unâ compatibilitati funcționalâ cu mecanismili evropeani.



    S-ancllisirâ pi aradâ tuti, nafoarâ di aprucheara la Schengen, cunuscutlu spațiu comun ți ari unâ ditu libirtățli di simasíi ti construcția evropeanâ, libirtatea di urdinari a oamiñlor. Ahurhindalui di la pruviderli aluștui mecanismu, a statilor lipseaști s-lâ si bagâ zori s-hibâ aprucheati la Schengen, ti unu bun imnaticu ali Uniuni Evropeanâ, iara nu s-hibâ țânuti nafoarâ zorlea. Ma multu, țânearea ali Româníi nafoarâ di spațiul Schengen âlli aduți chireri mări, di chiro, energhíi și di mulțâ pâradz, aspârgândalui pidimolu di crișteari ș-di convergențâ cu politițli evropeani.



    Ti ciudii, Uniunea Evropeanâ nu ari unu mecanismu efițientu ș-ghini adratu ta s-mutreascâ și s-lucreadzâ cu sinurli a llei externi. România ari vârâ giumiati di sinurli a llei cu vâsilii ți nu suntu membri ali Uniuni Evropeanâ. Tu ahurhita a proțeslui, Ghirmânia u lo borgea ta s-hibâ contra ali aprucheari ali Româníi la Schengen, ta s-dzâcâ, tu 2011, dupâ pidimo finanțiaru multu mari ditu partea ali Româníi, că suntu fapti câvulili/condițiili ta s-hibâ aprucheatâ. Proțeslu nu fu bitisit tu aproapea un dețeniu ș-cându Vâryâria ș-România ș-u aspusirâ vrearea ta s-andreagâ ș-aestâ dumeni, s-anchidicarâ di opoziția individualâ ali Olandâ ș-ali Afstríi; s-ciudusea că s-ancheadicâ di unu mecanismu veclliu, di niunanimitati, că aesti vâsilii nu vor s-hibâ aprucheati ș-eali tu Schengen. Tu añilli ditu soni, di pandimíi ș-polimu, cetățeanlu românu nu avdi altu țiva dicâtu cumu Afstria easti contra, tu numa ali întregâ Uniuni Evropeanâ, a imnaticlui normalu ali Româníi.



    Pi di altâ parti, nafoarâ di diclarații, structurli ali UE nu minarâ unu dzeaditu ta s-andreagâ aestâ ceamaunâ iu unâ vâsilíi ș-aduți interesili a llei tu moabetea evropeanâ. Unâ simplâ listâ di obiectivi ecunomiț austrieți tu România, ți româñlli cârtiț caftâ s-hibâ dânâsiti, scotu tu padi că ari multu mari capitalu austriac tu ecunumia româneascâ, tu dumeni suculente ș-di simasíi.


    Ș-cu tuti aesti, Afstria easti ma largu contra a calillei evropeanâ ali Româníi, iara Bruxelles-ul zori nu-ari ti noi. Tu idyiul chiro, Uniunea Evropeanâ nu poati s-gestioneadzâ politica tu ți mutreaști spațiul extracomunitar ș-ma multu, ligâturli cu Ucraina atacatâ di Arusia. Tu chirolu aestu di andrupari mari ali Ucrainâ, ca politicâ evropeanâ, româñlli ved că pidimolu a lor ti vâsilia viținâ nu easti acâțat tu isapi di unâ politicâ evropeanâ acâțatâ canda di somnu. Tu aestâ catastisi, transportul a yiptului ucrainean pritu Româníi lâ aduți a româñlor chireri, baș ditu partea ali Afstríi, statu vrutu di Putin, ș-ali politicâ a llei anti-evropeanâ. Ali Româníi âlli si caftâ s-lișureadzâ transporturli ucraineni, ama transporturli a llei au zñíi di țânearea a llei nafoara a spațiului Schengen.



    Ași, cripărli fapti di politica evropeanâ, di arada, ică andicra di Arusia, deadun cu tratamentul birocraticu fârâ hâiri ș-nefundamentatu a niscântor instituții evropeni asparsirâ pre-ayalea andruparea entuziastâ di altâ oarâ ali construcțíi evropeanâ di cătrâ româñi. Ditu meslu șcurtu 2022, s-adâvgă polimlu ditu Ucraina, ti cari România easti unâ vâsilíi ți u andrupaști. România ș-Ucraina au unu sinuru deadunu di 650 di km, ațelu cu Republica Moldova, tutu câtâ Apiritâ, hiindalui niheamâ ma mari. Rolu strateghicu ali Româníi, ca vâsilíi cu inșitâ la Amara Lai, ași cumu suntu Ucraina ș-Arusia, easti ma ghini achicâsitu di NATO dicât di Uniunea Evropeanâ, anda România easti membrâ tu dauli organizații.



    Autor: Marius Tița


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • December 28, 2023 UPDATE

    December 28, 2023 UPDATE

    Schengen – The Romanian Interior Ministry has reached a political consensus with its counterparts in Vienna and Sofia for the partial extension of the Schengen Area to include air and maritime borders with Romania and Bulgaria starting March 2024. Negotiations are expected to continue in 2024 for the two countries full Schengen accession. On Tuesday and Wednesday, diplomatic talks were held at the level of the Interior and Foreign Affairs ministries, with the participation of diplomatic missions to the EU, regarding a Justice and Home Affairs Council resolution that would make this political agreement legally binding. A positive decision on the two countries Schengen accession requires a unanimous vote in the Justice and Home Affairs Council. We recall that last year the decision was postponed due to lack of unanimity in the Justice and Home Affairs Council regarding the Schengen accession of Romania and Bulgaria, due to opposition voiced by Austria and the Netherlands.




    Budget — Romania’s President Klaus Iohannis promulgated, on Thursday, the State Budget Law and the State Social Security Budget Law for next year. The laws were approved by the Government on December 15 and adopted by the Parliament, through an accelerated procedure, five days later. In 2024, Romanias budget will focus on investments worth about 7% of the GDP, as well as on an economic growth of 3.4%, while the deficit is estimated at 5% of the GDP.



    Aid – The United States has announced the disbursement of an additional 250 million USD in military aid for Ukraine. International media writes this will be the last military aid package for Ukraine before a new vote in Congress, where the Republican majority has shown reluctance towards the initiatives of the Biden administration, which has promised Ukraine over 61 billion dollars. “It is imperative that Congress act swiftly, as soon as possible, to advance our national security interests by helping Ukraine,” US Secretary of State Antony Blinken said. This aid package includes air defense munitions, other components for air defense systems, additional ammunition for high-mobility artillery rocket systems, 155mm and 105mm artillery ammunition, anti-armor munitions, and over 15 million rounds of ammunition, according to a US Department of State release. “Thank you for your help. We will win”, the former head of the Ukrainian presidential administration, Andrii Yermak wrote on X.



    Szeklerland — Romania’s Chamber of Deputies rejected on Thursday, with 260 votes for and 16 against, the three initiatives of the opposition Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania – UDMR regarding the autonomy of the so-called Szeklerland (centre), made up of Harghita and Covasna counties and part of the Mureş county. During the debates, all other political parties emphasized that the three documents violate several articles of the Constitution and harm the rule of law. The legislative proposals concern the status of autonomy of the area, the status of the cultural autonomy of the Hungarian community in Romania and a framework law on the cultural autonomy of the national communities. Thus, the said Land was meant to be an autonomous region with legal personality within Romania, with its own president. The law also provides that regional autonomy is exercised by an administrative council, while the Hungarian language would have the same status as the official language of the Romanian state. The Social Democratic leader, Prime Minister Marcel Ciolacu, welcomed the vote of the deputies by which “those toxic initiatives related to the autonomy of the Szeklerland and the cultural autonomy based on ethnic criteria were rejected”. The three documents will be debated on Friday by the Senate, which is a decision-making body. (VP, LS)

  • România și Bulgaria, acces parțial în Schengen

    România și Bulgaria, acces parțial în Schengen

    Austria a acceptat ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen cu frontierele navale şi aeriene, din martie anul viitor. Pentru cele terestre nu există o dată certă, dar negocierile continuă. Ministerul de Interne de la București a transmis că a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria. Părţile au mai convenit şi discutarea anul viitor a aplicării tratatului Schengen la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la graniţe.



    Liderii partidelor aflate la putere s-au grăbit să salute mesajul. Premierul social-democrat Marcel Ciolacu a scris pe o reţea de socializare, că, după 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen. Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului de liberă circulaţie pe cale aeriană şi maritimă. Implicit, portul Constanţa îşi va creşte exponenţial importanţa, spune premierul. Şi liderul PNL Nicolae Ciucă a transmis că admiterea parţială în spaţiul Schengen este un real succes, iar autorităţile vor continua eforturile pentru admiterea cu graniţele terestre, pentru traficul rutier şi feroviar.



    De cealaltă parte, din opoziție, USR consideră că puterea ar vinde românilor o înfrângere pe post de victorie. România merită în Schengen cu drepturi depline, iar Guvernul PSD-PNL şi preşedintele Klaus Iohannis aveau obligaţia să continue negocierile pentru o aderare deplină, spune purtătorul de cuvânt al formaţiunii, deputatul Ionuţ Moşteanu. România îndeplinește, de ani buni, toate criteriile tehnice pentru includerea în spațiul de liberă circulație a persoanelor și mărfurilor.



    La sfârșitul anului trecut, nu a fost adoptată o decizie în unanimitate cu privire la intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, membre ale UE din 2007, după ce Austria și Olanda s-au opus în consiliul JAI. Viena a motivat refuzul invocând faptul că România ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale, acuzaţie respinsă însă de administraţia de la Bucureşti şi demontată oficial de instituţiile europene.



    La rândul său, Olanda spunea atunci că susține intrarea României, dar nu și a Bulgariei, cele două fiind analizate într-un dosar comun. În prezent, aderarea celor două depindea doar de votul Austriei, după ce Olanda a decis să nu se mai opună Bulgariei, în urmă cu o săptămână.



    Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. A început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE — Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg — și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. În prezent, acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane și include 27 de țări.



    Schengen aduce beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele participante. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul său, ceea ce aduce de asemenea profituri considerabile turismului și sectorului cultural.





  • România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024

    România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024



    Premierlu Marcel Ciolacu dimãndã, Niercuri dicseara, că româñilliu va s’aibã hãiri di avantajili a spaţlui Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu meslu marţu a anlui yinitoru. După 13 di añi, birikeavis Aţilui di Analtu, România va s’intrã tru Schengen. Nica şi Portul Constanţa va ş_creascã exponenţial importanţa. Escu cãndãsitu că tru 2024 va s’ncllidemu pãzãrãpserli şi ti sinurlu terestru, spusi Ciolacu.



    La aestu proiectu naţionalu s-ari cilãstãsitã cabaia muyltu. Lãharistusescu a tutãloru aţiloru mintiţ cu lucãrlu şi maxus a soţloru a melli ditu aestu Guvernu cari dusirã ma largu cu cilãstãserli acã anlu ţi tricu uşa ti Schengen părea acutotalui ncllisã, dimãndã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu Afacerlor Interne dimãndã că, tu 23 di andreu, agiumsi pi unã akicãseari politicã deadunu Ministerili tu idyea ipoitisi diu Austria şi Vãrgãria mutrindalui tindearea-a spaţlui Schengen cu România şi Vãrgãria la sinurli aesrieani şi maritime ahurhindalui cu meslu marţu 2024.



    Va s’aibã muabeţ tru 2024 şi ti bãgarea tu lucru a acquis-ului comunitar Schengen ti sinurli terestre, tru streasă ligătură cu meatrili compnsatorii mutrinda anvãrtuşearea-a controlului tu sinuri şi bãgarea tu practiko a Acordului Dublin, dimãndã Ministerlu.



    Tu kirolu a dzãliloru di 26 şi 27 di andreu, s’ţãnurã muabeţ pi canali diplomatiţi, anamisa di Ministerele di Interne şi di Externe, inclusiv pi livelu a misiunilor diplomatiţi acreditate la UE, mutrindalui proiectulu di a[pofasi a Consiliului cari s’ncurpilleadzã juridicu respectivlu acordu politic. Bãgarea tu practico a acordului politic tru unã apofasi nsimneadzã acordulu a tutãloru statelor Membre UE, imnaticu proţeduralu ţi va s’ducã ninti şi gioi, 28 di andreu 2023, adăvgã Ministerul Afacerilor Interne.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armãnipsearea: Taşcu Lala


  • România, în Schengen pe cale aeriană şi maritimă din martie 2024

    România, în Schengen pe cale aeriană şi maritimă din martie 2024

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri seară, că românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă din luna martie a anului viitor. După 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen. Implicit, Portul Constanţa îşi va creşte exponenţial importanţa. Sunt convins că în 2024 vom închide negocierile şi pentru frontiera terestră, a declarat Ciolacu.



    La acest proiect naţional s-a muncit extrem de mult. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi şi în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut uşa Schengen părea complet închisă, a transmis premierul Marcel Ciolacu.



    Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, pe 23 decembrie, a ajuns la un acord politic împreună cu Ministerele omologe din Austria şi Bulgaria privind extinderea Spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024.



    Se va discuta în 2024 şi despre aplicarea acquis-ului comunitar Schengen la frontierele terestre, în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin, a comunicat Ministerul.



    Pe parcursul zilelor de 26 şi 27 decembrie, au avut loc discuţii pe canale diplomatice, între Ministerele de Interne şi de Externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor statelor Membre UE, demers procedural care va continua şi joi, 28 decembrie 2023, a adăugat Ministerul Afacerilor Interne.

  • Jurnal românesc – 28.09.2023

    Jurnal românesc – 28.09.2023

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că, atât timp cât este în funcţie, nu o să accepte ca românii să fie în continuare “umiliţi” de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, prin opoziţia asupra intrării României în Spaţiul Schengen. Şeful Guvernului de la Bucureşti consideră poziţia acestuia de “neacceptat” şi a anunţat că, în cazul în care, în decembrie, Austria îşi va folosi din nou dreptul de veto împotriva României, administraţia de la Bucureşti va trimite în judecată statul austriac la Curtea Europeană de Justiţie şi le va cere Consiliului European, Comisiei şi Parlamentului European să se alăture României în acest proces.


    Ciolacu a acuzat Austria că, în pofida sancţiunilor europene aplicate Moscovei, “în continuare cumpără gaze şi petrol din Rusia, de aproape 7 miliarde de euro”. “România respectă sancţiunile impuse Rusiei (…) Austria nu le respectă. (…) Nu poţi să vii să-mi spui, după ce accepţi Croaţia, că România şi Bulgaria mai trebuie să aştepte” intrarea în Schengen, a mai spus premierul. El a arătat că România pierde minimum 2% din Produsul Intern Brut prin neaderarea la spaţiul european de liberă circulaţie.



    Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească va fi predat şi în unităţi de învăţământ din Comunitatea franceză din Belgia în care studiază copii de origine română, a anunţat ministrul Educaţiei, Ligia Deca. Aceasta a semnat, miercuri, alături de reprezentanţii Guvernului Comunităţii franceze din Belgia, ministrul-preşedinte, Pierre-Yves Jeholet, şi de ministrul Educaţiei, Caroline Desir, Carta de parteneriat privind implementarea Programului de Deschidere către Limbi şi Culturi, pentru perioada 2023-2028.


    “Cursul (…) se adresează atât preşcolarilor, cât şi elevilor din clasele I-XII, fiind oferit gratuit copiilor ai căror părinţi l-au solicitat”, a menţionat Deca. Specific Comunităţii franceze din Belgia este faptul că, pe lângă componenta de limbă, proiectul include şi cursuri de deschidere către interculturalitate, care se vor desfăşura cu elevii întregii clase şi vor fi susţinute de către profesori români în parteneriat cu profesorii titulari. “Oriunde s-ar afla, copiii români au nevoie să-şi păstreze rădăcinile şi să simtă apropierea de ţara în care s-au născut”, a mai spus ministrul român al Educaţiei.



    România ocupă locul 47 în clasamentul celor mai inovatoare ţări din lume, în urcare cu două poziţii faţă de anul trecut, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, o agenţie specializată parte a ONU. Topul este condus, din nou, de Elveţia, urmată de Suedia şi Statele Unite ale Americii. Între primele zece se regăsesc Marea Britanie, Singapore, Finlanda, Olanda, Germania, Danemarca şi Coreea de Sud. În ceea ce-i priveşte pe vecinii României, Ungaria se află pe locul 35, Bulgaria pe poziţia a 38-a, Serbia pe locul 53, iar Republica Moldova s-a clasat pe poziţia 60.


    Conform raportului, statele europene sunt în continuare cel mai puternic reprezentate în Top 20. Ţărilor care au înregistrat performanţe foarte bune în domeniul inovaţiei li s-au alăturat India, Indonezia, Pakistan, Uzbekistan şi Brazilia. Ultimele locuri din clasament sunt ocupate de Burundi, Irak şi Guineea. Clasamentul celor mai inovatoare ţări din lume analizează 132 de economii şi are la bază 80 de criterii, inclusiv investiţiile, educaţia şi cheltuielile guvernamentale pentru cercetare şi dezvoltarea de produse online.



    Artistul vizual Andrei Alexandru Pantea și cercetătoarea Iolanda Vasile participă la a 6-a ediție a Festivalului Internațional de Film Est European — BEAST 2023, care se desfășoară în perioada 27 septembrie — 1 octombrie, la Porto, în Portugalia. Pantea va prezenta programul de filme experimentale, pe 28 şi 29 septembrie, iar Iolanda Vasile va susține materclass-ul Cinegeografia Socialistă: Africa – Europa de Est, pe 30 septembrie la Universitatea din Porto.


    Alexandru Pantea este doctor în arte vizuale. Practica sa cuprinde serii de cărți de autor, piese ceramice și proiecte fotografice. Din 2023 este lector specializat în Grafică la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iași. Iolanda Vasile este doctorand în Studii Postcoloniale și Cetățenie Globală și cercetător junior la Centrul de Studii Sociale al Universităţii din Coimbra, profesor de limba portugheză şi coordonator și manager cultural la Centrul de Limbă Portugheză al Universităţii de Vest din Timișoara. De aproape 10 ani este şi curator de film. Participarea celor doi la BEAST 2023 este susţinută de Institutul Cultural Român de la Lisabona.


  • Aderarea la Schengen rămâne o prioritate

    Aderarea la Schengen rămâne o prioritate


    De mai bine de 12 ani, României şi Bulgariei – membre cu drepturi depline ale UE – continuă să li se refuze aderarea la Schngen, în pofida îndeplinirii tuturor criteriilor. Cetăţenii celor două ţări sunt singurii din familia europeană obligaţi să piardă timp cu controalele la frontieră. Cele mai mari pagube sunt, însă, de natură economică.



    Această realitate a fost confirmată și de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a reiterat că ţinerea celor două țări la poarta Schengen este nedreaptă şi nejustificată, amânarea de mai multe ori a deciziei privind aderarea însemnând “limitarea dreptului privind libertatea de mişcare şi costuri suplimentare pentru economiile acestora”. Prejudiciul financiar pentru România, calculat de economişti independenţi, ar fi de circa 200 de milioane de euro pe lună. La nivelul guvernului de la București se vorbește de pierderi economice de până la 2% din Produsul Intern Brut și se vehiculează ideea solicitării de despăgubiri.



    În același timp, la Bruxelles, susținerea pentru admiterea celor două țări ce fac tandem în acest demers este unul declarat. În discursul său anual privind starea Uniunii, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen fără nicio întârziere. Apel respins, însă, rapid de Viena, potrivit căreia, extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens.



    Cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine, a declarat Gerhard Karner, ministrul de interne al Austriei. Potrivit guvernului austriac, România şi Bulgaria nu şi-ar putea controla eficient frontierele, fapt infirmat de toate statisticile, de București și Bruxelles deopotrivă. “România şi Bulgaria au devenit deja un model arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările” de migranţi, a subliniat Ursula von der Leyen.



    Profesorul universitar Ştefan Popescu, analist de politică externă, despre declarațiile şefei executivului comunitar “Ele sunt importante ca semnal politic general. În orice caz, de ani de zile, reprezentanţii instituţiilor europene – că vorbim de anumiţi comisari tematici, dar şi de preşedintele Comisiei Europene, care este obligat să mulţumească pe toată lumea, să realizeze o sinteză a diverselor opţiuni din UE – mesajele au fost tot timpul de susţinere, au fost pozitive. Problema este la state, pentru că degeaba vorbim, dăm asemenea mesaje dacă nu discutăm şi de chestiunea deciziei în UE. Iar aici este o problemă cu două tăişuri, pentru că fiecare stat are drept de veto. Acest lucru poate fi benefic în cazul României, dacă s-ar ridica pe dosarul Schengen, dar poate avea consecinţe negative pe alte paliere, în momentul în care se creează majorităţi care ar merge împotriva noastră.”



    În iulie, Parlamentul European a votat o rezoluţie privind aderarea României și Bulgariei până la sfârşitul acestui an, iar Spania, care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a plasat acest obiectiv printre priorităţile sale. Între timp, după 17 ani de cursă continuă, a fost ridicat și Mecanismul de Cooperare și Verificare.



    Este o decizie care confirmă că statul de drept în România este consolidat şi puternic, iar acesta este un argument în plus care susţine aderarea noastră la Schengen, a subliniat premierul Marcel Ciolacu, amintind că multe dintre obiecţiile din trecut erau legate tocmai de independenţa justiţiei. Refuzul Austriei reprezintă o decizie arbitrară şi nejustificată, mai spune premierul, iar dacă Viena va continua să îşi exercite abuziv dreptul de veto la viitorul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne, România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiţie.



    O acţiune de acest gen la Curtea Uniunii deja există, din februarie, deschisă, însă, de un europarlamentar, Eugen Tomac, membru al Partidului Mişcarea Populară:


    “Noi am constatat, pe 8 decembrie, anul trecut, că în Consiliul JAI s-a intrat cu o propunere, şi anume ca România, Bulgaria şi Croaţia să fie invitate în Spaţiul Schengen, întrucât îndeplinesc criteriile. Având în vedere că în această şedinţă s-a intrat cu o propunere şi au fost luate două decizii – România şi Bulgaria au fost refuzate, iar Croaţia primită – considerăm că s-a comis un abuz de drept din partea Austriei, care a spus că nu este de acord cu extinderea Spaţiului Schengen, dar exact în aceeaşi şedinţă a votat pentru extinderea Spaţiului Schengen. Prin urmare, au fost încălcate mai multe articole din tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, inclusiv legislaţia Schengen.


    Comisia Europeană, instituţia care stabileşte dacă un stat respectă sau nu legislaţia Schengen şi întruneşte condiţiile, spune de 12 ani da, România este pregătită să intre în Spaţiul Schengen. Parlamentul European a votat o opinie favorabilă şi câteva rezoluţii cu privire la acest subiect. În schimb, în Consiliul European, în ministeriala de interne întâi Olanda, şi acum Austria comit un abuz de drept, pentru că nu permit unui stat european să se bucure de avantajele pe care le oferă piaţa unică europeană, libertatea de circulaţie a mărfurilor, libertatea de circulaţie a cetăţenilor, îngrădind accesul nostru legitim, consfinţit de tratate, de a ne bucura de aceleaşi drepturi de care se bucură peste 450 de milioane de cetăţeni europeni.””



    Vetoul austriac în privinţa Schengen nu este îndreptat împotriva României, ci împotriva unui sistem defect”, continuă să susțină decidenții de la Viena, “doar frontiere sigure la exterior fac posibilă viziunea noastră a unei Europe fără frontiere la interior”.






  • Romania-Austria controversy over Schengen enlargement

    Romania-Austria controversy over Schengen enlargement

    Romania’s accession to the free movement area continues to be a priority on the Bucharest authorities foreign affairs agenda. At present, all EU member states except Bulgaria, Cyprus, Ireland and Romania are part of the Schengen area, which also includes non-EU states such as Iceland, Norway, Switzerland and Liechtenstein. The European Commission says Bulgaria and Romania are ready to join Schengen, while the European Parliament has repeatedly supported the two countries accession. Nevertheless, Austria continues to be against it, using as argument for its opposition to the Schengen enlargement, the increasing flow of migrants.



    Vienna’s opposition is not directed against Bucharest, but against this system of free movement, the Austrian Minister of European Affairs, Karoline Edtstadler has said recently. The statement comes after the Bucharest government announced its intention to bring Austria to the EU’s top court if it continues to block Romania’s accession. The Austrian minister said that she understands the Romanian authorities position, but that she cannot turn a blind eye to a faulty system. She explained that the EU should first ensure an effective protection system of its external borders, the only way in which the vision of a Europe without internal borders could exist.



    In an interview carried by the Austrian media, Romanian Prime Minister Marcel Ciolacu said that, in the event of a new opposition by Austria, Romania will have to appeal this decision to the European Court and demand compensations for the economic losses incurred by not accepting the country into the Schengen area.



    The fact that Romania and Bulgaria are still outside the free movement zone is a burden for businesses and the population of the two countries from a social and economic point of view, according to the European Parliament. Moreover, Romanian and Bulgarian citizens are discriminated against, as they face delays, bureaucratic difficulties and additional costs when traveling, compared to their counterparts in the Schengen area, according to the resolution adopted by a wide majority in July by the European Parliament. The European legislative urges the EU Council to approve the accession of the two countries to the Schengen area.



    We remind you that, at the end of last year, a unanimous decision could not be adopted as regards the Schengen accession of Romania and Bulgaria, both EU members since 2007, after Austria and the Netherlands opposed it. Vienna motivated its stand by the fact that Romania is allegedly part of the Balkan illegal migration route. This accusation was rejected by the Bucharest authorities and officially declared untrue by the European institutions, including the European Border Police and the Coast Guard. On its part, the Netherlands said at the time that it supports Romania’s accession, but not Bulgaria’s. (EE)


  • Controverse România – Austria privind Schengen

    Controverse România – Austria privind Schengen

    Admiterea României în spațiul de liberă circulație
    continuă să fie o prioritate pe agenda externă a autorităților de
    la București. În
    prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei
    și României, fac parte din spațiul Schengen, care include și state din afara UE
    precum Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. CE spune că
    Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul
    European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora. Însă Austria continua să se opună, motivând fluxul de
    migranţi în creştere.Opoziţia Vienei
    nu este îndreptată împotriva Bucureştiului, ci împotriva acestui sistem de
    liberă circulaţie – a declarat recent ministrul austriac al afacerilor
    europene, Karoline Edtstadler. Reacţia vine după ce guvernul de la Bucureşti a
    avertizat că va da în judecată Austria dacă nu renunţă la veto-ul său în
    privinţa aderării României. Ministrul austriac afirmă că înţelege poziţia
    autorităţilor române, însă a precizat că nu poate închide ochii la un sistem
    defect. Ea a explicat că UE ar trebui să asigure o protecţie a graniţelor
    externe care să funcţioneze şi doar în acest fel poate exista viziunea unei
    Europe fără frontiere la interior.

    Într-un interviu apărut în presa
    austriacă, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că, în situaţia unei noi
    opoziţii, va fi nevoit să atace această decizie la Curtea Europeană pentru a
    cere despăgubiri pentru pierderile economice cauzate de neacceptarea în
    Spaţiul Schengen. Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara
    zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și
    populația din cele două țări din punct de vedere social și economic, potrivit
    Parlamentului european. În plus, cetățenii români și bulgari sunt discriminați,
    deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri
    suplimentare atunci când călătoresc, în comparație cu omologii lor din spațiul
    Schengen, se arată în rezoluţia
    adoptată, cu largă majoritate, în iulie, de către legislativul european.
    Aceasta cere Consiliului UE să aprobe aderarea celor două țări la Spaţiul
    Schengen.Reamintim că, la sfârșitul anului
    trecut,nu a fost adoptată o decizie în unanimitate cu privire la intrarea în
    spaţiul Schengen a celor două ţări membre ale UE din 2007, după ce
    Austria și Olanda s-au opus. Viena a motivat această poziție invocând
    faptul că România ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale.
    Acuzaţia a fost respinsă însă de administraţia de la Bucureşti şi demontată
    oficial de instituţiile europene, între care Agenția Europeană pentru Poliția
    de Frontieră și Garda de Coastă. La rândul său, Olanda a spus atunci ca
    susține aderarea României, dar nu și a Bulgariei, cele două fiind analizate
    într-un dosar comun


  • September 17, 2023

    September 17, 2023

    FARMERS An alliance of Romanian farmers, unhappy
    with the European Commission’s decision not to extend the ban on grain imports
    from Ukraine, asks the Romanian government to suspend imports of several
    Ukrainian agrifood products. The government, which has already promised
    subsidies for the Diesel fuel used in farming works, announced that before
    taking further measures it was waiting for Kyiv to make public on Monday a plan
    regarding efficient export control to prevent the disruption of the Romanian
    grain market. Depending on that plan, Bucharest will take adequate steps to
    support Romanian farmers. The EC decided
    not to extend its ban on Ukrainian grain imports, in exchange for certain
    commitments from Kyiv. Poland, Slovakia and
    Hungary have introduced unilateral restrictions, while Bulgaria announced it
    did not want the embargo on Ukrainian grain imports extended.


    PENSIONS A new
    version of the special pension law, comprising the amendments requested by the
    Constitutional Court, will be endorsed by the end of September, said the
    interim Chamber of Deputies speaker, Alfred Simonis. He added the law covers
    all categories of special pensions, but because the special benefits paid to
    magistrates and other categories cannot be scrapped, as it happened in the case
    of MPs, taxation will be introduced, which the Court has accepted. Also,
    Simonis said, ceilings must be introduced for each particular profession, so as
    to eliminate special pensions of EUR 8,000 or even EUR 14,000 a month. The
    Constitutional Court last month sent back to Parliament the new draft pension
    law, on grounds that pension benefits currently being paid cannot be readjusted
    to different principles than the ones in the law under which they have been
    granted.


    SCHENGEN Austria’s opposition to Romania’s Schengen
    accession is not targeted against Bucharest, but against this freedom of
    movement system, said the Austrian minister for the EU, Karoline Edtstadler. The
    statement comes after Bucharest warned it would sue Vienna over its veto to
    Romania’s accession. Karoline Edtstadler told the media she understood the
    position of Romanian authorities, but added Austria cannot close its eyes to an
    already flawed system. She explained the EU should ensure efficient protection of its external
    borders before envisioning a Europe without internal
    borders. In
    an interview to Austrian mass media, Romania’s PM
    Marcel Ciolacu said that in case of further opposition from Austria, Romania
    will have to take the matter to court and demand compensation for the losses
    incurred because of its failure to join the Schengen area.


    NATO NATO’s secretary general
    Jens Stoltenberg has warned that we must not expect a swift end to the war in
    Ukraine, in an interview published on Sunday, as Kyiv carries on its
    counteroffensive against Russian forces, AFP reports. The war began in February 2022, when
    Russian troops invaded Ukraine. As for Ukraine’s efforts to join NATO, Jens Stoltenberg promised
    that sooner or later, Ukraine will be a NATO member. In July’s NATO summit in
    Vilnius, Alliance leaders agreed that Kyiv may join NATO once
    certain conditions are fulfilled, with the US and Germany emphasising that
    these conditions include reforms to protect democracy and the rule of law. In
    mid-June the Ukrainian army launched a counteroffensive to push out the Russian
    troops from the south and east of the country, but so far only a limited number
    of localities have been freed.


    RUGBY Romania’s national rugby team play their second
    World Cup match in Bordeaux (France) today, against defending champions, South
    Africa. A week ago Romania lost to Ireland 82-8 (33-8). Romania’s
    rugby team is next to play against Scotland on September 30 and against Tonga on
    October 8, in Lille. The 2023 Rugby World Cup
    ends on October 28. The competition has been held every 4 years since 1987, when
    the first edition of the World Cup was hosted by Australia and New Zealand. (AMP)

  • State of the European Union

    State of the European Union

    The war in Ukraine, the tensions with Russia or the energy crisis are some of the immediate realities included in the State of the Union Address delivered in the European Parliament in Strasbourg by the President of the European Commission, Ursula von der Leyen – the last such address in the current mandate of the European Commission. Therefore, it was a moment of reflection not only on the past year, but on the entire mandate. And the main message would be that over 90% of the political objectives that the current Commission set at the end of 2019 have been met.



    Some of the Commissions priorities for the end of its mandate were summarized, in an interview for Radio Romania International, by the head of the European Commission Representation in Romania, Ramona Chiriac: “The von der Leyen Commission wants to take additional steps in relation to better supporting the business community. Also, an additional step taken towards European citizens is a new vision of a strategic dialogue on the European agricultural policy. We will equally continue the dialogue on the new budget schedule, in which, as you know, there is also a component for Ukraine, because the support for Ukraine remains as long as they need our support.”



    The Commissions attention is also focused on the accession of Romania and Bulgaria to the Schengen area. Although in her State of the Union Address, Ursula von der Leyen clearly said that the two deserve to be welcomed in the free travel area, she did not offer a clear solution to overcome the opposition of Austria, the only country of the 27 EU members still against it. Anyway, addressing all the MEPs from all the countries and from all the political groups represented in the EP, Mrs. von der Leyen had an encouraging message, which was applauded, for the migration management policies of Romania and Bulgaria. The Romanian MEPs, regardless of their political color, believe that Bucharest must put pressure on the European authorities to obtain entry into Schengen by the end of the year.



    Here is the Social Democrat Victor Negrescu: “I would have expected the president of the European Commission to come with a definite date regarding Romanias accession to the free travel area or with alternative solutions in the event of a possible new refusal by Austria.”



    in his turn, the liberal Siegfried Mureşan underlined that: “I hope that the Austrian Government will have a rational, correct attitude, and that the unjustified veto against Romania will be lifted as soon as possible.”



    Finally, Dacian Cioloş, from the Renew Europe group, a former European Commissioner, believes that Romania should adopt a radical position: to use its right of veto on any subject that requires unanimity at the European level, until the European leaders resolve the Schengen problem. (LS)

  • Şefa LSRS Austria: Îmi doresc să lucrez pentru România

    Şefa LSRS Austria: Îmi doresc să lucrez pentru România

    Crista-Timeea
    Penzeş are 21 de ani şi conduce filiala din Austria a Ligii Studenţilor Români
    din Străinătate. S-a născut la Braşov şi după ce a absolvit Liceul Andrei Mureşanu
    din municipiu, la profilul pedagogic – învăţător, educator, a decis să-şi
    continue studiile la Universitatea din Viena. A ajuns în Austria în octombrie
    2020 şi acum urmează cursurile de ştiinţe politice, cu specializare în Europa
    de Est, analiza sistemelor de guvernare şi a celor legislative şi politică
    internaţională. Am întrebat-o pe Crista cum s-a adaptat la sistemul de
    învăţământ austriac şi la viaţa departe de casă.




    Deşi aveam cunoştinţe de limba germană, când a trebuit să
    vorbesc şi trebuia să mă duc să-mi fac actele singură, să învăţ pentru
    facultate, iar totul fiind în germană era destul de greu. De multe ori am auzit
    poveşti că mie mi-a fost mult mai uşor în comparaţie cu ceilalţi poate şi
    pentru că foarte mulţi austrieci spun că semăn cu ei, pentru să sunt blondă cu
    ochi albaştri venind din Braşov, totuşi te văd cu alţi ochi şi atunci
    integrarea e un pic mai rapidă, dar nu este uşoară. Eu am început să apreciez
    sistemul (de învăţământ – n.red.) românesc după ce am ajuns în Austria, pentru că
    aici (în România – n.red.) la universitate ai aceiaşi colegi de la început până
    la sfârşit, ai o grupă cu care rămâi, puteţi să vă ajutaţi, să faceţi împreună
    cursurile. În schimb, în Austria fiecare îşi alege cursurile pe care vrea să le
    facă într-un semestru şi câteodată ai colegi care sunt în semestrul şapte, iar
    tu eşti în semestrul doi. Nu există continuitate, ceea ce este destul greu
    pentru cineva străin să-şi facă prieteni sau cunoştinţe, iar când am ajuns eu a
    fost şi o situaţie destul de grea, pentru că au avut un lockdown de şapte luni,
    de multe ori nici nu ne vedeam colegii. Norocul meu a fost că am locuit într-un
    cămin de studenţi şi ne mai întâlneam şi făceam activităţi.





    Cum
    ai intrat în contact cu LSRS?




    Pentru că mă simţeam foarte singură la Viena, nu prea aveam
    atât de multe cunoştinţe, odată ce nu a mai fost lockdown am început să mă
    înscriu la tot felul de evenimente politice de la Academia Diplomatică de la
    noi de la universitate şi mergând la tot felul de activităţi, la un moment dat
    am fost şi la un eveniment despre România şi Bulgaria – de 15 ani în Uniunea
    Europeană, iar acolo i-am cunoscut pe diplomaţii de la ambasada noastră.
    Ulterior ei m-au invitat la un eveniment cu cancelarul Austriei şi un domn
    austriac, care este căsătorit cu o româncă, mi-a zis uite, există o ligă a
    studenţilor români, nu se mai ocupă nimeni de ceva timp de ea pentru că sunt
    foarte ocupaţi sau mulţi dintre ei au plecat, nici nu mai studiază. Apoi am
    vorbit cu cei care au fost înainte în Ligă şi, cumva, am preluat Liga în
    octombrie anul trecut. Până atunci nu auzisem de Ligă, pentru că în Austria nu
    era atât de prezentă ca de exemplu în Olanda sau Franţa sau Anglia.




    Câţi
    studenţi români activează în filiala Austria şi ce activităţi organizaţi?




    Membri activi avem în jur de 20, însă avem un grup de WhatsApp
    unde suntem în jur de 80-90 de studenţi. Primul nostru eveniment a fost de
    socializare, chiar la Târgul de Crăciun, ne-am întâlnit undeva la 40 de
    studenţi. Ulterior, în martie, am făcut şi un eveniment mai formal în care am
    invitat elevii de liceu care sunt interesaţi să studieze în Austria la un
    webinar la care am vorbit despre diferite facultăţi la care suntem noi -
    matematică, fizică, ştiinţe politice ş.a.m.d. Anul acesta au fost mai multe
    evenimente de socializare tocmai pentru a ne cunoaşte, iar din septembrie vom
    începe cu evenimente mai serioase.




    Ce
    obiective ţi-ai stabilit odată cu preluarea conducerii filialei?




    Obiectivul meu principal, având în vedere că România în
    Austria, în momentul de faţă, este destul de rău clasată, nu neapărat clasată,
    dar având în vedere şi toată situaţia cu Schengen şi studiind şi studii
    politice şi majoritatea dintre noi din organizaţie fiind din acest domeniu,
    ne-am gândit să facem evenimente în care să le arătăm austriecilor ce este de
    fapt cultura românească, grupul de studenţi din Austria, având în vedere că
    foarte mulţi dintre ei au rezultate excelente, şi până la urmă suntem al doilea
    cel mai mare grup de migranţi din Austria.




    Crista,
    din punctul tău de vedere, de ce se opune Guvernul de la Viena aderării
    României la Spaţiul Schengen?




    Austriecii nu au ceva cu noi. Austriecii nu au votat împotriva
    noastră în Schengen pentru că nu-şi doresc neapărat ca România să fie în
    Schengen, ci ei au o agendă politică internă în care partidul care a votat
    împotriva noastră, Partidul Popular, a început să piardă foarte mulţi dintre
    alăgători. Şi dacă ne uităm la istoria Austriei, de fiecare dată când au fost
    valuri de migranţi, după războiul din Iugoslavia, 2015 – Siria, iar acum
    refugiaţii din Ucraina, de fiecare dată au jucat cartea «suntem împotriva
    migranţilor» tocmai pentru a atrage şi votanţi de dreapta ca să poată să
    câştige majoritatea în Parlament, pentru că la anul vor avea alegeri din nou    .




    Pe
    lângă cursuri, Crista-Timeea Penzeş lucrează, în vâzări, la Louis Vuitton, iar
    în septembrie va începe o practică la Ambasada României la Viena. Spune că-i
    place foarte mult diplomaţia şi că-şi doreşte să reprezinte România pe scena
    internaţională.




    Vreau să fiu persoana care ajută la negocierile dintre ţara mea
    şi celelalte ţări. Îmi doresc să lucrez pentru România. Nu-mi doresc să-mi
    schimb naţionalitatea şi nici nu-mi doresc să rămân pentru totdeauna în afară.
    Îmi doresc să mă întorc în România. Poate nu chiar definitiv, adică mi-ar
    plăcea să fiu jumătate de an aici, jumătate plecată, pentru că eu consider că
    dacă dorim să facem ceva pentru România se poate lucra doar din afară, pentru
    că trebuie să facem lobby să ne vadă adevăratul potenţial şi să vadă cine
    suntem pentru că România este o ţară cu foarte mult potenţial. De când am
    plecat în Austria, de fiecare dată când mă întorc acasă chiar se vede evoluţia
    şi faptul că ne îndreptăm către un viitor mult mai bun.


  • Jurnal Românesc – 24.08.2023

    Jurnal Românesc – 24.08.2023

    Europarlamentarul Eugen Tomac a solicitat Guvernului de la Bucureşti să se alăture procesului deschis la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, după ceea ce numeşte “refuzul absurd al Austriei, repetat obsesiv în jurul unui argument fals” în chestiunea aderării României la Schengen. “Ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, susţine că Guvernul de la Viena se opune extinderii spaţiului Schengen pentru că nu funcţionează. Tot acest ministru mincinos uită să spună că exact în şedinţa în care a refuzat accesul României în spaţiul Schengen a votat pentru intrarea Croaţiei în spaţiul de liberă circulaţie al Uniunii Europene. Toată retorica oficialilor austrieci la adresa României este plină de falsuri”, a afirmat Tomac. El a amintit că 25 de ţări din spaţiul Schengen şi Comisia Europeană consideră că România îndeplineşte toate condiţiile de aderare. Declaraţia eurodeputatului român vine după ce, într-o conferinţă de presă comună a ministrului austriac de Interne şi a omologul său român, Cătălin Predoiu, Gerhard Karner a declarat că o extindere a spaţiului european de liberă circulaţie nu este oportună la momentul actual, deoarece sistemul Schengen, ca întreg, “nu funcţionează”.



    Cei mai buni cercetători români, atât din ţară, cât şi din diaspora, “vor primi milioane de euro” pentru proiectele lor, a anunţat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan. Potrivit acestuia, este vorba despre o investiţie de 320 milioane de euro în cadrul competiţiei “Centre de Excelenţă”. Ivan a spus că cele mai bune proiecte de cercetare vor ajunge în economie şi că statul român va asigura transferul tehnologic. “Este un pas uriaş pentru inovarea din România în domenii precum digitalizare, climă, mediu, sănătate şi cultură”, a explicat ministrul. Competiţia Centre de Excelenţă se desfăşoară pe întreaga perioadă de implementare a Planului Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare. Finanţarea de la bugetul de stat acordată pentru un proiect este de maximum 100 de milioane de lei, iar bugetul public alocat este de maximum 1,6 miliarde de lei. Proiectele se vor derula pe o perioadă iniţială de 60 luni, cu posibilitatea de prelungire până la 84 luni. Propunerile de proiecte sunt evaluate de experţi, doctori în ştiinţe, cu activitate ştiinţifică recunoscută la nivel internaţional.



    A 14-a ediţie a Programului de tabere “ARC” a ajuns la final. Potrivit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni la tabere au participat peste 5.000 de copii şi tineri români din diaspora şi din comunităţile istorice. DRP a transmis că “ediţia din acest an a reunit acasă cel mai mare număr de participanţi, elevi, tineri şi cadre didactice din diaspora şi comunităţile istorice, într-o călătorie de suflet în cultura, istoria şi tradiţiile poporului român, construind punţi şi legături puternice”. Prin intermediul Taberelor ARC, tinerii au participat la o serie de activităţi prin care au redescoperit România, şi-au exersat abilităţile de comunicare în limba română şi şi-au îmbogăţit cunoştinţele de cultură şi civilizaţie românească. Desfăşurat sub egida personalităţi istoricului Dimitrie Onciul în perioada iulie – august, programul de Tabere “ARC” 2023 s-a derulat în serii de câte şapte zile, în Centrele de Agrement de la Sângeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud, Codrii de Aramă, din judeţul Botoşani, Săcelu, din judeţul Gorj, Căprioara, din judeţul Hunedoara, Oglinzi, din judeţul Neamţ şi Sulina, din judeţul Tulcea.



    Ziua Comemorării victimelor fascismului şi comunismului, marcată la 23 august, reprezintă o ocazie deosebită de a ne reafirma angajamentul pentru a construi o societate care protejează valorile democraţiei, respectă drepturile omului şi apără statul de drept, a transmis Ambasada României în Statele Unite ale Americii. Reprezentanţa diplomatică a arătat că ziua este dedicată amintirii celor care au suferit, celor care şi-au pierdut libertatea şi celor care au plătit cu viaţa pentru că s-au opus totalitarismului. “Reprimarea brutală a opoziţiei, cenzura şi încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în perioada regimului comunist reprezintă o parte a istoriei noastre pe care nu trebuie să o uităm niciodată”, a precizat ambasada. Ziua Comemorării victimelor Fascismului şi Comunismului este marcată în România din 2011. În Uniunea Europeană poartă denunirea de Ziua Comemorării victimelor stalinismului şi nazismului şi este marcată din 2009. În Statele Unite, această zi este cunoscută drept Ziua panglicii negre.





  • Austria se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

    Austria se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

    Austria se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Subiectul s-a aflat pe agenda discuţiilor întâlnirii, de vineri, dintre cancelarul austriac, Karl Nehammer, şi omologul său german, Olaf Scholz.

    Cancelarul Nehammer a reiterat că sistemul Schengen are deficențe structurale, amintind că anul trecut mai bine de 75% dintre cei 120.000 de solicitanți de azil în țara sa nu fuseseră înregistrați. Viena respinge demersul României şi Bulgariei de a adera la Schengen, motivând fluxul de migranţi în creştere.

    Olaf Scholz, în schimb, a reiterat poziţia ţării sale, afirmând că: În ceea ce privește Bulgaria și România, suntem gata să ne dăm acordul. Alții, după cum știți, au încă unele întrebări. Însă poziția germană în această chestiune este clară și întotdeauna i-am asigurat pe prietenii noștri din România și Bulgaria de acest lucru.


    Ambii cancelari s-au pronunțat în favoarea compromisului UE în materie de azil și a acordurilor cu țările de origine și de tranzit.