Coronavirusul în România
Aproape
15 mii de contaminări şi aproape o mie de decese este bilanţul epidemiei
de COVID-19 în România. Preşedintele
Klaus Iohannnis a avertizat că situaţia nu s-a îmbunătăţit şi că epidemia nu a
trecut, dar şi-a reiterat anunţul că, după 15 mai, starea de urgenţă,
instituită la jumătatea lui martie, nu va fi prelungită şi va fi înlocuită cu
starea de alertă. Românii vor putea circula din nou liber, fără declaraţii pe
proprie răspundere. Se vor redeschide saloanele de îngrijire, cabinetele
stomatologice şi muzeele, dar în condiţii de distanţare şi cu portul
obligatoriu al măştii de protecţie. Acesta devine obligatoriu şi în mijloacele
de transport în comun. Măsurile de relaxare nu se aplică în localităţile aflate
în carantină, precum Suceava, Ţăndărei şi două cartiere din
Buzău.
Amendarea amenzilor
Antipatizată şi contestată de mulţi, Curtea Constituţională a
României rămâne un arbitru cu decizii implacabile. În urma sesizării trimise de
Avocatul Poporului judecătorii CCR au decis că amenzile date în perioada stării
de urgenţă pentru nerespectarea carantinei şi izolării sunt neconstituţionale.
Acestea nu se anulează, însă, în mod automat, ci trebuie contestate în
instanţă. Premierul liberal Ludovic Orban consideră că, prin această decizie,
guvernul şi celelalte autorităţi sunt împiedicate să apere sănătatea şi viaţa
românilor. Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a ţinut să precizeze că rolul
amenzilor nu a fost de a aduce bani la buget, ci de a reduce riscul răspândirii
epidemiei. Anterior, totuşi, însuşi colegul său de la Interne, Marcel Vela, califica
drept evident faptul că se fac abuzuri de către poliţişti în cazul verificărilor
cu privire la libera circulaţie. De la instituirea stării de urgenţă, amenzile
primite de cetăţenii români pentru nerespectarea dispoziţiilor date de
autorităţi însumează echivalentul a 120 de milioane de euro.
CEDO
versus CCR
Procurorul Laura Codruţa Kovesi a câştigat procesul intentat la CEDO împotriva statului
român, prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Demiterea sa a avut loc în 2018, după ce
Curtea Constituţională l-a obligat pe şeful statului să semneze decretul în
acest sens. Curtea Europeană a decis în unanimitate că doamnei Kovesi i
s-au încălcat drepturile la un proces echitabil şi la libera exprimare şi că a
fost revocată din funcţie înainte de încheierea mandatului. Azi şefă a noului
parchet european, care combate fraudele cu fonduri comunitare, ea a precizat că
nu va solicita despăgubiri pecuniare, fiindcă acestea ar fi achitate tot de
contribuabilul român.
Criza
de după pandemie
Economia României va scădea, anul acesta, cu şase procente – arată
previziunile economice de primăvară prezentate de Comisia Europeană. De altfel,
întreaga Uniune Europeană va trece prin cea mai profundă recesiune din istoria
sa, cu o contracţie economică record estimată la 7,4%. Comisarul de resort
Paolo Gentiloni a declarat că este de aşteptat ca România să înregistreze un
deficit bugetar de cel puţin 8 procente, situaţie în care sunt mai toate
statele membre, obligate să sprijine cu lichidităţi economia şi să protejeze
locurile de muncă. Potrivit previziunilor economice ale Comisiei, în România
inflaţia va atinge 2,5% – în cursul acestui an şi va creşte în 2021, iar rata
şomajului va ajunge la 6,5 – anul acesta şi la 5,4 – în 2021.
Ajutor
frăţesc
Joi
a ajuns la destinaţie un convoi format din 20 de camioane cu echipamente
sanitare, oferite de România Republicii Moldova vecine, majoritar
românofonă, pentru a sprijini lupta împotriva epidemiei de COVID-19. Convoiul a
fost însoţit de o delegaţie oficială, din care-au
făcut parte ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şeful Departamentului pentru
Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, şi secretarul de stat in Departamentul pentru
relaţia cu Republica Moldova, Ana Guţu. Executivul de la Bucureşti a
decis acordarea unui ajutor umanitar pentru statul vecin, de 3,5 milioane de
euro, sub forma unor echipamente medicale, medicamente şi dispozitive. România
a trimis şi zeci de medici şi asistenţi medicali, care activeaza în spitale din
Republica Moldova implicate în tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.
Autonomie
pe timp de pandemie
Senatul României a respins, cu o majoritate categorică, în calitate de
for decizional, proiectul de lege privind aşa-numitul Ţinut Secuiesc, din
centrul ţării. Acesta ar fi urmat să devină regiune autonomă cu personalitate
juridică. Propunerea legislativă trecuse iniţial de Camera Deputaţilor, prin
adoptare tacită, fără dezbateri, în formă depusă de iniţiatorii din UDMR. Singura
zonă din România cu populaţie majoritar maghiară, Ţinutul ar fi inclus județele Covasna şi Harghita și o parte din
Mureș, ar fi avut o organizare
administrativă parte, cu instituţii proprii, cu folosirea maghiarei ca limbă
oficială şi a simbolurilor naţiunii maghiare. A fost, apoi, rândul Camerei Deputaţilor
să respingă un proiect de Cod administrativ ce
trecuse tacit de Senat. Iniţiat tot de UDMR, acesta permitea folosirea limbii
minorităţilor naţionale în administraţia locală şi în instituţiile publice în
localităţile în care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, precum
şi arborarea steagului secuiesc pe instituţiile publice. Preşedintele Iohannis
i-a acuzat vehement de complicitate cu UDMR şi cu Budapesta pe
social-democraţii din opoziţie, care controlează ambele camere parlamentare.
Liderii PSD au contraatacat la fel de vehement, iar atmosfera politică s-a
încins din nou, la cote specifice unui an electoral, jalonat de alegeri locale
şi parlamentare.