Radio România Internațional

Tag: Autoritatea Electorala Permanenta

  • Jurnal Românesc – 06.02.2025

    Jurnal Românesc – 06.02.2025

    Autoritatea Electorală Permanentă din România a anunțat că 18.999.438 de cetățeni cu drept de vot erau înscriși în Registrul electoral la data de 31 ianuarie. Potrivit sursei citate, 989.274 au domiciliul sau reședința în străinătate. La alegerile prezidenţiale din 2025, românii pot vota la orice secţie de votare din străinătate. Înregistrarea pe portalul www.votstrainatate.ro este necesară doar pentru votul prin corespondenţă sau pentru înfiinţarea unei secţii de votare în localităţile sau grupurile de localităţi în care au optat să voteze cel puţin 100 de alegători. Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul român trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Termenul-limită de înscriere ca alegător în străinătate prin corespondenţă este 20 martie, iar cel pentru înscriere la o secţie de votare este 4 martie. Candidaturile celor înscriși în cursa prezidențială pot fi depuse până pe 15 martie. Campania electorală începe pe 4 aprilie şi se încheie pe 3 mai. Primul tur de scrutin urmează să se desfăşoare pe 4 mai, iar al doilea este programat pe 18 mai.

     

    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Filiala Grafică din Bucureşti a Uniunii Artiştilor Plastici din România, organizează expoziţia de grafică „Într-un Pătrat” a artiştilor Ovidiu Croitoru şi Carmen Apetrei, care va fi deschisă publicului în Galeria principală a Institutului în perioada 10 – 18 februarie. Vernisajul va avea loc pe 11 februarie. În lucrările expuse, artiştii utilizează diferite tehnici ale artelor grafice în încercarea de a surprinde stări şi momente din realitatea cotidiană. Ovidiu Croitoru, grafician, conferenţiar universitar în cadrul Departamentului Grafică al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, a absolvit Universitatea de Arte din Bucureşti, promoţia 1998. Desfăşoară, de-a lungul anilor, o bogată activitate creativă în domeniul artelor grafice, ce se reflectă în multitudinea expoziţiilor şi evenimentelor artistice naţionale si internaţionale la care a participat în țări precum Italia, Turcia, China sau Bulgaria. Carmen Apetrei, grafician, conferenţiar universitar în cadrul Departamentului Grafică al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, este Decanul Facultăţii de Arte Plastice din anul 2020. Este prezentă, constant, în expoziţii organizate atât în ţară, cât şi în străinătate şi activează în domeniul graficii de carte şi publicitare.

     

    O expoziție de fotografie în aer liber “Revoluţia română la 35 de ani” poate fi văzută la Varșovia. Aceeasta prezintă manifestațiile de stradă din aceste două principale orașe protagoniste ale evenimentelor din 1989 – București și Timișoara. Fotografiile din arhiva Agenției de Presă Agerpres surprind momentele importante din perioada 17 – 27 decembrie, dar și reacția manifestanților la evoluția evenimentelor, inclusiv euforia de după căderea comunismului. Planșele expoziției includ, printre altele, instantanee surprinse de Mihai Alexe, Constantin Duma, Sorin Lupșa, Angelo Brezoianu, Ilie Marian şi Codruța Drăgotescu. Proiectul este înscris în programul Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025 și marchează împlinirea, în decembrie anul trecut, a 35 de ani de la Revoluția care a înlocuit totalitarismul cu libertatea și a pus capăt deceniilor de dictatură comunistă. Expoziția poate fi vizitată până pe data de 28 februarie, în spațiul exterior Ambasadei României și Institutului Cultural Român de la Varșovia.

     

    11 artiști români prezintă, cu sprijinul Institutului Cultural Român, expoziția „Out of Place – Crossing Bordersˮ la Bienala de la Havana, care are loc pănă pe data de 28 februarie. Expoziția este curatoriată de sculptorul româno-israelian Belu Simion Făinaru. Printre artiștii români prezenți la Bienală se numără Alex Mirutziu, Anton Răzvan, Cernica Simion Radu, Cristian Opriș, Ion Grigorescu şi Irina-Adina Bucan. ICR notează că expoziția se structurează în jurul a trei concepte principale: primul – al instalațiilor-obiect, realizate prin adaptarea unor elemente prefabricate, expuse în spațiul central al galeriei Bienalei; al doilea – al video-instalațiilor, realizate prin colajul de imagini și secvențe, redate în sălile mici ale pavilionului; al treilea – al land-artului, realizat prin popularea parcului.

     

  • Jurnal românesc – 21.01.2025

    Jurnal românesc – 21.01.2025

    Începând de luni până pe 20 martie, alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an prin corespondenţă se pot înregistra online pe portalul votstrainatate.ro, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă. Pentru cei interesaţi să se înscrie ca alegători la o secţie din diaspora, termenul limită este 4 martie. Românii din străinătate au la dispoziţie trei zile de vot, de vineri până duminică, 4 mai, iar, în ultima zi, secţiile se vor închide la ora locală a României, 21:00. Tot luni, AEP a publicat modelul listei de susţinători pentru alegerile prezidenţiale din 4 mai. Persoana care întocmeşte lista trebuie să ataşeze şi o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste autenticitatea semnăturilor, care pot fi colectate doar în format fizic. Instituţia subliniază că un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi pentru scrutinul prezidenţial din acest an. Alegerile prezidențiale au fost anulate, la finalul anului trecut, de Curtea Constitutionala, pentru vicierea procesului electoral.

     

    România şi Ungaria îşi vor îmbunătăţi interconectarea rutieră, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, după discuţiile pe care le-a avut luni, la Bucureşti, cu ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului, Péter Szijjártó. Un nou pod peste râul Mureş va fi construit în zona Cenad. De asemenea, noi conexiuni de transport între cele două ţări în zonele Satu Mare-Oar, Arad-Oradea şi Beba Veche. Şeful diplomaţiei ungare s-a întâlnit, luni, şi cu ministrul de Externe, Emil Hurezeanu. Cei doi au convenit asupra dezvoltării cooperării economice prin implementarea de proiecte comune în domenii precum infrastructura, transporturile şi energia. Ministrul român de Externe a subliniat necesitatea oferirii unui plus de substanţă parteneriatului strategic româno-ungar, element fundamental al cooperării bilaterale.

     

    Identitatea culturală poate fi păstrată prin intermediul limbii, afirmă reprezentanții comunității românești din nordul Bucovinei, care au participat, recent, la un seminar organizat în incinta Liceului „Alexandru cel Bun” din orașul Cernăuți, care se numără printre cele mai bune instituții de învățământ cu predarea în limba română din vechea urbe cernăuțeană, transmite BucPress. Care este rolul limbii materne în procesul educațional? Aceasta a fost una din întrebările adresate participanților la „masa rotundă” organizată în cadrul seminarului „Diversitatea ca avantaj: experiența educațională a comunităților naționale din Bucovina”. La întrunire au participat profesori universitari, pedagogi, studenți, elevi, reprezentanți ai presei din regiunea Cernăuți. Cu un an în urmă, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat unele modificări și completări la Legea Ucrainei „Despre învățământul general”, care prevede predarea obligatorie în școlile minorităților naționale a unor discipline în limba de stat, însă, datorită părinților care susțin procesul educațional în limba maternă, școlile cu predarea în limba română fac față acestor încercări, afirmă Ion Ignat, directorul Liceului „Alexandru cel Bun” din Cernăuți.

     

    Până pe 6 aprilie, la Castelul Vianden din Luxemburg, poate fi vizitată expoziţia „PE FIRUL TRADIŢIILOR COMUNEˮ, eveniment dedicat celebrării a 115 ani de relaţii diplomatice între România şi Marele Ducat al Luxemburgului. În mod oficial, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost stabilite la 5 decembrie 1910 prin numirea, de către regele Carol I, a primului trimis special care să reprezinte interesele României pe lângă Marele Duce Guillaume al IV-lea. Reprezentanţii instituţiilor luxemburgheze şi europene, ai corpului diplomatic acreditat la Luxemburg, precum şi toţi ceilalţi invitaţi prezenţi la eveniment au avut, însă, ocazia să descopere profunzimea legăturilor istorice care există între România şi Luxemburg, care au la bază colonizarea saşilor originari din regiunile Mosellei şi Rinului de Jos în Transilvania, în secolele al XII-lea şi al XIII-lea. Această migraţie a influenţat profund identitatea culturală şi urbană a oraşelor transilvănene, cum ar fi Sibiul, şi nu numai. Cele 65 de artefacte expuse, incluse în Patrimoniul Naţional al României şi care au călătorit spre Luxemburg, permit vizitatorilor să exploreze această influenţă, descoperind frumuseţea meşteşugurilor săseşti din Transilvania.

     

  • Noi reguli pentru campania electorală

    Noi reguli pentru campania electorală

    De acum e oficial: guvernul român a stabilit, prin ordonanţă de urgenţă, că alegerile prezidenţiale vor avea loc în luna mai, primul tur pe data de 4, iar runda decisivă pe 18. Scrutinul prezidenţial trebuia să pună capăt maratonului electoral de anul trecut, însă Curtea Constituţională l-a anulat, puţin înainte de turul al doilea din 8 decembrie, pe motiv că întreg procesul electoral ar fi fost viciat şi deturnat, cu implicarea unui actor statal extern, în favoarea câştigătorului din turul unu, extremistul prorus Călin Georgescu.

    Executivul a venit cu noi reguli, legate de votul din diaspora dar şi de desfăşurarea campaniei. Românii din afara graniţelor vor putea vota pe parcursul a trei zile, ca şi până acum, dar în intervale orare modificate. Astfel, vineri şi sâmbătă, votul în diaspora va dura de la orele locale 7:00 şi 21:00, însă duminică, 4 mai, când se votează şi în ţară, votul se va încheia la 21:00 ora României. Această măsură a fost adoptată la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp în care votul poate fi influenţat atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secţiile aflate la vest de România, pe fusurile orare aferente. În cazul în care mai sunt oameni care vor să voteze, prelungirea votării în ţările situate la vest de România se poate face până la miezul nopţii în ţară.

    Ordonanţa stabileşte şi mai multe obligaţii pentru postarea şi distribuirea materialelor de campanie electorală în mediul online. Acestea trebuie să aibă elemente clare de identificare ca publicitate politică, inclusiv cine le plăteşte sau dacă se folosesc tehnici de vizare a unui public-ţintă. Nerespectarea noilor reguli se sancţionează cu amendă de până la 50.000 lei, echivalentul a 10 mii de euro, iar în cazul marilor platforme online amenda poate ajunge la 5% din cifra de afaceri, dacă nu se elimină materialul publicitar în cauză în termen de cinci ore de la notificarea Autorităţii Electorale Permanente. Potrivit executivului, e în derulare un mecanism de monitorizare a materialelor care vor fi publicate pe reţelele sociale, iar sesizările şi reclamaţiile privind eventuale încălcări ale reglementărilor trebuie depuse la Biroul Electoral Central.

    Noile reguli urmăresc să prevină ce s-a întâmplat înainte de turul unu, când candidatul Georgescu, autodeclarat independent, a fost promovat masiv, disproporţionat faţă de ceilalţi, pe TikTok. Mai multe organizaţii neguvernamentale importante au criticat, însă, aceste noi prevederi despre care spun că au fost introduse fără o dezbatere publică prealabilă şi ar putea afecta drepturi fundamentale ale cetăţenilor, fiind o ameninţare la adresa libertăţii de exprimare. În opinia ONG-urilor, actul normativ riscă să restricţioneze opiniile politice şi dezbaterile legitime. Lidera USR, Elena Lasconi, care se calificase in runda decisivă alături de Georgescu, a criticat modificarea programului de vot în diaspora, deoarece ar constitui o discriminare şi o încălcare gravă a dreptului de a vota al românilor din afara ţării.

     

  • UPDATE: Alegeri prezidenţiale 2024

    UPDATE: Alegeri prezidenţiale 2024

    Duminică, în România are loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne în cele aproape 19.000 de secţii organizate în ţară, pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani.

     

    Secţiile de vot s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00, cu posibilitatea de prelungire a programului în condiţiile prevăzute de lege. Prezenţa la vot poate fi urmărită în timp real AICI.

     

    Votul în diaspora a început de vineri. Este pentru prima dată când românii din străinătate au la dispoziţie trei zile, vineri, sâmbătă şi duminică, pentru a merge la una dintre cele 950 de secţii de votare (un număr record) deschise pentru prezidenţiale. Prezenţa la vot peste hotare poate fi urmărită în timp real AICI.

     

    13 candidaţi sunt înscrişi în cursa prezidenţială: 9 din partea partidelor politice si 4 independenti. Pe 1 decembrie, de Ziua Naţională, va avea loc scrutinul legislativ. Amintim că, pe 9 iunie, în România, au avut loc si alegeri locale si europarlamentare.

     

    Tot duminică are loc, la Bucureşti, şi un referendum local în care locuitorii Capitalei sunt chemaţi să răspundă la întrebări legate de probleme administrative, distribuirea veniturilor din taxe şi impozite între Pimăria Capitalei și primăriile de sector şi eliberarea autorizaţiilor de construcţie, precum şi în privinţa combaterii consumului de droguri.

    ____________________

    Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale programate pe 24 noiembrie 2024, în România, s-a încheiat sâmbătă dimineaţa. Pe 8 decembrie se va desfăşura turul doi.

    Duminică sunt aşteptaţi la urne peste 18 milioane de alegători, în cele aproape 19.000 de secţii organizate în ţară.

    Romanii din străinătate pot vota in cele 950 de sectii deschise de autoritati, un numar record, pe parcursul a trei zile, vineri, sambata si duminica.

    Este a doua zi în care diaspora votează la prezidenţiale şi până la ora 12:00 votaseră peste 60.000 de români, potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

    Cei mai mulţi alegători români au votat în Marea Britanie, Republica Moldova, Germania, Italia, Spania, Franţa, Belgia, Ţările de Jos si Austria.

    Potrivit AEP, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de aproape 1 milion.

    13 candidati sunt înscrişi în cursa prezidenţială: 9 din partea partidelor politice si 4 independenti. Pe 1 decembrie, de Ziua Nationala, va avea loc scrutinul legislativ. Amintim ca, pe 9 iunie, in Romania, au avut loc si alegeri locale si europarlamentare.

  • AEP: Alegeri prezidențiale / Vineri începe votul în străinătate în Auckland, Noua Zeelandă, la ora 1.00 (ora României)

    AEP: Alegeri prezidențiale / Vineri începe votul în străinătate în Auckland, Noua Zeelandă, la ora 1.00 (ora României)

    Urmare a propunerilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe, realizate pe baza informațiilor și a datelor primite de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, au fost înființate 950 de secții de votare în străinătate, cu 35 mai multe față de cele 915 organizate cu ocazia procesului electoral din 9 iunie 2024, în care au fost aleși reprezentanții României în Parlamentul European.

    Conform AEP, votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2024, între orele locale 12:00 și 21:00, sâmbătă, 23 noiembrie 2024 și duminică, 24 noiembrie 2024, între orele locale 7:00 și 21:00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59, în ziua de duminică, pentru cetățenii care, la ora 21:00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot).

    Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale la oricare din secțiile organizate în afara țării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

    cartea de identitate;

    cartea electronică de identitate;

    cartea de identitate provizorie;

    buletinul de identitate;

    paşaportul diplomatic;

    paşaportul diplomatic electronic;

    paşaportul de serviciu;

    paşaportul de serviciu electronic;

    paşaportul simplu;

    paşaportul simplu electronic;

    paşaportul simplu temporar;

    în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

    Datele privind prezența la vot vor putea fi vizualizate în timp real, odată cu deschiderea primelor secții de votare din străinătate, prin afișarea pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente – https://prezenta.roaep.ro, pentru fiecare secție de votare, a numărului de alegători care s-au prezentat la vot. Rezultatele înscrise în procesele-verbale întocmite de către birourile electorale ale secțiilor de votare vor putea fi consultate pe aceeași pagină, imediat după încheierea și transmiterea digitală a acestora.

    Lista sediilor secțiilor de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe în străinătate pentru alegerile prezidențiale din anul 2024 poate fi consultată pe site-ul Autorității Electorale Permanente, la următorul link: https://www.roaep.ro/management-electoral/wp-content/uploads/2024/11/Lista-sediilor-sectiilor-de-votare-din-strainatate-prezidentiale_parlamentare-2024.pdf.

    Mai multe detalii despre exercitarea dreptului de vot la alegerile prezidențiale din anul 2024 se regăsesc pe pagina de internet a Autorității, www.roaep.ro.

    Comunicat de presă Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

  • S-a încheiat perioada în care românii din diaspora se puteau înregistra ca alegători prin corespondenţă la prezidenţiale

    S-a încheiat perioada în care românii din diaspora se puteau înregistra ca alegători prin corespondenţă la prezidenţiale

    Perioada în care românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate puteau să se înscrie ca alegător prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale s-a încheiat. De la 1 aprilie până pe 10 octombrie, s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă 6.916 persoane, potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

    Pentru votul prin corespondenţă la parlamentare, până vineri după-amiază, 6.014 cereri au fost înregistrate pe portalul www.votstrainatate.ro din partea alegătorilor din străinătate.

    10 octombrie a fost termenul-limită de înregistrare ca alegător prin corespondenţă la alegerile pentru prezidenţiale. La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor termenul-limită este 17 octombrie.

    Românii din străinătate s-au putut înregistra până la sfârşitul lunii septembrie ca alegători la secţiile de votare, pentru ambele alegeri. 6.751 de cereri de vot la secţie au fost primite pentru alegerile prezidenţiale şi 6.067 pentru alegerile parlamentare, informează AEP.

  • Românii din diaspora pot vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare şi prezidenţiale

    Românii din diaspora pot vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare şi prezidenţiale

    Românii care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare şi prezidenţiale de anul acesta. Toţi cei care doresc să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă au termen până pe 24 septembrie pentru a depune o solicitare în acest sens prin intermediul formularului online aflat pe site-ul AEP, potrivit Autorităţii Electorale Permanente.

    ”Până în prezent s-au înscris pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente aproximativ 2.500 de alegători cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate pentru votul prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare şi tot cam atâţia şi pentru votul pentru alegerea preşedintelui României. Mai sunt încă aproximativ trei săptămâni, timp în care cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie pentru a opta pentru votul prin corespondenţă”, a informat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă.

    Turul I al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 8 decembrie. Scrutinul pentru parlamentare va fi pe 1 decembrie.

  • AEP – informaţii pentru votul românilor din străinătate la prezidenţiale şi parlamentare – 2024

    AEP – informaţii pentru votul românilor din străinătate la prezidenţiale şi parlamentare – 2024

    Până vineri, ora 10.00, 3.243 de români din străinătate s-au înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), pentru a vota prin corespondenţă şi la secţii pentru alegerile prezidenţiale din acest an şi 3.320 – pentru cele parlamentare, potrivit unui comunicat AEP.

    1.205 dintre aceştia au depus cereri pentru a vota la secţie şi 2.038 prin corespondenţă la prezidenţiale şi 1.397 pentru a vota la secţie şi 1.923 prin corespondenţă la parlamentare.

    Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale sau parlamentare din acest an prin corespondenţă sau la o secţie de votare din străinătate mai aproape de domiciliu sau reşedinţă se pot înregistra online aici.

    “Site-ul www.votstrainatate.ro cuprinde secţiunile: Alegerea Preşedintelui României şi Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în cadrul cărora există două categorii: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă”, informează AEP.

    Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă trebuie să se înregistreze ca alegători prin corespondenţă pentru fiecare tip de alegeri, termenul de înregistrare expirând cu 45 de zile înainte de data votării. Aceştia trebuie să completeze un formular online în care să menţioneze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine.

    Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să îşi exercite dreptul de vot la secţia de votare se pot înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate pentru fiecare tip de alegere până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale. Este necesară completarea unui formular online, în care se va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea şi statul unde alegătorul optează să voteze, la care se anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.

    O secţie de votare poate fi înfiinţată la cererea a minimum 100 de cetăţeni din aceeaşi localitate sau dintr-un grup de localităţi.

    După înregistrarea pe portal, alegătorul va primi un e-mail de verificare care conţine un link valabil pentru 24 de ore, ce trebuie accesat pentru confirmarea cererii, în caz contrar nerealizându-se validarea înregistrării.

    Soluţionarea cererii pentru votul la secţia de votare se face de către AEP în termen de 10 zile lucrătoare de la confirmarea de către alegătorul din străinătate a e-mailului de verificare.

    Soluţionarea cererii pentru votul prin corespondenţă se face de către AEP în termen de 5 zile de la confirmarea de către alegător a e-mailului de verificare.

    Lista documentelor care atestă reşedinţa în străinătate este cuprinsă în Ordinul ministrului Afacerilor Externe nr. 373/2024 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Preşedintele României sau la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor şi pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, mai precizează AEP.

    Mai multe informații aici.

  • Campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare s-a încheiat astăzi, 8 iunie

    Astăzi, 8 iunie 2024, s-a încheiat campania electorală pentru alegerile membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerile autorităților administrației publice locale. Aproape 19 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, 9 iunie, la urne pentru a-şi alege reprezentanţii.

    Au fost organizate 18.955 de secții de votare în ţară şi 915 în străinătate, dublu faţă de europarlamentarele de acum cinci ani. Cele mai multe sunt în Italia (150), Spania (147) şi Marea Britanie(104).

    Pentru Parlamentul European sunt 15 candidaţi pe un loc, România urmând să trimită 33 de reprezentanţi în Legislativul European. 22 din cei 33 de eurodeputați români candidează pentru un nou mandat.

    Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), la alegerile locale sunt cu 20% mai puţini competitori faţă de acum patru ani.

    102 milioane de buletine de vot au fost tipărite pentru ambele scrutine.

    Primele secții de votare vor fi deschise în străinătate: în Auckland, Noua Zeelandă, sâmbătă, 8 iunie 2024, la ora 22:00, ora României, informează sursa citată.

    Secţiile de votare se deschid duminică, 9 iunie 2024, ora 07:00 și se închid la ora 22:00. Preşedinţii secţiilor pot să decidă prelungirea votării până la ora 23:59 pentru persoanele care nu au apucat să-şi exercite dreptul de vot, dar se află în sediul secției de votare, sau în apropierea acesteia.

    Aceleași reguli privind programul secțiilor de votare se aplică și la cele organizate în străinătate.

    Votarea în străinătate se va încheia luni, 10 iunie 2024, ora 08:00, ora României, odată cu închiderea secțiilor organizate pe Coasta de Vest a Americii de Nord.

    Pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a procesului electoral au fost luate toate măsurile necesare, informează autorităţile din România. Peste 40.000 de angajați ai Ministerului de Interne vor fi mobilizați la nivelul întregii țări pentru a menține ordinea și siguranța publică și pentru a asigura măsurile de protecție a secțiilor de votare.

    Vor fi pregătite echipe pentru intervenția rapidă, cercetarea incidentelor electorale și pentru verificarea modului de realizare a transportului de persoane, informează Ministerul de Interne.

    Datele privind prezența la vot vor putea fi vizualizate în timp real, odată cu deschiderea primelor secții de votare din străinătate, prin afișarea pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente – https://prezenta.roaep.ro, pentru fiecare secție de votare, a numărului de alegători care s-au prezentat la vot, pentru fiecare scrutin în parte, potrivit Biroului Electoral Central (BEC).

  • MAE a publicat Ghidul destinat românilor din diaspora care vor să voteze pentru Parlamentul European

    MAE a publicat Ghidul destinat românilor din diaspora care vor să voteze pentru Parlamentul European

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au realizat Ghidul alegătorului român la secțiile de votare organizate în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024. Ghidul este publicat pe pagina de internet a ministerului.

    Materialul informativ răspunde celor mai frecvente întrebări cu privire la organizarea și desfășurarea scrutinului din 9 iunie 2024: cine are drept de vot, actele de identitate în baza cărora se poate vota, programul de votare, procedura de votare la secție și modul de funcționare a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Ghidul poatze fi consultat accesând link-ul: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/ghidul_alegatorului_roman_din_strainatate_-_parlamentul_european_9_iunie_2024.pdf.

    MAE organizează 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024, mai mult decât dublu față de secțiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019.

    Pe pagina de internet: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/lista_sectiilor_de_votare_9_iunie_2024_site_mae.pdf poate fi consultată lista secțiilor de votare din străinătate și adresele sediilor acestora.

    La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 românii cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

    Votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora 22.00. Alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 22.00, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot, până la ora locală 23.59.

  • Jurnal românesc – 02.04.2024

    Jurnal românesc – 02.04.2024

    Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 martie, este de 18.965.288, cu 24.454 mai mulţi faţă de ultima informare de la sfârşitul lunii februarie, precizează Agerpres. Pe 29 februarie, figurau în Registrul electoral 18.940.834 de alegători români. Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral al unităţilor administrativ-teritoriale şi a importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Astfel, în luna martie, 19.507 persoane au fost radiate din Registrul electoral ca urmare a decesului şi 275 de persoane au fost radiate pe motiv că li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie. Totodată, 89 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. De asemenea, numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna martie este de 19.017, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Conform datelor de la Direcţia Generală de Paşapoarte din 18 martie, 25.130 de alegători noi au intrat în evidenţe. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.020.261 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 945.027 au domiciliul în străinătate.

    Victimele masacrului de pe 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord au fost comemorate, luni, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna. Un sobor de preoţi, în frunte cu stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a oficiat o slujbă de pomenire a celor peste 2.000 de români ucişi de trupele sovietice când încercau să treacă graniţa din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană în România. „Românii ucişi doreau să vină în patria-mamă, de care fuseseră rupţi. Doreau să trăiască în libertate, să îşi exprime liber faptul că sunt români şi că sunt creştini. Nu se regăseau sufleteşte şi nu doreau să trăiască într-un regim comunist totalitar, persecutor al credinţeiˮ, a afirmat arhimandritul Melchisedec Velnic. Stareţul Mănăstirii Putna a propus ca pe terenurile de la Fântână Albă unde a avut loc masacrul să fie construit un schit ortodox. „Păşim pe acel loc sfânt, care este sfinţit cu sângele copiilor şi pruncilor nevinovaţi şi al acelor români îmbrăcaţi în costume naţionale care au vrut să vină aici, în patria-mamă şi, mişeleşte, au fost omorâţi, împuşcaţi pe acel loc”, a declarat protopopul din Storojîneţ-Ucraina, preotul Vasile Covalciuc, prezent la eveniment.

    O propunere legislativă, depusă la Parlament de liberalii Nicolae Ciucă şi Gabriel Andronache, prevede instituirea programului de finanţare „Investim în studenţii români din diaspora – STUD-IN-VEST„, care prevede ca tinerii români, cu vârste până în 35 de ani, care au absolvit în străinătate universităţi de top, să beneficieze de finanţare pentru societăţile comerciale nou înfiinţate în România şi dezvoltarea activităţilor acestora.
    Programul este unul multianual, transparent, competitiv şi nediscriminatoriu, pentru stimularea dezvoltării economiei. Iniţiatorii au apreciat că, anual, peste 4.000 de studenţi români decid să urmeze cursurile unei universităţi din străinătate (licenţă, masterat, doctorat sau post-doctorat), cel mai frecvent fiind alese universităţi din Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania, Franţa sau Statele Unite ale Americii. Din păcate, spun inițiatorii proeictului, o pondere tot mai mare dintre studenţii români care finalizează cu diplomă cursurile unor universităţi din străinătate nu se mai întorc în România, generând una dintre cele mai importante pierderi naţionale – tinerii performanţi, foarte bine pregătiţi profesional. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

    Salamul de Sibiu a ajuns pe rafturile magazinelor din Statele Unite ale Americii. Este primul aliment românesc de origine animală exportat în America. Un astfel de produs a ajuns pe piaţa de peste Ocean după o întrerupere de mai multe zeci de ani a liniei de schimburi comerciale bilaterale pe acest segment. În ultimele zile ale lunii martie, prima livrare a acestui produs a trecut de depozitul vamal de intrare în Statele Unite. Responsabilii companiei românești au precizat că autoritățile americane i-au obligat să se alinieze în integralitate la toate condiţiile impuse pentru obţinerea certificării de export către Statele Unite. Acest succes a presupus însă costuri aferente pentru acreditarea produselor crud-uscate.
    (Leyla Cheamil)

  • Informatii Autoritatea Electorală Permanentă

    Informatii Autoritatea Electorală Permanentă

    Alegătorii români care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale şi/sau parlamentare din acest an prin corespondenţă sau la o secţie de votare din străinătate mai aproape de domiciliu sau reşedinţă se pot înregistra, începând de luni, online pe portalul www.votstrainatate.ro, a informat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

    Portalul cuprinde două secţiuni: Alegerea Preşedintelui României şi Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. În cadrul fiecărei secţiuni există două categorii: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă, a precizat un comunicat de presă al AEP.

    Alegătorul care doreşte să se înscrie pentru votul prin corespondenţă trebuie să completeze un formular online, în care să menţioneze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine.

    Lista documentelor care atestă reşedinţa în străinătate este cuprinsă în Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 373/2024 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile pentru Preşedintele României sau la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor şi pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

    Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secţie de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menţionăm că o secţie de votare poate fi înfiinţată la cererea a minimum 100 de cetăţeni din aceeaşi localitate sau dintr-un grup de localităţi.

    După finalizarea procedurii de înregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de verificare care conţine un link valabil pentru 24 de ore, ce trebuie să fie accesat pentru confirmarea cererii, în caz contrar nerealizându-se validarea înregistrării.

    Soluţionarea cererii alegătorului din străinătate pentru votul la secţia de votare se face de către AEP, în termen de 10 zile lucrătoare de la confirmarea, de către acesta, a e-mailului de verificare. Soluţionarea cererii alegătorului din străinătate pentru votul prin corespondenţă se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a e-mailului de verificare.

    Întrebări şi sesizări legate de procedura de înregistrare pot fi transmise la adresa de e-mail contact@vostrainatate.ro. Cadrul legal în vigoare permite opţiunea votului prin corespondenţă doar la alegerile pentru Preşedintele României, respectiv la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, aminteşte AEP.

  • Jurnal românesc – 06.01.2023

    Jurnal românesc – 06.01.2023

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 decembrie a fost de 18.892.050, cu 4,289 mai mic decât la 30 noiembrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 824.547 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 244.766, în Germania – 115.841, Italia – 81.437, Statele Unite ale Americii – 63.175, Spania – 54.255, Canada – 46.255, Israel – 45.844 şi Ungaria — 27.230.



    Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte Sălaj a înregistrat, în 2022, o creştere cu 215% a solicitărilor de eliberare a paşapoartelor, comparativ cu 2021, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina şi a renunţării la restricţiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19. Astfel, numărul total de cereri de eliberare paşapoarte preluate a fost de 22.858, comparativ cu 10.624 în 2021. Dintre acestea, 16.984 paşapoarte au fost aprobate la nivelul judeţului Sălaj, restul reprezentatând cererile preluate pentru solicitanţii domiciliaţi în alte judeţe. Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte Sălaj precizează că 94% dintre cereri au fost pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice şi doar 6% pentru sunt cele temporare. Potrivit acestuia, pe parcursul anului trecut, au fost constatate 190 de contravenţii la regimul paşapoartelor, faţă de 103 în 2021, iar totalul sancţiunilor aplicate cetăţenilor a fost de 8.965 lei comparativ cu 4.695 lei în 2021. Instituţia mai arată că agenţii constatatori au respectat recomandarea de a aplica avertismente verbale persoanelor care au pierdut paşapoartele expirate.



    Teatrul de Balet Sibiu se află într.un turneu internaţional în Belgia şi Olanda, în cadrul căruia va susţine 21 de reprezentaţii ale spectacolelor de balet clasic “Spărgătorul de nuci” şi “Albă ca Zăpada”. Turneul, care a început la 17 decembrie şi se va încheia la 8 ianuarie, a inclus 16 orașe din cele două ţări. Ultimele reprezentaţii sunt programate în Belgia, la Ghent, Koninghin şi Ostende. Trupa sibiană a avut un an 2022 încărcat. Managerul Teatrului, Ovidiu Dragoman, a spus că ansamblul a dansat pe scena celui mai important festival de artele spectacolului din Izmir, Turcia, a avut o dublă premieră internațională cu spectacolul “Romeo și Julieta. Rock Story” pe care l-a prezentat în Germania și în Italia, iar la Sibiu aproape toate reprezentaţiile au fost susţinute cu casa închisă. Teatrul de Balet Sibiu a luat fiinţă în 2008 din corpul de balet al Casei de Cultură a Municipiului Sibiu şi reuneşte 32 de dansatori, care provin din SUA, Canada, Japonia, Republica Dominicană, Ecuador, Cuba, Portugalia, Spania, Italia, Marea Britanie, Franța, România și Ucraina.



    Scriitorii timişoreni Robert Șerban, Daniela Rațiu şi Andra Mateucă își prezintă, la Stockholm, câteva poezii în limba română, care vor fi recitate în suedeză de actrița Adriana Savin. Operele au fost traduse în limba suedeză de Åsa Apelkvist, iar momentele poetice vor fi intercalate de momente muzicale susținute de trompetistul timișorean Petre Ionuțescu. În cadrul evenimentului, care va avea loc la 12 ianuarie, va fi anunțat calendarul celor mai importante manifestări din agenda culturală a Timișoarei, Capitală Europeană în 2023. Reprezentanţa în capitala Suediei a Institutului Cultural Român transmite că demersul marchează atât Ziua Culturii Naționale, cât şi aniversarea a 20 de ani existență a Institutului. Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită anual la 15 ianuarie, data naşterii poetului national Mihai Eminescu. Evenimentul din Stockholm este organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara, Centrul de Proiecte Timișoara și Ambasada României în Suedia.





  • Jurnal Românesc – 2.11.2022

    Jurnal Românesc – 2.11.2022

    Ministerul Afacerilor Externe a publicat online un ghid pentru cetăţenii români care vor să călătorească în Qatar pentru Cupa Mondială de Fotbal, programată în perioada 20 noiembrie – 18 decembrie. Documentul conţine atât o prezentare a condiţiilor de călătorie, cât şi detalii legate de cultura acestei ţări din Orientul Mijlociu, majoritar musulmană. MAE îi sfătuieşte pe cei care vor călători în Qatar să se asigure că paşaportul este valabil cel puţin şase luni după data planificată pentru întoarcere. Statul Qatar nu acceptă paşaportul temporar. Pentru a participa la Cupa Mondială de Fotbal trebuie obţinut un card Hayya, necesar pentru a putea intra în ţară în perioada turneului. Cardul oferă acces la transportul public gratuit în zilele în care au loc meciurile la care este achiziţionat bilet.

    Posesorii acestor carduri vor putea să rămână în Qatar până la 23 ianuarie 2023. Pentru ceilalţi vizitatori intrarea în Qatar între 1 noiembrie şi 22 decembrie este interzisă. De asemenea, MAE îi încurajează pe cetăţenii români să se informeze în prealabil cu privire la legislaţia şi cutumele locale şi să le respecte. Bucureştiul aminteşte că autorităţile qatareze manifestă toleranţă zero pentru deţinerea de stupefiante, pedepsele pentru consumul, traficul, contrabanda şi deţinerea unor astfel de substanţe fiind severe. Suporterii vor putea achiziţiona şi consuma anumite categorii de alcool doar în zonele special amenajate din jurul stadioanelor, cu trei ore înainte de începerea meciului şi o oră după încheierea acestuia. Vârsta legală pentru consumul de alcool în Qatar este de 21 de ani. Ghidul de călătorie la Cupa Mondială de Fotbal din Qatar este disponibil pe site-ul mae.ro.

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 octombrie a fost de 18.883.710, cu 15.032 mai mare decât la 30 septembrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 827.353 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 242.326, în Germania – 116.031, Italia – 81.608, Statele Unite ale Americii – 63.308, Spania – 54.455, Canada – 46.350, Israel – 45.866 şi Ungaria – 27.265.

    O delegaţie condusă de coordonatorul naţional al României în domeniul proprietăţii intelectuale, Sorin Costreie, s-a aflat la Washington într-o vizită de studiu organizată de Departamentele de Stat şi de Justiţie ale SUA. Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă o prioritate pe agenda româno-americană, contribuind direct la creşterea economică, competitivitate şi inovare, unele dintre obiectivele principale ale Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, a transmis Ambasada ţării noastre în capitala americană. Membrii delegaţiei române, din care au făcut parte şi trimişi ai Poliţiei Române, s-au întâlnit cu procurorul general adjunct al Diviziei Penale din cadrul Departamentului de Justiţie şi cu alţi reprezentanţi de rang înalt ai Secţiei de Criminalitate Informatică şi Proprietate Intelectuală a aceluiaşi minister, ai Oficiului de Brevete şi Mărci al SUA, ai Departamentului de Stat, ai FBI, precum şi cu judecători federali. România şi Statele Unite dezvoltă o agendă de prosperitate orientată spre viitor, care integrează progresul tehnologic, talentul intelectual, rezilienţa şi spiritul antreprenorial, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru. Conform estimărilor, Statele Unite pierd anual peste 40 de miliarde de dolari din cauza pirateriei online.

    Asociația Diplomație și Identitate Culturală Europeană organizează concursul de eseuri Îmi bate inima în limba română, care se adresează tinerilor elevi din Ucraina și Serbia cu vârsta maximă de 18 ani. Aceştia sunt îndemnaţi să scrie despre comunitatea și localitatea natală, iar 25 dintre cei mai talentaţi vor fi premiaţi cu câte o tabletă. Scopul acestui proiect este promovarea limbii române și consolidarea sentimentului identității naționale românești în rândul copiilor din comunitățile istorice din Ucraina și Serbia. Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și organizat în parteneriat cu Centrul Media BucPress Cernăuți, Centrul de Informare al României din Ismail, Asociația Românii Independenți din Serbia și Asociația Cadrelor Didactice din România. Eseurile pot fi trimise la adresa de email office@adice.ro până la data de 10 noiembrie. Detalii se găsesc pe site-ul adice.ro.


  • Jurnal românesc – 03.06.2022

    Jurnal românesc – 03.06.2022

    O delegaţie parlamentară
    condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, va efectua o
    vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 6 – 7 iunie, la invitaţia
    preşedintelui Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu. Printre cei care fac
    parte din delegaţie se numără vicepreşedintele Camerei, Daniel Suciu,
    preşedintele Comisiei pentru învăţământ, Natalia Intotero, vicepreşedintele
    Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, Andi Cristea, preşedintele
    Comisiei senatoriale pentru politică externă, Titus Corlăţean, şi preşedintele
    Comisiei pentru afaceri europene din Senat, Angel Tîlvăr. Acţiunea (…)
    are ca scop continuarea şi intensificarea dialogului existent între România şi
    Republica Moldova    , se arată în memorandumul intern aprobat la 2 iunie de
    Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Pe lângă discuţiile la nivel
    parlamentar, Marcel Ciolacu mai are programate întâlniri cu preşedintele
    moldovean Maia Sandu şi cu prim-ministrul Natalia Gavriliţă.




    Ministerul Afacerilor
    Externe regretă decizia nejustificată şi nefundamentată, motivată pur
    politic, a Consiliului Municipal Chişinău referitoare la interzicerea
    utilizării numelui capitalei Republicii Moldova de către postul Radio Chişinău.
    Parte componentă a Radio România, postul Radio Chişinău este prezent pe
    piaţa media din Republica Moldova de la 1 decembrie 2011 şi s-a impus de la bun
    început prin calitatea şi echidistanţa producţiei editoriale şi prin
    profesionalismul echipei sale, a transmis MAE român. Instituţia a arătat
    că Radio Chişinău a fost de la bun început o voce puternică, pertinentă,
    în susţinerea parcursului pro-democratic şi pro-european al Republicii Moldova,
    iar încercarea de schimbare a numelui său reprezintă un atac la identitatea,
    tradiţia şi încrederea pe care acest post le-a dezvoltat de-a lungul
    anilor. Ministerul şi-a exprimat totuşi speranţa că vor fi luate măsurile
    necesare pentru îndreptarea cât mai grabnică, pe cale administrativă şi
    juridică, a situaţiei postului Radio Chişinău şi a precizat că va susţine
    un astfel de rezultat, în conformitate cu competenţele sale. Radio Chișinău
    este succesorul de drept al staţiei Radio Basarabia, primul post de radio
    regional al Radio România, deschis la Chișinău în 1939.




    Numărul total de cetăţeni cu
    drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 mai a fost de
    18.862.317, cu 2.759 mai mic decât la 30 aprilie, transmite Autoritatea
    Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în
    Registrul Electoral, 794.533 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi
    erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept
    de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în
    Republica Moldova – 239.367, în Germania – 111.895, Italia – 76.511, Statele
    Unite ale Americii – 62.691, Spania – 51.302, Canada – 45.303, Israel – 44.248
    şi Ungaria – 27.158.




    A treia ediție a
    Festivalului de Film Românesc de la Washington, cel mai mare eveniment de
    promovare a cinematografiei naționale în spațiul nord-american, începe la 3
    iunie, la Miracle Theatre. Organizat de Ambasada României la Washington și
    Institutul Cultural Român din New York, festivalul este dedicat sărbătoririi a
    25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele
    Unite. Manifestarea, cu motto-ul Reinventarea realismului. Noul cinema
    românesc, propune 12 producții cinematografice: Crai nou, de
    Alina Grigore, Berliner, de Marian Crișan, Căutătorul de
    vânt, de Mihai Sofronea, Câmp de maci, de Eugen Jebeleanu,
    Marocco, de Emanuel Pârvu, Neidentificat, de Bogdan
    George Apetri, #dogpoopgirl, de Andrei Huțuleac; Luca, regia
    Horațiu Mălăele; Om câine, regia Ștefan Constantinescu; Lebensdorf, regia
    Valentin Hotea; Otto barbarul, regia Ruxandra Ghițescu, și Miracol, regia
    Bogdan George Apetri. Invitații acestei ediţii sunt criticul de film Mihai
    Fulger, regizorii Alina Grigore, Ruxandra Ghițescu, Marian Crișan, Mihai
    Sofronea, Bogdan George Apetri, Andrei Huțuleac, Horațiu Mălăele şi actorii
    Andreea Grămoșteanu, Ioana Flora, Ioana Bugarin, Bogdan Farcaș și Bogdan
    Mălăele. Festivalul se va derula până la 19 iunie.