Radio România Internațional

Tag: Autoritatea Nationala pentru Cetatenie

  • Înregistrarea cererilor privind cetăţenia română

    Înregistrarea cererilor privind cetăţenia română

    De la 1 august, înregistrarea cererilor privind cetăţenia română însoţite de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege se va putea efectua exclusiv în baza programării prealabile, utilizându-se adresele de e-mail create pentru fiecare articol în parte, informează Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC).


    Înregistrarea se va face la sediul ANC din Bucureşti, str. Smârdan nr. 3, sector 3.

    ANC precizează că se menţin prevederile dispoziţiilor anterioare cu privire la obligativitatea programării prealabile online a persoanelor care depun cereri privind cetăţenia română (formulate în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991) atât la sediul ANC, cât şi la birourile teritoriale.

    Cererile privind cetăţenia trebuie să fie formulate în temeiul art. 8, art. 81, art. 10 şi art. 27 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Cetăţenii străini şi apatrizii
    care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul
    României de cel puţin 8 ani. Dacă sunt căsătoriţi cu un
    cetăţean român, se poate obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de
    la data căsătoriei, respectiv data de la care s-a acordat dreptul de
    şedere permanentă în România – eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări.


    Aceste termene pot fi reduse la jumătate dacă solicitantul este o
    personalitate recunoscută pe plan internaţional; daca este cetăţeanul unui stat
    membru al Uniunii Europene; dacă a dobândit statut
    de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare sau dacă a
    investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.


    Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal
    Autorităţii Naţionale pentru cetăţenie care are un sediul central la Bucureşti,
    dar şi în Iaşi, Galaţi. Suceava, Timişoasa şi Cluj Napoca. Cererile trebuie să
    fie însoţite de paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română
    legalizată; permis de şedere permanentă pentru cetăţeni străini în copie
    legalizată şi adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani. De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de
    Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit de o
    traducere legalizată în limba română.

    Trebuie şi o declaraţie pe
    proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în
    prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a
    siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi. Mai
    trebuie şi dovada locuinţei în copie legalizată, dar şi dovada mijloacelor
    legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de
    legislaţia privind regimul străinilor (după caz); această dovadă trebuie să
    conţină veniturile realizate pe teritoriul României în ultimii 3 ani.


    De asemenea, persoanele care solicită
    acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască limba română, imnul României,
    Constituţia, istoria, geografia şi alte noţiuni de cultură şi civilizaţie
    românească. Ei vor demonstra că au dobândit aceste cunoştinte cu ocazia
    interviului pe care îl vor susţine într-un termen cuprins între 4-6 luni de la
    data depunerii dosarului de dobândire a cetăţeniei române.



    Peste 100.000 de cetăţeni ai lumii au rezidenţa în
    România, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.

  • Jurnal românesc – 28.02.2018

    Jurnal românesc – 28.02.2018

    România vrea să îşi sporească investiţiile în Republica Moldova, a declarat, la Chişinău, premierul Viorica Dăncilă, după discuţiile cu omologul său, Pavel Filip. Una dintre priorităţile României este operaţionalizarea gazoductului Iaşi – Ungheni — Chişinău, un proiect major cu relevanţă regională pe agenda UE. La rândul său, Pavel Filip a precizat că în momentul în care Transgaz va cumpăra compania similară din ţara sa, aceasta înseamnă, în primul rând, independenţa energetică a Republicii Moldova.



    În anul centenar se va realiza o enciclopedie a românilor de pretutindeni, se va promova cartea românească în 100 de biblioteci în diaspora şi se va inaugura Casa Românilor de Pretutindeni – sunt câteva dintre obiectivele asumate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în perioada următoare şi anunţate la conferinţa “Românii de pretutindeni, realităţi şi aspiraţii”. De asemenea, va continua programul de înfrăţire a localităţilor din România cu cele din Republica Moldova. Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, afirmă că păstrarea şi afirmarea identităţii prin limbă, cultură şi tradiţii sunt prioritare pentru ministerul pe care-l conduce. Ea a precizat că în afara graniţelor trăiesc aproximativ 10 milioane de români, iar programele ministerului trebuie adaptate nevoilor fiecărei comunităţi în parte. ‘Trebuie să le oferim românilor de peste hotare şansa să înţeleagă şi să cultive elementele identităţii noastre culturale, spirituale, şi să respecte tradiţiile româneşti, să devină adevăraţi ambasadori ai poporului român în ţările în care trăiesc. Pentru sprijinirea şi promovarea românilor de pretutindeni este nevoie de solidaritatea noastră, a tuturor românilor de aici, din ţară, şi de implicarea reală a fiecăruia dintre noi’ — a declarat Natalia Intotero.



    Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat în Camera Deputaţilor o declaraţie politică prin care a cerut dublarea numărului de membri ai Comisiei pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Este vorba despre creşterea numărului de membri de la 21 la 41, pentru soluţionarea în termen a sutelor de mii de cereri de redobândire a cetăţeniei române. Aceasta reprezintă o prioritate cheie, în condiţiile în care România, potrivit ONU, a avut în ultimii 10 ani un exod de 3,4 milioane de cetăţeni, situându-se pe locul II în lume, după Siria, aflată în război. Potrivit lui Codreanu, în anul 2016, dar şi în 2017 numărul de dosare analizate de către Comisia pentru Cetăţenie a fost de 6 ori mai mare decât în 2014.



    În cadrul proiectului Te caută o carte, zburând spre tine“, elevii Școlii Gimnaziale Nr.81 din București au donat cărți pentru copiii români din afara granițelor țării. Proiectul a debutat anul trecut, la începutul semestrului I în şcolile din sectoarele 1, 2 şi 3 din București. Elevii au dăruit, atunci, câte o carte pentru copiii români din dispora și comunitățile istorice românești. În semestrul al II-lea sunt implicate unităţile de învăţământ din sectoarele 4, 5 şi 6. În proiect s-a înscris și Clubul Copiilor din Galați, care va dărui cărți elevilor Liceului din Cahul, Republica Moldova. Cărțile colectate în cadrul acestui proiect contribuie la însușirea cunoștințelor legate de limba și civilizația românească și la consolidarea rolului educației în păstrarea unităţii de limbă şi cultură în rândul copiilor români din străinătate, care sunt integraţi în sistemele educaţionale locale. În fiecare carte se regăsește și o scrisoare adresată celui la care va ajunge volumul. Scrisoarea, scrisă de mână, cuprinde și adresa destinatarului, astfel încât între elevii din România și micii români din străinătate să se nască un dialog concret bazat pe limbajul scris.

  • Jurnal românesc – 10.09.2015

    Jurnal românesc – 10.09.2015

    România rămâne una dintre cele mai atractive destinaţii pentru
    investiţii, cele mai mari companii româneşti prezente în Top 500 înregistrând o
    rată medie anuală de creştere a veniturilor de 5,3%, comparativ cu numai 0,3%,
    cât a fost media pe regiune – relevă ediţia din acest an a clasamentului
    realizat de Deloitte. Numărul companiilor româneşti prezente în Central Europe
    Top 500 a crescut faţă de anul trecut de la 42 la 46, plasând România pe locul
    al şaselea, cu o poziţie mai sus faţă de 2014. Veniturile totale ale
    companiilor din România au crescut cu aproape 7%, până la 46 miliarde de euro.
    Prin comparaţie, veniturile totale ale tuturor companiilor prezente în Top 500
    au scăzut cu 1,8% faţă de anul trecut, ajungând la 682 miliarde euro. De
    asemenea, 30 de companii româneşti au urcat în clasament faţă de anul anterior
    şi 8 companii noi au intrat în clasament. Locul pe care România îl ocupă
    reflectă, în mod cert, gradul de interes al investitorilor, precum şi buna sa
    poziţionare. Cu o creştere constantă, România se situează printre campionii
    regionali. Este de aşteptat ca această evoluţie să continue, dar depinde foarte
    mult de stabilitatea politică, legislativă şi fiscală a ţării, care reprezintă
    elemente-cheie pentru o dezvoltare semnificativă a mediului economic şi de
    afaceri – apreciază autorii studiului, care include, în total, 19 ţări.


    Autoritatea
    Naţională pentru Cetăţenie salută decizia Guvernului României de a modifica
    Legea cetăţeniei române, în sensul simplificării procedurilor referitoare la
    acordarea acesteia unor personalităţi culturale, sportive şi ştiinţifice.
    Această iniţiativă contribuie la consolidarea imaginii Romaniei, atât direct,
    prin deschiderea pe care instituţiile statului român o manifestă, cât şi
    indirect, prin rezultatele pe care le vor obţine noii cetăţeni români – afirmă
    instituţia, într-un comunicat remis presei. Potrivit noului act normativ, cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care au
    contribuit în mod semnificativ la promovarea culturii, civilizaţiei şi
    spiritualităţii româneşti vor putea dobândi cetăţenia română în condiţii mai
    facile decât cele reglementate în prezent. Este reglementat, de asemenea, un
    regim derogatoriu şi în ceea ce priveşte obţinerea cetăţeniei române de către
    persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin
    performanţe deosebite în domeniul sportului, prin reprezentarea ţării noastre
    în loturile naţionale, şi care îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă
    de sistemul de valori românesc.


    Tot potrivit Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în primele opt luni ale anului 2015 au fost înregistrate
    49.501 cereri de acordare şi de redobândire a cetăţeniei române, din care
    49.148 au fost cereri de redobândire a cetăţeniei. Numărul e mai mult decât
    dublu în comparaţie cu cel al cererilor înregistrate în cursul întregului an
    2014, când au fost înaintate 21.664 cereri de acordare şi redobândire a
    cetăţeniei române, din care 21.124 au vizat redobândirea acesteia.


    ‘Bibliotecarii de pe ambele maluri ale Prutului slujesc aceeaşi
    cultură, păzesc aceeaşi limbă. Este firesc ca ei să se cunoască. Este firesc ca
    ei să lucreze după aceleaşi principii, după aceeaşi filosofie şi este de
    datoria instituţiei noastre să îi facă să se întâlnească’ – a afirmat ministrul
    delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, în Guvernul de la
    Bucureşti, Angel Tîlvăr, care s-a întâlnit, miercuri, cu bibliotecari din
    Republica Moldova. Aceştia participă la un stagiu de specializare, organizat de
    către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, în cursul
    căruia se întâlnesc cu colegii lor de la
    biblioteci din Bucureşti, fac vizite de studiu la obiective culturale şi
    istorice din Capitală şi participă la manifestări socio-culturale, prin care se
    doreşte promovarea identităţii culturale şi etnice româneşti în Basarabia.
    Institutul doreşte prelungirea proiectului, prin participarea bibliotecarilor
    din alte comunităţi româneşti istorice, precum cele din Bulgaria, Serbia, Ungaria
    şi Macedonia.

  • România 43

    România 43

    Dezbateri pe legea cetăţeniei în Comisia pentru românii din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor (posibil parteneriat între comisie şi Autoritatea Naţionala pentru Cetăţenie).