La 1 mai
2018, România avea 4,129 de milioane de porci, în scădere cu peste 357 de mii faţă
de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din vara lui 2017, din cauza virusului pestei porcine africane au
fost, deja, sacrificate aproape 233 de mii de suine. Potrivit celui mai recent
bilanţ al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor, pesta porcină evoluează în peste 200 de localităţi din 13 judeţe,
cu unul mai mult faţă de finele săptămânii trecute, după ce Institutul de
Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti a confirmat apariţia virusului la un
porc dintr-o gospodărie din judeţul Dâmboviţa, din sudul ţării, până acum ocolit de probleme.
Precizează ce
măsuri au fost luate la nivel local Sandu Tolea, şeful Direcţiei Sanitare
Veterinare din Dâmboviţa: S-au instituit zona de protecţie şi zona de
supraveghere pe o rază de 3 km şi, respectiv, pe o rază de 10 km. Există
filtre împreună cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie. Numărul focarelor din
toată ţara se apropie de 900, inclusiv în exploataţii comerciale industriale. Responsabilii
în domeniul sanitar-veterinar nu obosesc în a insista asupra necesităţii
respectării unor reguli elementare pentru ca boala să nu se mai răspândească.
Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, la ora actuală, de vină pentru
înmulţirea cazurilor de pestă porcină africană ar fi, în principal, oamenii. Petre
Daea: Acolo unde există o manifestare clinică, proprietarul trebuie să anunţe
imediat medicul veterinar. Dacă cineva are intenţia să taie porcul, obligatoriu
trebuie să o facă în prezenţa medicilor veterinari. Nea Gheorghe, ai tăiat
porcul respectiv? Te rog frumos, dă-mi din cantitatea de carne o bucăţică să
fac analize, să spun dacă porcul respectiv a avut sau nu acest virus. Dacă
această regulă nu se păstrează la nivelul ţării, nu avem succes.
Cu alte
cuvinte, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat. Toate animalele
suspecte trebuie sacrificate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi. Pesta
porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire.
Virusul are, însă, un impact uriaş la nivel economic şi social. Or, simplul fapt
de a transporta carne de porc infestată dintr-un loc în altul poate avea
consecinţe dramatice în răspândirea bolii. Cum 75 din 100 de porci crescuţi în
gospodării în Uniunea Europeană se află în România, pericolul propagării virusului
este foarte mare.
Cum un necaz nu vine niciodată singur, autorităţile se tem,
mai nou, de apariţia în România şi a virusului pestei micilor rumegătoare, după
ce în ţara vecină Bulgaria au fost semnalate 6 focare. Boala afectează oile şi
caprele, iar mortalitatea în cazul animalelor infestate poate ajunge la 70%. În
consecinţă, a fost interzisă expedierea sau achiziţionarea din localităţile
afectate a animalelor şi a materialelor seminale, ovule şi embrioni, precum şi
introducerea lor pe teritoriul României.