Radio România Internațional

Tag: autorizatie

  • Incendiu cu victime la o pensiune din Tohani

    Incendiu cu victime la o pensiune din Tohani

    Cel puţin 5 persoane — 4 adulţi şi un copil – au murit carbonizate în urma incendiului izbucnit, marţi dimineaţă, la «Ferma Dacilor» din satul prahovean Tohani, a anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Prahova.



    Incendiul a fost lichidat, salvatorii continuă acțiunea de căutare a celorlalte persoane surprinse de incendiu în clădire.



    O echipă de specialişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică va fi trimisă la Tohani pentru a sprijini ancheta în acest caz. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova au deschis un dosar penal pentru distrugere şi ucidere din culpă în acest caz.



    Surse judiciare au precizat că anchetatorii nu exclud nicio variantă, fiind luate în calcul atât izbucnirea focului ca urmare a unei acţiuni intenţionate, cât şi varianta unui accident.



    Conform datelor comunicate anterior de ISU Prahova, «Ferma Dacilor» este un operator economic cu funcţiuni de cazare şi restaurant, aflat în satul prahovean Tohani. Obiectivul nu deţine autorizaţie de securitate la incendiu, mai arată sursa citată.



    Potrivit ISU Prahova, în 2019 a fost efectuată la acest obiectiv o verificare pe fond, fiind identificate 6 nereguli, dintre care una a fost remediată pe timpul controlului şi au fost aplicate 6 avertismente.

  • Reglementarea activităţii de taximetrie alternativă

    Reglementarea activităţii de taximetrie alternativă

    Proiectul de
    Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea activităţii de
    ridesharing în România a fost pus în dezbatere publică. După mai multe zile de
    discuţii, reprezentanţii companiilor de transport alternativ au anunţat că au
    ajuns, joi, la un acord cu reprezentanţii Guvernului în ceea ce priveşte
    proiectul de Ordonanţă de urgenţă dedicat aplicaţiilor de profil din România.
    Noile reglementări vor asigura condiţii egale de autorizare între aplicaţiile
    de transport alternativ şi companiile de taxi.

    Potrivit textului, deţinătorii aplicaţiilor
    vor fi obligaţi să obţină autorizaţie de la Ministerul Comunicaţiilor, iar
    şoferii parteneri vor respecta cerinţele tehnice şi juridice similare cu cele
    ale taximetriştilor. Autorizaţia
    devine valabilă după plata de către operator a unui tarif de autorizare de
    50.000 de lei către ministerul de resort. Totodată, operatorul va trebui să
    obţină şi o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială
    a Autorităţii Rutiere Române (ARR) din judeţul sau municipiul Bucureşti, unde
    îşi are sediul sau domiciliul după caz. Autorizaţia de transport alternativ se
    eliberează pentru o perioadă de 3 ani, după plata de către operatorul de
    transport alternativ a unui tarif de 300 de lei. Autoturismele cu care se
    efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: să
    aibă maxim 5 locuri; să aibă inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la
    fiecare 6 luni; la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice
    privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform
    destinaţiei; să deţină copia conformă a autorizaţiei pentru transportul
    alternativ.

    De asemenea, în trafic, autoturismele acceptate pe platforma
    digitală vor avea afişate pe parbriz, un ecuson, numărul de înmatriculare al
    autoturismului şi denumirea platformei. Documentul mai precizează că şoferii
    care nu vor avea autorizaţie vor fi sancţionaţi cu amendă. În România, sute de mii de oameni au semnat o
    petiţie pentru reglementarea de urgenţă a serviciilor de ridesharing. Potrivit
    acestora, efectele lipsei de reglementare s-au regăsit în faptul că mii de
    şoferi nu mai au venituri, iar 2,5 milioane de utilizatori fie nu pot găsi o
    maşină, fie trebuie să plătească costuri şi de trei ori mai mari. Acest
    proiect de ordonanţă de urgenţă a apărut după ce companiile de transport
    alternativ au cerut reglementarea serviciilor lor pentru a putea funcţiona în
    continuare. De partea lor, companiile de taximetrie din România, criticate
    constant pentru slaba calitate a serviciilor, acuză firmele de ridesharing că
    funcţionează ilegal.

  • Regimul armelor şi muniţiilor

    Regimul armelor şi muniţiilor

    În România,
    cetăţenilor străini le sunt interzise, în general, deţinerea, portul şi
    folosirea armelor letale şi muniţiilor aferente. Aceştia au obligaţia de a le
    depune la punctele de control de la trecerea frontierei, în cazul în care au
    arme de acest tip asupra lor, urmând a le fi înapoiate la părăsirea ţării. Doar
    însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat sau de guvern,
    precum şi militarii care efectuează vizite oficiale în România pot deţine şi
    folosi armament letal în timpul şederii în ţara noastră.

    Totodată, membrii
    misiunilor diplomatice, cei ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor
    organizaţiilor internaţionale în România pot deţine armament, pe bază de
    reciprocitate, putând fi scutiţi de obligaţia de a obţine, din partea Poliţiei
    Române, autorizaţia pentru deţinerea de arme de foc şi muniţii. Pe de altă
    parte, cetăţenii străini pot introduce în România arme neletale deţinute legal,
    numai după obţinerea unei autorizaţii care este acordată dacă solicitantul a
    împlinit vârsta de 18 ani şi motivează, în scris, necesitatea introducerii
    respectivei arme pe teritoriul ţării noastre.

    Cetăţenii străini care vin în
    România pentru practicarea vânătorii trebuie să prezinte, la trecerea
    frontierei, dovada calităţii de vânător din partea asociaţiei în care sunt
    membri, precum şi o aprobare scrisă,
    sub formă de invitaţie, telex sau fax, din partea Direcţiei Silvice a judeţului
    pe raza căruia va avea loc vânătoarea sau a Asociaţiei Generale a Vânătorilor
    şi Pescarilor Sportivi din România.

    În cazul persoanelor care practică tirul,
    este necesară o invitaţie din partea organizatorilor competiţiei la care
    participă, respectiv Federaţia Română de Tir sau Federaţia Română de Schi şi
    Biatlon.

    Să notăm şi că armele de vânătoare, de tir, precum şi armele de
    panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, declarate în
    prealabil politiştilor de frontieră, sunt sigilate, la intrarea în ţară, de
    către personalul vamal. Pe durata tranzitării României, călătorilor le este
    interzis să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă sigiliile aplicate. În
    toate cazurile, este necesar şi un aviz de introducere a armelor în ţară, care
    este acordat cetăţenilor străini de către Inspectoratul General al Poliţiei de
    Frontieră.



    Pe
    de altă parte, cetăţenii străini care au reşedinţa sau domiciliul în România
    pot fi autorizaţi să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie.
    Totodată, cetăţenii străini care călătoresc în Romania pe baza unei vize de
    scurtă şedere şi cei care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei
    vize pot fi autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir
    sau de colecţie, în vederea scoaterii acestora din ţară.

  • Măsuri legale după tragedia din clubul Colectiv

    Măsuri legale după tragedia din clubul Colectiv

    Situaţia
    răniţilor în urma incendiului care a avut loc, săptămâna trecută, în clubul
    bucureştean, în care si-au
    pierdut viaţa peste 30 de persoane, continuă să fie critică. Peste130 de persoane sunt internate în
    mai multe spitale, iar medicii sunt destul de rezervaţi în privinţa
    evoluţiei lor. Numărul
    deceselor ar putea creste semnificativ – avertizează medicii – în condiţiile în
    care compoziţia chimică emanată de materialele care
    au ars in incinta clubului este devastatoare, iar leziunile sunt atipice: arsuri
    pe suprafeţe mari ale corpului, necroze pulmonare şi afectarea gravă a căilor
    respiratorii.

    Managerul Spitalului ‘Grigore Alexandrescu’, prof.dr.Dan Enescu, a explicat că arsura este o boală medico-chirurgicală, iar etapa
    următoare, cea chirurgicală, începută deja în câteva spitale, este extrem de
    importantă în evoluţia pacienţilor în stare gravă. Dan Enescu: Trebuie
    particularizat în funcţie de fiecare caz. Întrucât avem acele arsuri de căi
    respiratorii superioare, plus arsura chimică, plus inhalaţia aceea cu totul
    specială – mixtura pe care n-o cunoaştem – suntem obligaţi să fim precauţi şi
    să alegem acei bolnavi în momentul cel mai potrivit când îi foloseşte această
    excizie. Este foarte important de făcut o excizie pentru că în clipa aceasta
    pot fi echilibraţi, dar dacă nu se scot bucăţi de arsură ei peste câteva zile
    pot avea o recădere.

    Pentru a evita astfel de catastrofe în viitor, guvernul a aprobat
    o ordonaţă de urgenţă care dă dreptul Inspectoratului pentru Situaţii
    de Urgenţă să închidă localurile şi cluburile care nu respectă legislaţia
    privind protecţia împotriva incendiilor.

    Secretarul de stat
    în ministerul de Interne, Raed Arafat, precizează că planul de controale
    este definitivat şi va fi pus în aplicare după publicarea actului normativ în
    Monitorul Oficial. Raed Arafat: Dacă nu are autorizaţie de
    securitate la incendiu, însă şi-a obţinut toate actele de autoritate necesare,
    amenzile pot atinge 50.000 – 100.000 de lei. Se dă o perioadă de intrare în
    legalitate, fără închiderea amplasamentului. Al doilea caz: nu are autorizaţie
    de securitate la incendiu, însă şi-a obţinut toate avizele necesare, dar are
    încălcări grave care se descoperă în timpul controlului. Dacă ţi s-a spus:
    Trebuie să ai două ieşiri de urgenţă şi tu ai închis una şi ai
    lăsat una sau nu ai făcut decât una, asta este una din încălcările grave. A
    treia situaţie: nu are documentul de autorizaţie de securitate la incendiu, nu
    are niciun alt act obţinut, atunci urmează amenda şi închiderea.

    Amintim, pe de altă parte, că patronii clubului în care s-a produs tragedia au fost
    arestaţi preventiv pentru 29 de zile sub acuzaţia de ucidere şi vătămare
    corporală din culpă.

  • Obţinerea autorizaţiilor de muncă

    Obţinerea autorizaţiilor de muncă

    Conform unei hotărâri de guvern, pe parcursul întregului an 2014, Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerului român al Afacerilor Interne va elibera cel mult 5.500 de autorizaţii de muncă cetăţenilor străini care îndeplinesc condiţiile şi doresc să se încadreze sau să presteze muncă în România.



    Autorizaţia de muncă este documentul oficial care dă dreptul cetăţenilor unor state din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European să desfăşoare activităţi lucrative în ţara noastră. Solicitarea pentru eliberarea unei astfel de autorizaţii şi actele necesare sunt înaintate Inspectoratului General pentru Imigrări de către angajator, persoană fizică sau juridică.



    Să notăm că numărul de autorizaţii de muncă emise în România pentru lucrătorii străini s-a redus de peste 8,3 ori, în perioada 2009 – 2013, de la circa 15.000, în 2009, când economia ţării cunoştea un avans fără precedent, la aproximativ 1.900, în 2013, potrivit datelor statistice ale Inspectoratului General pentru Imigrări.



    În ultimii doi ani, cei mai mulţi lucrători străini au venit din Turcia, China, Filipine, Serbia, Sri Lanka, Republica Moldova, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii şi Siria. În privinţa calificărilor solicitate pe piaţa muncii din România în 2013 pe primul loc s-au situat fotbaliştii profesionişti, în număr de 140, urmaţi de guvernante, 99, apoi de curăţătorese, ingineri proiectanţi de sisteme şi calculatoare şi sudori.



    Autorizaţia de muncă este necesară pentru obţinerea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă. Autorizaţia poate fi eliberată şi cetăţenilor străini care provin din state cu care România are încheiate acorduri de desfiinţare a vizelor sau pentru care România a renunţat unilateral la obligativitatea vizelor, dar şi celor care beneficiază de drept de şedere temporară pentru reîntregirea familiei. Autorizaţia de muncă se mai acordă persoanelor care beneficiază de drept de şedere temporară în scop de studii şi solicită încadrarea pe baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, respectiv cu program de cel mult 4 ore pe zi.



    Cetăţenii străini titulari ai dreptului de şedere permanentă pe teritoriul României pot fi încadraţi fără a fi necesară autorizaţia. De aceeaşi prevedere beneficiază şi cetăţenii străini care desfăşoară activităţi didactice sau ştiinţifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate din România, pe baza unor acorduri bilaterale, dar şi cetăţenii străini care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere sau alte instituţii publice.



    Pentru eliberarea unei autorizaţii de muncă trebuie achitată de către angajator o taxă de 200 de euro. Iar taxa pentru autorizaţiile de muncă pentru studenţi şi lucrătorii sezonieri este de 50 de euro.



    Inspectoratul General pentru Imigrări soluţionează cererile pentru eliberarea autorizaţiei de muncă în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

  • Regimul armelor şi muniţiilor

    Regimul armelor şi muniţiilor

    În România, cetăţenilor străini le sunt interzise, în general, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale şi muniţiilor aferente. Aceştia au obligaţia de a le depune la punctele de control de la trecerea frontierei, în cazul în care au arme de acest tip asupra lor, urmând a le fi înapoiate la părăsirea ţării. Doar însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat sau de guvern, precum şi militarii care efectuează vizite oficiale în România pot deţine şi folosi armament letal în timpul şederii în ţara noastră.



    Totodată, membrii misiunilor diplomatice, cei ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale în România pot deţine armament, pe bază de reciprocitate, putând fi scutiţi de obligaţia de a obţine, din partea Poliţiei Române, autorizaţia pentru deţinerea de arme de foc şi muniţii. Pe de altă parte, cetăţenii străini pot introduce în România arme neletale deţinute legal, numai după obţinerea unei autorizaţii care este acordată dacă solicitantul a împlinit vârsta de 18 ani şi motivează, în scris, necesitatea introducerii respectivei arme pe teritoriul ţării noastre. Cetăţenii străini care vin în România pentru practicarea vânătorii trebuie să prezinte, la trecerea frontierei, dovada calităţii de vânător din partea asociaţiei în care sunt membri, precum şi o aprobare scrisă, sub formă de invitaţie, telex sau fax, din partea Direcţiei Silvice a judeţului pe raza căruia va avea loc vânătoarea sau a Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. În cazul persoanelor care practică tirul, este necesară o invitaţie din partea organizatorilor competiţiei la care participă, respectiv Federaţia Română de Tir sau Federaţia Română de Schi şi Biatlon. Să notăm şi că armele de vânătoare, de tir, precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, declarate în prealabil politiştilor de frontieră, sunt sigilate, la intrarea în ţară, de către personalul vamal. Pe durata tranzitării României, călătorilor le este interzis să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă sigiliile aplicate. În toate cazurile, este necesar şi un aviz de introducere a armelor în ţară, care este acordat cetăţenilor străini de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.



    Pe de altă parte, cetăţenii străini care au reşedinţa sau domiciliul în România pot fi autorizaţi să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie. Totodată, cetăţenii străini care călătoresc în Romania pe baza unei vize de scurtă şedere şi cei care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize pot fi autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, în vederea scoaterii acestora din ţară. Ei pot, astfel, să scoată, personal, de pe teritoriul României, doar câte o armă dintre cele procurate în timpul unei călătorii în ţara noastră. Scoaterea din România a două sau mai multor arme se poate face numai prin intermediul armurierilor români, autorizaţi să comercializeze aceste arme. Autorizaţia de procurare a armelor este eliberată persoanelor fizice străine de către Inspectoratul General al Poliţiei Române.