Radio România Internațional

Tag: autostrada Sibiu-Pitesti

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 31.07 – 06.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 31.07 – 06.08.2022

    Năi alăxeri la Codlu Fiscal


    Acă stuhinaţ di ună inflație ţi năstricu di multu dauă ţcifre tu hăvaia a criştearillei cabaia multu a păhadzloru la gaze naturale și energie, româñilli lipseaşti s’ţănă keptu a născăntoru năi scunkiri. Aeastia hiinda spusi, dupu apofasili loati di Guvernul di coaliție PNL-PSD-UDMR, di la 1 august să scunkescu produsele ditu tătumi, s’ñicureadză plafoanele tră niscănti scutiri di taxe şi creasti impozitul tră mintatiţli ditu agiocurli cu tihi. Cama pi largu! Că bea tătumi clasică ică electronică, di la 1 agustu, românii va s’păltească ma multu di itia a criştearillei acciza la tătumi. Apofasea – spun autorităţile — fu loată tra s’hibă afirită diclanşaria acţiunillei di infringement contra ali României tră alinierea la legislaţia europeană tru domeniu. Și păhălu la biuturli alcooliţi creasti. Uidisitu cu ministrulu a Finanţelor, Adrian Câciu, nivelu a accizelor tră aesti produse nu mata eara actualizat ditu 2015. Tru ţi mutreaşti agiocurli cu şcurtica, va s’llia, andicra di amintaticu, un impozit ma mari, anamisa di 3% până la 40%. Tiñiili ditu construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi eale vizate di alăxeri, pritu scădirea di la 30.000 (6 mii di euro) la 10.000 di lei (2 mii di euro) pe lună a plafonului până la cari s’bagă scutiri fiscale. Tut di la 1 august, tră un contract di lucru part-time, angajatorlu va s’lipsească s’păltească taxe la nivelu a tinîillei di cafi mesu minimă, atea ti aduţi găilipseri că multe firme ñiţ pot s’hibă ncllisi ică poati s’crească lucurlu paraomou. Nai ma multi alăxeri fiscale va s’bagă tru lucru, ama, di la 1 yinaru 2023, cându va s’crească TVA-ul la serviciile oferite tru industria HoReCa şi la biuturile cu adaos di zahari. Va s’alăxească, tutunăoară, turlia ti făţeari isapi a impozitului pe clădiri.



    Romgaz bati palma


    Compania di stat Romgaz dimăndă, luni, că bitisi achiziţia acţiunilor pe caru americanii di la ExxonMobil li avea tru proporție di 50% tru proiectul Neptun Diep di exploatari a gazelor ditu Amaria Lae. România, multu puțăn dipendintă di gazul rusesc, ari cantităț mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae. Volumul estimat a dzăcămintilor easte di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma mari cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, pi cari Romgaz va-lu exploateadză diadunu cu OMV Petrom, primili gaze hiinda scoasi di aclo tu inşita a anlui 2026 ică ahurhita a anlui 2027. Tru aestu kiro, tru perimetrul Midia, la aproapea 120 di kilometri di litoralu ali Românie, lucrărli di exploatari fapti di compania Black Sea Oil&Gas ahurhiră, iara protili cantităţ fură livrate, tru sistemlu naţional. Săptămâna aesta, ministrul Energiei, Virgil Popescu, diadi asigurări că, la iarnă, România nu va s’aibă probleme tru ţi mutreaşti asigurarea a gazelor naturale și că easte piste graficul loatu dinintea ali Comisie Europene tru ligătură cu stocurli. Cara, la 1 august, ținta era di 46%, iar la 1 yismăciuni di 57%, România ari, tu aestu kiro, tru magăzii piste 59% ditu anănghiseari.



    Nai ma mari contractu tră un lot di autostradă ditu România


    La Ministerul Transporturilor di București fu simnat, stămâna aesta, nai ma mari contract tră un lot di autostradă ditu România. Easti zborlu di lotlu 3 ali autostradă A1 anamisa di căsăbadzlli Sibiu, tru centru, și Piteşti, tru sud. Contractul ari ună valoari di 5,3 miliardi di lei (piste 1 miliard di euro), proiectarea ţăni 12 di meşi, iara lucrărli aproapea patru añi. Unăoară cu aestă simnari, tuti aţeali ţinţi loturi ale autostradă Sibiu-Pitești sunt tru fază di proiectari ică di şantier. Autostrada A1 easti minduită s’leagă Bucureștiul di Nădlac, la sinurlu ditu ascăpitata ali Românie cu Ungaria, ca parte a Coridorului IV pan-european di transportu.



    Catagrafia tru bitisită


    18.150.000 di persoane s-nregistrară până dumănica tricută, tru dzua ditu soni a catagrafiillei ti bănători şi casi, dimi pisti 95% ditu populaţia rezidintă estimată ali României, indiferent di cetățenie ică etnie. Amănată cu un an di itia ali pandimie, catagrafia – eveniment di anvergură dizvărtitu unăoară la dzaţi añi — ahurhi pi 1 di şcurtu. Dupu prota etapă, logistică, vini diapoa aţea ali autorecenzari, a diapoa aţea ditu soni etapă s’hibă rezevată ti adunarea a datilor pritu interviuri oclli ntroclli. Tru premieră tră statistica ditu România, adunarea şi prilucrarea a datelor fură acutortalui informatizate, cu alti zboară, să scoasi catea ditu lucru. Dupu ntribărli mutrinda studii, zănati, amintatiţi, religie, etnie ică casa, profilul ali populației rezidinte ditu România va s’hibă zugrăpsitu tru ditaliu. Scupolu easti tra s’da informaţii esenţiale tră politiţli publiţi, sociale ică economiţi, tră dizvoltarea durabilă a comunităţlor, tră mediul acadimic ică tră oamiñilli di afaceri. Protili rezultate, parţiale, ale catagrafie va s’hibă prezentate tu bitisita a anlui 2022. Aţeali finale va s’hibă cunuscuti tru inşita a anlui 2023.



    Untold, la a şaptea ediţie


    Festivalu di muzică electronică Untold di la Cluj-Napoca ş’dişcllisi, gioi porţile tră atea di a şaptea ediţie. Tru kirolu a aţiloru 4 dzăli di dizvărteari, anamisa di 4 şi 7 august, pe scenele a festivalului suntu călisiţ s’alină pisti 200 di artişti români şi xeni, ntră cari J Balvin, David Guetta, Hardwell ică Vini Vici. Organizatorii au nădie că va s’aibă un record di spectatori. Untold easti lugursitu nai ma mari festival di muzică electronică ditu România şi unu ditu protili ţinţi ditu lumi.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08.2022

    Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08.2022

    Noi modificări la Codul Fiscal


    Deși împovărați de o inflație ce a depășit de mult două cifre pe fondul majorării foarte mari a prețurilor la gaze naturale și energie, românii trebuie să facă față unor noi scumpiri. De la 1 august au intrat în vigoare modificări ale Codului Fiscal prin care s-au scumpit produsele din tutunși băuturile alcoolice. Jocurile de noroc vor fi impozitate, în funcţie de câştig, cu 3 până la 40%. Salariile din construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi ele vizate de modificări, prin scăderea de la 30.000 (6 mii de euro) la 10.000 de lei (2 mii de euro) pe lună a plafonului până la care se aplică scutiri fiscale. Tot de la 1 august, pentru un contract de muncă part-time, angajatorul trebuie să achite taxe la nivelul salariului minim. Cele mai multe modificări fiscale se vor aplica, însă, de la 1 ianuarie 2023, când va creşte TVA-ul la serviciile din industria HoReCa şi la băuturile cu adaos de zahăr. Se va modifica, totodată, modalitatea de calcul a impozitului pe clădiri. Pe de altă parte, cei care au credite la bănci scot tot mai mulți bani din buzunar pentru a-și plăti ratele. Indicele Robor la trei luni în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă a ajuns la 8,11% pe an. Un nivel mai mare a fost înregistrat la 1 februarie 2010 – 8,15%. La începutul lui 2022, indicele era puțin peste 3% pe an. Aproape jumătate din creditele în lei acordate în România sunt calculate, în prezent, în funcţie de Robor.



    Romgaz bate palma


    Compania de stat Romgaz a anunțat, luni, că a finalizat achiziţia acţiunilor pe care americanii de la ExxonMobil le dețineau în proporție de 50% în proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor din Marea Neagră. România, foarte puțin dependentă de gazul rusesc, are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră. Volumul estimat al zăcămintelor este de 200 de miliarde de metri cubi. Cea mai mare cantitate se află în perimetrul Neptun Deep, pe care Romgaz îl va exploata alături de OMV Petrom, primele gaze urmând să fie obținute de acolo la sfârşitul anului 2026 sau începutul lui 2027. Între timp, în perimetrul Midia, la aproximativ 120 de kilometri de ţărmul României, lucrările de exploatare efectuate de compania Black Sea Oil&Gas au început, iar primele cantităţi au fost livrate, deja, sistemului naţional. Săptămâna aceasta, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că, la iarnă, România nu va avea probleme în privinţa asigurării gazelor naturale și că este peste graficul asumat în faţa Comisiei Europene în privința stocurilor. Dacă, la 1 august, ținta era de 46%, iar la 1 septembrie de 57%, România are, deja, înmagazinat peste 59% din necesar.



    Cel mai mare contract pentru un lot de autostradă din România


    La Ministerul Transporturilor de la București a fost semnat, săptămâna aceasta, cel mai mare contract pentru un lot de autostradă din România. Este vorba de lotul 3 al autostrăzii A1 cuprins între orașele Sibiu, în centru, și Piteşti, în sud. Contractul are o valoare de 5,3 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro), proiectarea durează 12 luni, iar lucrările aproape patru ani. Odată cu această semnare, toate cele cinci loturi ale autostrăzii Sibiu-Pitești sunt în fază de proiectare sau de şantier. Autostrada A1 este gândită să lege Bucureștiul de Nădlac, la granița de vest a României cu Ungaria, ca parte a Coridorului IV pan-european de transport.



    Recensământul la final


    18.150.000 de persoane s-au înregistrat până duminica trecută, în ultima zi a recensământului populaţiei şi locuinţelor, adică peste 95% din populaţia rezidentă estimată a României, indiferent de cetățenie sau etnie. Întârziat cu un an din cauza pandemiei, recensământul – eveniment de anvergură desfășurat o dată la zece ani – a debutat pe 1 februarie. Prima etapă, logistică, a fost urmată de cea a autorecenzării, pentru ca ultima etapă să fie rezevată colectării datelor prin interviuri faţă în faţă. În premieră pentru statistica din România, culegerea şi prelucrarea datelor au fost complet informatizate, cu alte cuvinte, s-a scos hârtia. În urma întrebărilor referitoare la studii, ocupație, venituri, religie, etnie ori locuință, profilulpopulației rezidente din România va fi creionat în detaliu. Scopul este de a oferi informaţii esenţiale pentru politicile publice, sociale sau economice, pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor, pentru mediul academic sau pentru oamenii de afaceri. Primele rezultate, parţiale, ale recensământului vor fi prezentate spre sfârşitul anului 2022. Cele finale vor fi cunoscute la sfârșitul lui 2023.



    Untold, la a şaptea ediţie


    Festivalul de muzică electronică Untold de la Cluj-Napoca şi-a deschis, joi, porţile pentru cea de-a şaptea ediţie.Pe parcursul celor 4 zile de desfășurare, între 4 şi 7 august, pe scenele festivalului au fost invitați să urce peste 200 de artişti români şi străini, între care J Balvin, David Guetta, Hardwell sau Vini Vici. Organizatorii speră că vor avea un record de spectatori. Untold este considerat cel mai mare festival de muzică electronică din România şi unul dintre primele cinci din lume.





  • Autostrada Sibiu – Piteşti, ună jgllioată ninti

    Autostrada Sibiu – Piteşti, ună jgllioată ninti

    Cu ună lundzime totală di aproapea 580 di km, Autostrada A1 ahurheaşti București și easti proiectată s’asiguripsească ieșearea cătă sinurlu cu Ungaria la Nădlac, cu treaţiri pritu Pitești, Sibiu, Diva, Timișoara și Arad. Ună mutrită pi harta lărdzită năspuni, tru idyiul kiro, că, tra s’bitisească Coridorlu European di la Vama Nădlac 2 la portul Constanța di la Amarea Lae, suntu ixiki nicaa 10 km di autostradă cu tuneluri anamisa di Lugoj și Diva și cumata di autostradă di 120 di km di pe Valea a Oltului. Cara ti secţiunea ixiki ditu judiţul Timiş sunt şasi constructori cari dipusiră oferte, ama simnarea a contractului nu poate s’hibă garantată până tru bitisita a anlui, pe traseulu ali autostradză Sibiu – Piteşti, di la 1 di agustu, tuti aţeali ţinţi loturi au contracte simnate. Dauă ditu aestea, aţeali ditu capiti, sunt tamam tru şantier. Iara uidisitu cu călindarea oficială, dimi aţea a contractilor simnate, tru şase ani autostrada Sibiu – Piteşti lipseaşti s’hibă hăzări.



    România va s’aibă prota autostradă cari va s’tracă pisti Carpaţ, spune ministurlu a Transporturlor, Sorin Grindianu, cari lo parti la simnarea a contractului tră proiectarea şi execuţia a secţiunillei 3 a autostradăllei Sibiu – Piteşti, di aproapea 37 di km. Easti zborlu ti un contractu di 5,3 miliardi di lei (circa 1 miliardu di euro), cu ună durată di 12 di meşi tră proiectare şi aproapea patru añi tră execuţie. Easti nai ma greu ditu aţeali ţinţi tronsoane. Antreprenorlu lipseaşti s’ construiască 95 di apunţă şi pasaje, un tunel cu dauă galerii indipendinte, tru lundzime di 1,7 km/galerie, două noduri rutiere şi un ecoductu. Nai ma avansatu lot ali autostradă easti Sibiu – Boiţa, cu şansi multu mări di dişcllidiari până di sărbători, spuni ministrul Grindianu:


    “Tuti ateali ţinţi secţiuni ali autostradă Sibiu-Piteşti disemnară amintători. Una ditu aeali, secţiunea 1, di la Sibiu la Boiţa, nă aştiptăm ca tu bitisita a aluştui anu s’poată s’hibă dată tru circulaţie. Ia că, păn tru bitisită, cu ună amănari cabaia mari, avem aesti contracte simnate, a diapoa aţelli cari amintară aesti licitaţii s’tiñisească termeñilli a contractului şi s’avem, aşi cum spuneam ma ninti, neise, după dz4ţ di añi, prima autostradă cari va s’tracă pisti Carpaţ.”



    Armăni s’vidimu cum va shibă tiñisiti vadilurli, tru condițiile tru cari constructorlu a lotlui 3 lucreadză şi pi tronsonlu ditu câmpu di 30 km anamisa di Piteşti şi Curtea di Argeş, un segment multu ma lişor, ama amănatu.


    Dragoş Burlan, reprezentantul a antreprenorlui exighiseaşti amănărli: “Pi aţelli 32 km ari proapea 146 di apunţă, aţea ţi faţi ca tearasamentul s’hibă ampărţătu ditu 30 tru 50, tru 100 m. Tră s’putemu s’intrămu la partea di tearasamente, noi atacămu cama ninti aesti apunţă. Proţentul respectiv, di 15%, easti dat di itia că până tru aestu kiro nu lucrămu dipu multu la tearasamente, tearasamentele li ahuhrimu di aproapea ţinţi stămâñi.”


    Ministurlu a Transporturilor nica dimăndă că meslu aestu s’dişcllidu și dauă şantiere pe Autostrada ali Moldovă A7, Ploieşti-Paşcani, finanţată pritu PNRR.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Autostrada Sibiu – Piteşti, un pas înainte

    Autostrada Sibiu – Piteşti, un pas înainte

    Cu o lungime totală de aproape 580 de km, Autostrada A1
    începe în București și este proiectată să asigure ieșirea spre granița cu
    Ungaria la Nădlac, trecând prin Pitești, Sibiu, Deva, Timișoara și Arad. O
    privire asupra hărții extinse ne arată, în același timp, că, pentru a
    definitiva Coridorul European de la Vama Nădlac 2 la portul Constanța de la
    Marea Neagră, mai lipsesc 10 km de autostradă cu tuneluri între Lugoj și Deva
    și porțiunea de autostradă de 120 de km de pe Valea Oltului. Dacă pentru
    secţiunea lipsă din judeţul Timiş sunt şase constructori care au depus
    oferte, dar semnarea contractului nu poate fi garantată până la sfârşitul
    anului, pe traseul autostrăzii Sibiu – Piteşti, de la 1 august, toate cele
    cinci loturi au contracte semnate. Două dintre acestea, cele de la capete, sunt
    chiar în şantier. Iar potrivit calendarului oficial, adică cel al contractelor
    semnate, în şase ani autostrada Sibiu – Piteşti ar trebui să fie gata.

    România
    va avea prima autostradă care va traversa Carpaţii, spune ministrul Transporturilor,
    Sorin Grindeanu, care a participat la semnarea contractului pentru proiectarea
    şi execuţia secţiunii 3 a autostrăzii Sibiu – Piteşti, de aproximativ 37 de km.
    Este vorba despre un contract de 5,3 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro),
    cu o durată de 12 luni pentru proiectare şi aproape patru ani pentru execuţie. Este
    cel mai dificil dintre cele cinci tronsoane. Antreprenorul trebuie să
    construiască 95 de poduri şi pasaje, un tunel cu două galerii independente, în
    lungime de 1,7 km/galerie, două noduri rutiere şi un ecoduct.     Cel mai avansat lot al întregii autostrăzi este Sibiu
    – Boiţa, cu şanse foarte mari de deschidere până de sărbători, spune ministrul
    Grindeanu:

    Toate cele cinci
    secţiuni ale autostrăzii Sibiu-Piteşti au desemnat câştigători. Una dintre ele,
    secţiunea 1, de la Sibiu la Boiţa, ne aşteptăm ca la finalul acestui an să
    poată fi dată în circulaţie. Iată că, într-un final, cu foarte mare întârziere,
    avem aceste contracte semnate, urmând ca cei care au câştigat aceste licitaţii
    să se ţină de termenii contractului şi să avem, aşa cum spuneam mai devreme,
    într-un final, după zeci de ani, prima autostradă care va traversa Carpaţii.


    Rămâne de văzut în ce măsură vor fi respectate termenele, în condițiile în care
    constructorul lotului 3 lucrează şi pe tronsonul de câmpie de 30 km între
    Piteşti şi Curtea de Argeş, un segment mult mai uşor, dar întârziat.

    Dragoş
    Burlan, reprezentantul antreprenorului explică întârzierile: Pe cei 32 km sunt circa 146 de podeţe,
    ceea ce face ca terasamentul să fi divizat din 30 în 50, în 100 m. Pentru a
    putea să intrăm la partea de terasamente, noi am atacat înainte aceste podeţe. Procentul
    respectiv, de 15%, este dat deoarece până în prezent nu am lucrat foarte mult
    la terasamente, terasamentele le-am început de circa cinci săptămâni.


    Ministrul
    Transporturilor a mai anunţat că luna aceasta se deschid     și două şantiere pe Autostrada Moldovei A7,
    Ploieşti-Paşcani, finanţată prin PNRR.


  • Bani europeni pentru prima etapă de construcție a autostrăzii Sibiu-Pitești

    Bani europeni pentru prima etapă de construcție a autostrăzii Sibiu-Pitești

    Executivul Uniunii Europene va aloca României 1,5 miliarde de euro din Fondul de Coeziune. 875,5 milioane euro vor fi folosiţi pentru prima fază a autostrăzii Sibiu-Pitești. Aceasta va fi prima autostradă care va traversa Munţii Carpaţi, permiţând o mai bună conectivitate în România de-a lungul coridorului Rin-Dunăre. Acest coridor va oferi o legătură neîntreruptă de la portul Constanţa şi până la vama Nădlac, legând centrul şi vestul ţării de reţeaua europeană de autostrăzi.

    Acest proiect va rezolva un mare blocaj de trafic din rețeaua românească de transport, a declarat Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme. Va crește siguranța rutieră, va scurta durata călătoriilor și va reduce costul pentru pasageri și marfă. Va avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra economiei și calității vieții locuitorilor din zonă, a mai spus comisarul.

    Proiectul, componentă a Coridorului 4 pan-european, ar urma să fie operațional din 2026. Autostrada Sibiu-Pitești va avea o lungime de 122,11 kilometri și va fi împărțită în cinci loturi, Sibiu – Boiţa, Boiţa – Cornetu, Cornetu – Tigveni, Tigveni – Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş – Piteşti, va avea opt noduri rutiere şi nouă tuneluri.

    Lucrările la primul lot de 13,17 kilometri dintre Sibiu şi Boiţa au început în luna martie 2020. Contractul cu o valoare de 613 milioane lei, fără TVA, prevede un termen de proiectare de 12 luni şi unul de execuţie de trei ani. Lotul 1 al Autostrăzii Sibiu – Piteşti este construit de compania austriacă Porr Construct. Aceeaşi firmă a realizat şi lotul 4 al autostrăzii Sebeş – Turda, între Unirea şi Turda, finalizat în 2018.

    Separat, Comisia Europeană a aprobat şi o altă finanțare, în valoare de 578,4 milioane euro, pentru a îmbunătăți capacitatea României de răspuns la dezastre. Această investiție va îmbunătăți capacitatea de răspuns terestră, aeriană și maritimă prin achiziționarea de noi echipamente, precum și prin pregătirea personalului.


  • Noi investiţii în infrastructură

    Noi investiţii în infrastructură


    Lucrările la autostrada Sibiu – Piteşti, prima care va traversa munţii și va lega sudul de centrul României, vor începe în curând. La București a fost semnat contractul pentru primul lot, de peste 13 kilometri, care va fi realizat în 4 ani. Este primul pas concret făcut în ultimii 10 ani, a subliniat premierul Viorica Dăncilă. Totodată, au mai fost semnate contractele pentru un lot din noua Centură de sud a capitalei şi cel pentru automatizarea metroului din Drumul Taberei, cartier vestic al Bucureştiului.



    Autostrada Sibiu – Piteşti este unul dintre proiectele majore de infrastructură rutieră ce va asigura conexiunea cu Coridorul 4 paneuropean. Prin semnarea contractului de proiectare şi execuţie pentru lotul autostrăzii de centură a Bucureştiului, va fi fluidizat traficul din capitală a precizat premierul. Un alt proiect aşteptat de români este Magistrala de metrou M5 – a mai pus Viorica Dăncilă, care a explicat că în bugetul naţional sunt prevăzuţi banii necesari pentru realizarea acestor proiecte, dar vor fi utilizate, totodată, şi fonduri europene.



    Viorica Dăncilă: “Semnarea contractului pentru secţiunea 1 Sibiu – Boiţa este primul pas concret făcut în ultimii 10 ani pentru începerea lucrărilor la prima autostradă din România care trece munţii. Prin semnarea contractului de proiectare şi execuţie pentru lotul 3 al autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti, în lungime de aproximativ 18 km, aducem mai aproape de finalizare realizarea acestui proiect care va contribui la fluidizarea traficului din capitală.”



    La rândul său, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, le-a transmis constructorilor să îşi respecte termenele asumate în proiecte și să-i respecte pe subcontractorii români întrucât scuzele şi întârzierile nu vor mai fi tolerate. Răzvan Cuc: “Începeţi-vă contractele prin a lucra deja la proiectare, pentru că sunt firme care au semnat contractele şi au reuşit să scurteze timpul de proiectare. Nu vă mai bateţi joc de subcontractorii români. Plătiţi-i la timp! Nu vreau să mai fiu informat că nu plătiţi la timp subcontractorii atâta timp cât statul român vă plăteşte la timp toate facturile.”



    Valoarea primului contract semnat este de aproximativ 129 de milioane de euro – a mai spus ministrul transporturilor – şi va avea o durată de realizare de 48 de luni, iar cel de-al doilea contract semnat are o valoare de 180 de milioane de euro şi va asigura creşterea gradului de mobilitate atât pentru Bucureşti, cât şi pentru regiunile limitrofe. În ceea ce priveşte magistrala M5, aceasta va fi dată în funcţiune până la sfârşitul anului. Situaţia infrastructurii rutiere este dezastruasă în întreaga ţară. La sfârșitul lui 2018, la aproape trei decenii de la prăbuşirea comunismului şi la peste 10 ani de la aderarea la UE, România avea doar aproximativ 800 kilometri de autostradă, din care circa 100 moşteniţi din vechiul regim.