Sunt cozi mari de
autovehicule la patru puncte de trecere a graniţei de vest, cu Ungaria, prin
care românii care au fost acasă de sărbători se întorc la lucru în străinătate.
Potrivit reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră, majoritatea românilor care
şi-au petrecut vacanţa de iarnă în ţară se îndreaptă spre Germania, Italia,
Austria sau Olanda. Sambata, prin punctul Nădlac II au trecut peste 87.000 de
persoane, cu peste 30.000 de autoturisme
Potrivit Eurostat, vehiculele electrice de pasageri câștigă teren în toate statele membre ale Uniunii. Cele mai mari creşteri, de peste 120 la sută, au fost înregistrate în Finlanda, Croaţia şi Italia, în timp ce România, Danemarca şi Germania au raportat creşteri de peste sută la sută.
Cel mai redus ritm de creştere a fost înregistrat în Cehia şi Spania, în jur de 15 procente.
Numărul total al vehiculelor electrice de pasageri în Uniunea Europeană era estimat în 2021 la aproape două milioane. Fruntașă la acest capitol este Germania, cu peste 600 de mii de astfel de autoturisme, urmată de Franța cu peste 400 de mii și Olanda, cu aproape 250 de mii. În țara noastră, în urmă cu doi ani erau înmatriculate peste 12 mii de astfel de mașini electrice.
În același timp, mai arată Eurostat, a crescut semnificativ, cu 80 la sută față de 2020, și consumul de electricitate în transportul rutier (care include curentul folosit pentru troleibuzele electrice şi încărcarea vehiculelor electrice).
Toate aceste date arată că se fac pași importanți către atingerea obiectivului Uniunii Europene potrivit căruia din 2035, adică peste 12 ani, în întreg spațiul comunitar nu vor mai putea fi vândute automobile noi pe benzină şi motorină.
Luna trecută însă intenția Comisiei Europene destinată să accelereze tranziţia Europei la vehiculele electrice a fost pusă pe pauză, după ce Germania şi-a exprimat, în ultimul moment, opoziţia faţă de această iniţiativă.
Motivul: Berlinul și-ar dori ca și după 2035, constructorii auto să aibă posiblitatea de produce autoturisme care să utilizeze aşa-numiţii combustibili ecologici. O solicitare cu care Bruxelles-ul a fost în cele din urmă de accord, iar minştrii europeni ai energiei au dat votul final în urmă cu două zile.
Vehiculele echipate cu motoare pe combustie vor putea fi înmatriculate şi după 2035, dacă utilizează exclusiv carburanţi neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, a precizat ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing.
Uniunea Europeană va încerca acum să adopte în cel mai scurt timp posibil reglementările cu privire la standardele de mediu ale automobilelor.
Începând
de pe 15 august, șoferii care parchează pe locurile gestionate de Primăria Bucureşti
și nu achită tarifele aferente riscă amenzi de 200 de lei (circa 40 de euro) pe
zi și blocarea autovehiculelor. Este vorba despre un regulament aprobat de
Consiliul General al Capitalei în 2019, dar pus în aplicare de abia acum, care
vizează locurile de parcare marcate cu vopsea albastră pe domeniul public.
Compania
Municipală Parking București informează că parcarea poate fi achitată
anticipat, prin aplicația Parking București, care poate fi descărcată gratuit
din AppStore sau GooglePlay. Mai există varianta achitării prin SMS, la numărul
7458 sau cash la parcajele gestionate de companie. Aplicaţia este utilă şi
pentru găsirea în cel mai scurt timp a locurilor de parcare din apropierea
destinaţiei alese şi a locurilor libere.
Tarifele
practicate pentru intervalul 7.00 – 23.00, de luni până vineri inclusiv, sunt: 10
lei/oră (circa 2 euro), în zona 0; 5 lei/oră (circa 1 euro) în zona 1; 2,5
lei/oră (circa 50 de eurocenţi) în zona 2. Zona Zero este zona ultracentrală a
Bucureștiului, Zona 1 este un perimetru larg din centrul Bucureştiului, iar
Zona 2 este perimetrul dintre Zona 1 și limita administrativă a Capitalei.
Există şi abonamente. Riveranii pot beneficia de abonamente, cu sau fără
rezervarea locului de parcare. Persoanele
fizice pot alege abonamente de o zi, o săptămână, un an, un semestru sau un an.
În Zona 0 abonamentul este 75 de lei/zi (circa 15 euro), în Zona 1 – 38 de lei/zi
(circa 7,5 euro), iar zona 2 – 15 lei/zi (circa 3 euro). Abonamentele pe o săptămână
costă 300 de lei (circa 60 de euro) pentru Zona 0, 150 de lei (circa 30 de
euro) petru Zona 1 şi 60 lei (circa 12 euro) pentru Zona 2. Abonamentele pentru
o lună costă 1.050 de lei (circa 210 de euro) pentru Zona 0, 525 de lei (circa
105 euro) petru Zona 1 şi 210 lei (circa 42 euro) pentru Zona 2. Persoanele
juridice vor achita tarife cu curca 33% mai mari decât cele fizice.
Primarul Capitalei estimează
că aceste taxe vor aduce la bugetul Primăriei 10 milioane de lei (circa două
milioane de euro) în primul an. Primarul spune, însă, că scopul nu este de a
strânge bani, ci de a elibera zone foarte aglomerate din Bucureşti, de a
stimula oamenii să folosească transportul public, de a avea, implicit, un mediu
mai curat. Nu vor exista modificări la ‘parcările albe’, parcări de reşedinţă
care ţin de Primăriile de sector din Bucureşti şi se supun altui regim, nici
pentru locurile de parcare nemarcate (de exemplu parcările de la marginea
bordurii).
Camioanele care ies din ţară prin PTF Giurgiu au de aşteptat 120 de minute, iar autoturismele care tranzitează PTF Giurgiu au de aşteptat aproximativ o oră controlul de frontieră, atât pe sensul de intrare cât şi pe sensul de ieşire din ţară. În ultimele 24 de ore, la graniţa cu Bulgaria au fost efectuate formalităţi de frontieră prin PTF Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, pentru aproximativ 1.300 de camioane, 2.400 de autoturisme şi 10.500 de persoane, iar pe sensul de ieşire din ţară pentru aproximativ 1.300 de camioane, 3.500 de autoturisme şi 15 mii de persoane’ a declarat joi, pentru AGERPRES, purtătoarea de cuvânt a ITPF Giurgiu, Raluca Dumitrache.
La momentul actual, traficul prin PTF Giurgiu la turisme se desfăşoară pe câte patru benzi de circulaţie, pe sensul de intrare în ţară şi pe trei benzi de circulaţie pe sensul de ieşire din ţară, iar timpul de aşteptare la controlul de frontieră este de 50 de minute atât pe sensul de intrare cât şi pe cel de ieşire din ţară. Pentru autocamioane, traficul prin PTF Giurgiu se desfăşoară pe câte patru benzi de circulaţie, pe sensul de intrare în ţară şi pe cinci benzi de circulaţie pe sensul de ieşire din ţară, iar timpul de aşteptare pentru acestea este de 120 de minute pe sensul de ieşire din ţară şi de 50 de minute la intrarea în România.
Aceşti timpi ridicaţi de aşteptare sunt determinaţi de numărul mare de mijloace de transport prezente pentru tranzit. La nivelul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu au fost dispuse toate măsurile aflate în competenţă pentru reducerea timpilor de aşteptare şi asigurarea unui control operativ. Astfel, pentru fluidizarea traficului, au fost suplimentate arterele de control şi a fost suplimentat numărul poliţiştilor de frontieră care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor, a mai declarat Raluca Dumitrache.
Menţionăm faptul că, pe teritoriul statului bulgar, în zona sensului giratoriu, înainte de zona Punctului de Trecere a Frontierei Ruse, în seara zilei de miercuri, 3 august, între orele 18:00-23:00, s-a desfăşurat o acţiune de protest ceea ce a dus la îngreunarea traficului în zona de frontieră şi în această perioadă mulţi români aleg să îşi petreacă vacanţa în străinătate, ceea ce a condus la creşterea traficului şi, implicit, creşterea timpului de aşteptare la controlul de frontieră.
România rămâne pe ultima poziție în Uniunea Europeană în privinţa ratei de motorizare, potrivit datelor publicate de Eurostat, valabile pentru anul 2019. Românii dețineau 357 de autoturisme la mia de locuitori, în creştere faţă de 332 de autoturisme în 2018. Totodată, țara noastră a avut în perioada 2015-2019 cea mai mare creştere (34%) a numărului de autoturisme înmatriculate într-o ţară a Uniunii Europene.
La nivelul blocului comunitar, Luxemburg este pe primul loc cu la rata de motorizare cu un număr de 681 de autoturisme la mia de locuitori, în 2019. Cifrele ar putea fi influenţate și de angajaţii transfrontalieri care folosesc autoturismele companiilor înmatriculate în Luxemburg, precizează Eurostat. La mică distanță de Luxemburg, se află de Cipru cu număr de 645 de autoturisme la mia de locuitori, urmată de Finlanda şi Polonia, ambele cu 642 de autoturisme.
La coada clasamentului, în fața României, se află Letonia cu 381 de autoturisme la mia de locuitori şi Ungaria (390 de autoturisme) .
În ceea ce privește autoturismele înmatriculate în 2019, cel mai mare număr s-a înregistrat în Germania, cu aproape 48 milioane de unităţi, urmată de Italia cu 40 de milioane şi Franţa, 32 de milioane.
Totuși, între 2015 şi 2019, cea mai mare creştere a numărului de autoturisme înmatriculate s-a înregistrat în România (345), urmată de Lituania (20%), Ungaria (19%), Slovacia şi Polonia (ambele cu 18%). Bulgaria a fost singurul stat membru UE unde numărul de autoturisme înmatriculate a scăzut (-11%) în perioada menționată.
Statele UE cu cel mai mare / cel mai mic număr de autoturisme la mia de locuitori (Sursa: Eurostat)
Datele Eurostat mai arată că, în 2019, cele mai vechi flote de autoturisme se aflau în Polonia, unde ponderea autoturismelor vechi (cele cu o vechime de peste 20 de ani) era de 37,9%, urmată de Estonia (31,5%), Finlanda (26,9%) şi Lituania (22,6%). La polul opus, cele mai noi flote de autoturisme (cu o vechime de până la doi ani) se înregistra în Irlanda (28,8%), Luxemburg (23,7%), Belgia (22,9%) şi Danemarca (22,6%).
Oficiul european pentru Statistică mai precizează că, în ultimii ani, mai multe state membre au adoptat program care sprijină achiziționarea de autovehicule noi cu emisii reduse, pentru populația care renunță la vechea mașină. Un astfel de program este Rabla în România, care are ca scop reînnoirea parcului auto cu automobile mai prietenoase cu mediul înconjurător, stimulând, totodată, economia. Astfel de programe au adus în ultimii ani schimbări asupra compoziției de vârstă a autoturismelor din unele țări UE.
TIR-urile care aşteaptă ieşirea din ţară prin PTF Giurgiu-Ruse, Bulgaria, formează o coadă de aproximativ zece kilometri pe prima bandă de mers a DN 5, iar camioanele au de aşteptat 120 de minute la controlul de frontieră, informează Agerpres.
Numărul mare de TIR-uri care s-au prezentat în ultimele 24 de ore la ieşirea din ţară prin PTF Giurgiu-Ruse, Bulgaria reprezintă singurul motiv al îngreunării traficului şi formării coloanei de camioane. Poliţiştii de frontieră lucrează pentru decongestionarea situaţiei pe cinci artere de mers atât la ieşirea din ţară cât şi la intrarea în România prin PTF Giurgiu-Ruse, Bulgaria, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, purtătoarea de cuvânt a ITPF Giurgiu, Roxana Popazu.
De asemenea, timpul de aşteptare pentru efectuarea controlului la frontieră la camioane este de 120 de minute atât pe sensul de ieşire cât şi pe cel de intrare în România, potrivit Roxanei Popazu.
În ultimele 24 de ore s-au prezentat la ieşirea din România un număr de 1.394 de camioane, 271 de microbuze, 203 autoturisme, 18 autocare şi 2.825 de persoane, şi au intrat în ţară 1.097 camioane, 315 microbuze, 255 de autoturisme, şapte autocare şi 2.342 de persoane. Timpul de aşteptare la controlul de frontieră prin PTF Giurgiu pentru autoturisme este de zece minute.
Sursa Agerpres
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) recomandă tranzitarea tuturor punctelor de trecere a frontierei, deschise traficului internaţional, care sunt operaţionale şi funcţionează în regim permanent, pentru a se evita suprasolicitările doar la unele dintre acestea.
Lla graniţa cu Ungaria sunt operaţionale 11 puncte de trecere a frontierei – 10 în regim internaţional pentru persoane, autoturisme şi camioane, conform categoriilor specifice fiecărui punct, şi unul pentru lucrătorii transfrontalieri, informează IGPF:
* PTF Petea – judeţul Satu Mare
* PTF Urziceni – judeţul Satu Mare
* PTF Valea lui Mihai – judeţul Bihor
* PTF Borş – judeţul Bihor
* PTF Vărşand – judeţul Arad
* PTF Turnu – judeţul Arad
* PTF Nădlac I – judeţul Arad
* PTF Nădlac II – judeţul Arad
* PTF Salonta – judeţul Bihor
* PTF Cenad – judeţul Timiş
* PTF Săcuieni – judeţul Bihor (pentru lucrătorii transfrontalieri)
La graniţa cu Bulgaria sunt operaţionale, potrivit sursei citate, 9 puncte de trecere a frontierei:
* PTF Giurgiu – judeţul Giurgiu
* PTF Vama Veche – judeţul Constanţa
* PTF Ostrov – judeţul Constanţa
* PTF Negru Vodă – judeţul Constanţa
* PTF Calafat – judeţul Dolj
* PTF Turnu Măgurele – judeţul Teleorman
* PTF Zimnicea – judeţul Teleorman
* PTF Călăraşi – judeţul Călăraşi
* PTF Bechet – judeţul Dolj (doar pentru transportul de marfă)
Autorităţile bulgare verifică, în această perioadă,, pe lângă controlul specific de frontieră, şi dacă şoferii au achitat amenzile rutiere aplicate pe teritoriul Bulgariei, fapt ce duce la creşterea timpilor de aşteptare independent de activităţile poliţiştilor de frontieră români, mai precizează IGPF.
sursa: agerpres
Potrivit Regulamentului rutier din România, viteza
maximă admisă în localităţi este de 50 de kilometri pe oră. Pe anumite sectoare
de drum din interiorul localităţilor pot exista limite de viteză superioare,
precizate pe indicatoarele rutiere, dar nu mai mari de 80 de kilometri pe oră.
În afara localităţilor, vitezele maxime admise pentru autoturisme sunt de 130
de km/oră pe autostrăzi, de 100 de km/oră pe şoselele expres şi pe drumurile
naţionale europene, iar pe celelalte categorii de drumuri – de 90 de km/oră.
Totodată, vitezele maxime admise pentru camioane şi autocare sunt de 110 km/oră
pe autostrăzi, de 90 de km/oră pe drumurile expres sau pe cele naţionale
europene şi de 80 de km/oră pe celelalte categorii de drumuri.
Potrivit
Regulamentului circulaţiei rutiere, viteza de deplasare trebuie redusă la
trecerea prin intersecţiile cu circulaţia nedirijată, pe poduri, la trecerile
la nivel cu calea ferată prevăzute cu bariere sau semibariere, la trecerea prin
dreptul staţiilor de tramvai, în pieţele aglomerate şi la trecerile pentru
pietoni. Pietonii au, de altfel, prioritate atunci când sunt angajaţi în
traversarea străzilor, prin locurile special amenajate. Iar depăşirile sunt
interzise în intersecţiile cu circulaţia nedirijată, pe poduri, la trecerile
pentru pietoni, la trecerile la nivel cu calea ferată, în dreptul staţiilor de
tramvai fără refugiu, când aceste vehicule de transport în comun sunt oprite,
precum şi în orice situaţie în care vizibilitatea este mai mică de 50 de metri.
În intersecţii, este valabil principiul priorităţii de dreapta, cu excepţia
sensurilor giratorii, unde au prioritate vehiculele care vin din stânga. Să
menţionăm că, în afara localităţilor, este obligatorie circulaţia cu faza de
întâlnire aprinsă.
Regulamentul precizează şi că portul centurilor de siguranţă
este obligatoriu atât pentru locurile din faţă, cât şi pentru cele din spate,
în afara localităţilor şi în interiorul acestora. Copiii care au până la un
metru şi 35 de centimetri înălţime trebuie transportaţi în scaune speciale.
Copiii pot fi transportaţi pe scaunul din dreapta faţă doar dacă au peste 1
metru şi 50 de centimetri. În ceea ce priveşte bebeluşii, ei pot sta şi în
spate şi în faţă, în scoica special amenajată pentru ei. În faţă, însă, pot
sta numai după de a fost dezactivat airbag-ul.
Pe de altă parte, este interzisă
utilizarea de către conducătorii auto, în timpul mersului, a telefoanelor
mobile, cu excepţia celor cu sisteme de tipul mâini libere. De asemenea, sunt
interzise fumatul, dar şi conducerea autovehiculelor după consumarea băuturilor
alcoolice, chiar şi în cantităţi infime. Pe de altă parte, este interzisă desfăşurarea de concursuri,
antrenamente sau întreceri pe drumurile publice, cu excepţia celor autorizate
de către administratorul drumului respectiv şi avizate de către Poliţia
Rutieră.
Trei sferturi dintre autoturismele vândute în România sunt
second-hand, astfel că vechimea medie a unui autoturism în circulaţie a crescut
de la mai puţin de 8 ani, cât era în 2008, la aproape 13 ani, arată un studiu
prezentat de consultanţii Pricewaterhouse Coopers România. Vechimea parcului
auto pune probleme de siguranţă a circulaţiei şi de poluare a mediului. Unul
dintre autorii studiului, Daniel Anghel, consideră că pentru sprijinirea
înnoirii parcului auto, taxarea autovehiculelor ar trebui să ţină cont nu doar
de capacitatea cilindrică, ci şi de emisiile de noxe. In 2015 erau în circulaţie în România aproape
5 milioane de autovehicule.
Ministerul de Externe de la Bucureşti salută ridicarea restricţiilor
impuse cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Elveţia începând cu 1
iunie. Potrivit MAE, măsura reprezintă un factor favorizant în consolidarea
cooperării politice şi economice dintre cele două state. Guvernul elveţian a precizat că în cazul în
care fluxul de lucrători români şi bulgari va depăşi cu 10% media ultimilor
trei ani, la 1 iunie 2017 sau 1 iunie 2018, va putea activa o clauză de
salvgardare şi va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii,
valabile până pe 31 mai 2019.
Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti a fost clasat de
către Airports Council International-Europe pe locul trei în topul european al
aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în
luna februarie. Aeroportul Henri Coanda se încadrează în categoria celor care
au avut între 5 şi 10 milioane de pasageri. Pe primele doua locuri la aceasta
categorie se află aeroporturile Berlin Schonefeld (Germania) şi
Faro-Algarve (Portugalia). Aeroportul Henri Coanda a înregistrat în februarie un
trafic de 682 de mii pasageri, în creştere cu aproape 22% faţă de aceeaşi lună
a anului trecut.
‘Navigând pe aromele Dunării’, un proiect de
turism promovat de Slow Food România şi Asociaţia ‘Ivan Patzaichin-Mila
23’ va aduce, de la sfarşitul lunii mai,
la Tulcea, grupuri de italieni care vor vizita atât Bucureştiul cât şi judeţul
Tulcea. Sunt prezentate istoria şi cultura locală aşa cum au fost păstrate din
generaţie în generaţie în preparatele tradiţionale nord-dobrogene. In program
sunt incluse vizite la Crama regală din
Măcin, la Parcul Naţional Munţii Măcinului,
in oraşul Tulcea şi localitatea Mila 23 din Delta Dunării. Proiectul
‘Navigând pe aromele Dunării’ este dezvoltat de Asociaţia ‘Viaggiare i Balcani’
în cooperare cu diverse organizaţii locale cu activităţi în Albania, Bulgaria,
Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia,
România.
Statul român a încasat
aproape 18 milioane de euro, în martie, în urma comercializării pe platforma de
licitaţie comună a UE a peste 3,6 milioane certificate de emisii de gaze cu
efect de seră, se arată într-un document publicat pe site-ul Ministerului de
Finante. În luna ianuarie, Finanţele au încasat peste 16,5 milioane euro din
astfel de certificate, iar în februarie circa 18,7 milioane euro. România
participă la schema comunitară de comercializare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de seră începând cu data aderării la UE (1 ianuarie 2007).
Sportivii
români Gabriel Sîncrăian şi Gheorghii Cernei au cucerit, joi, o medalie de aur,
două de argint şi una de bronz, la categoria 85 kg, la Campionatele Europene de
haltere de la Forde (Norvegia). Sîncrăian
a câştigat aurul la stilul smuls, respectiv argint la aruncat şi total,
iar Cernei a obţinut bronzul la total. Sportivii români au încheiat competiţia
cu un total de 15 medalii, patru de aur, patru de argint şi sapte de bronz.
Reprezentanţii principalelor firme de pe piaţa locală
de închirieri auto afirmă că majoritatea clienţilor lor provin din ţări din
vestul Europei, mai ales din Italia, Spania, Franţa şi Germania, şi sunt fie
turişti aflaţi în vacanţă, fie angajaţi ai unor companii multinaţionale cu
activitate în România.
Astfel, cca. 75% din clienţi sunt reprezentanţi ai
multinaţionalelor, iar 15% sunt turişti străini. Piaţa locală este formată în
principal din companii internaţionale care deţin flote de peste 100 de maşini,
din jucători locali proveniţi din randul dealerilor auto şi din companii mai
mici, concentrate în principal în Bucureşti. În România, sunt solicitate mai mult
maşinile din clasa economică. Preţul minim de închiriere al unui automobil din
această clasă pentru o zi porneşte în general de la 20 – 25 de euro, la care se
pot adăuga diferite alte taxe şi tarife suplimentare – pentru aeroport, pentru
al doilea şofer, de asigurare, pentru reumplerea rezervorului, pentru livrarea
sau colectarea automobilului. În cazul unui automobil din clasa de lux, tariful
zilnic poate depăşi 250 de euro, cu toate taxele incluse.
Majoritatea marilor
firme rent-a-car posedă birouri la Aeroportul Internaţional Henri Coandă
Bucureşti, la hoteluri importante din capitala României, în staţiunile de pe
litoralul Mării Negre – în perioada sezonului estival, dar şi în mari oraşe
precum Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Sibiu, Târgu Mureş sau Timişoara. Informaţii
suplimentare despre închirierea autoturismelor pot fi obţinute şi de pe
Internet, utilizând cuvintele-cheie rent a car.
Propietarii autoturismelor înmatriculate în România trebuie să achite contravaloarea unei polițe de asigurare de răspundere civilă, la intrarea în Transnistria, începând de duminică, 1 martie. Polițele vot putea fi achiziționate la intrarea în regiunea transnisteană direct de la “așa-zisul serviciu vamal de la Tiraspol”, după cum este numit într-un comunicat al Ministerul Afacerilor Externe.
Costurile unei polițe de asigurare variază în funcție de capacitatea cilindrică a motorului și perioada petrecută pe teritoriul transitrean, prețurile pornind de la 50 la 1005 ruble transnistriene pentru automobilele cu până la 9 locuri. Autocarele de pasageri vor plăti de la 100-110 ruble transnistriene. Conform cursului valutar stablit de Tiraspol, prețul în lei pentru asigurarea RCA pornește de la 18 lei (50 ruble transnistriene), însă cotațiile sunt diferite la casele de schimb valutar.
Tot de duminică, 1 martie, nu vor mai putea fi utilizate, în Transnistria, cărțile verzi” eliberate de companiile românești de asigurări sau polițele de asigurare emise de companiile de profil din Republica Moldova.