Tag: avertizari meteo

  • Schimbările climatice afectează România

    Schimbările climatice afectează România

    Vremea se încălzește și în România, în pas cu schimbările climatice de la nivel planetar. 2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice românești, temperatura medie fiind de 11,77 grade Celsius, iar abaterea termică de 1,55 grade faţă de media perioadei 1981 – 2010, arată o analiză a Administraţiei Naţionale de Meteorologie. De asemenea, cei mai călduroşi cinci ani din perioada 1900 – 2022 au fost: 2019, 2020, 2022, 2015 şi 2007, iar intervalul 2012 – 2022 reprezintă perioada de 11 ani consecutivi cea mai călduroasă, fapt care confirmă în mod evident tendinţa de creştere a temperaturii aerului şi în ţara noastră.



    Mai mult, luna aceasta s-a înregistrat cea mai caldă zi de ianuarie din istorie, cu 22,5 grade în sudul țării. Această statistică demonstrează ceea ce simţim cu toţii de foarte mulţi ani, că schimbările climatice ameninţă şi afectează întreaga planetă, nu mai putem vorbi de o problemă locală sau de o problemă naţională, spune ministrul mediului, Barna Tanczos. De aceeași părere este și climatologul Roxana Bojariu, pe care am întrebat-o cum se explică această schimbare intempestivă a vremii în România:



    N-a venit brusc, încălzirea globală o simțim de ceva timp, însă ea se accelerează, s-a accelerat în ultimii ani și, din păcate, continuă procesul acesta de accelerare odată cu acumularea în atmosferă a gazelor cu efect de seră. Și la nivelul României simțim această accelerare. Și chiar dacă am mai avut ierni blânde sau episoade cu temperaturi ridicate în sezonul rece, totuși recordurile din acest an sunt ieșite din obișnuitul mersului vremii, cu mult, și nu doar în România, în toată Europa. Iar dacă au fost episoade cu temperaturi mai scăzute în emisfera nordică, totuși, dacă facem bilanțul pe întreaga emisferă, ieșim tot pe plus, ceea ce încă o dată ne confirmă acest mers al încălzirii globale accelerat, cu aceste episoade de temperaturi ridicate, nu doar iarna. Vă aduc aminte că vara trecută, vara 2022, a fost cea mai caldă vară din Europa din înregistrări și am avut o secetă unică în ultimii 500 de ani în Europa.



    Secetă a fost și în România, iar ministrul mediului dă asigurări că are la dispoziţie resursele necesare pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. El a explicat că, prin componenta Păduri şi Protecţia Biodiversităţii, din PNRR, există un buget total de aproape 1,2 miliarde de euro cu care poate fi crescută suprafaţa împădurită. Barna Tanczos subliniază că pădurile sunt cele mai reziliente la efectele schimbărilor climatice, pot lupta cel mai bine cu aceste manifestări ale vremii şi contribuie la reglarea climei. El a amintit că, toamna trecută, a fost adoptată Strategia Forestieră Naţională care stabileşte norme obligatorii pentru împădurire şi reîmpădurire și pentru păduri şi suprafeţe cu vegetaţie forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. De asemenea, proprietarii de păduri şi terenuri sunt încurajaţi şi stimulaţi acum pentru ca suprafeţele pe care le deţin să fie conservate şi valorificate la adevăratul lor potenţial.



    Aceştia primesc 456 de euro/an/ha, timp de 20 de ani, pentru transformarea acestor terenuri în păduri. Prima de sechestrare forestieră este o măsură prin care stimulăm transformarea cât mai multor terenuri în viitoare păduri, a menţionat Barna Tanczos. La ce să ne așteptăm în viitor în materie de climă în România, ne spune Roxana Bojariu:



    În nici un caz nu rămânem la starea actuală, chiar în scenariul optimist că vom reuși să limităm creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius conform Acordului de la Paris, vom avea în continuare creșteri ale temperaturii. Numai că ele nu vor fi tot atât de mari ca acele creșteri ale temperaturii în scenariile în care emisiile ar continuă să crească nelimitat. Și evident că asta înseamnă nu doar o încălzire uniformă în spațiu și timp, înseamnă și fenomene extreme, așa cum deja am început să le simțim. Aceste fenomene extreme se vor simți în continuare și în România, și în scenariul optimist, dar ele vor fi cu atât mai severe cu cât emisiile la nivel global vor fi mai puternice și cu cât concentrația gazelor cu efect de seră va fi mai mare. Fiecare zecime de grad în încălzire a temperaturii medii globale are în spate un grad mai mare de severitate al valurilor de căldură. În România vom avea valuri de căldură mai intense, mai frecvente și mai persistente. La fel, aceste valuri de căldură vor favoriza, din păcate, incendii de vegetație și în România, chiar dacă nu la scara celor din țările care bordează Mediterana: din Grecia, din sudul Franței, dar chiar și din Portugalia.



    Statistica alertelor meteorologice din perioada 2017 – 2022 din România pune în evidenţă intensitatea, frecvenţa şi extinderea ariei fenomenelor periculoase cu impact asupra activităţii socio-economice. Astfel, în anul 2022 s-au emis în total 130 de alerte meteo generale, din care cinci de Cod roşu. Avertizările nowcasting au fost într-un număr total de aproape 3 mii, din care 95 de Cod roşu. Totodată, seceta pedologică din anul agricol 2021 – 2022 a fost de lungă durată, în accentuare de la o lună la alta şi în extindere progresivă în toate zonele agricole ale țării.


  • Măsuri după furtunile devastatoare din România

    Măsuri după furtunile devastatoare din România

    O furtună violentă care a măturat, duminică după amiaza, 15 judeţe din vestul, nord-vestul şi centrul României, a lăsat în urmă numeroase victime – morţi şi răniţi – dar şi pagube materiale semnificative. Dezarmate în faţa naturii dezlănţuite, autorităţile de la Bucureşti s-au văzut nevoite să găsească soluţii pentru a rezolva situaţia pe teren şi să ia măsuri pentru a diminua consecinţele unor astfel de evenimente. Prezent la Tmişoara, în vestul ţării, oraşul cel mai afectat de furtună, premierul Mihai Tudose a declarat, după şedinţa Comandamentului pentru Situaţii de Urgenţă, că Guvernul va acorda despăgubiri de la bugetul de stat pentru daunele produse. El a mai spus că a venit timpul ca şi România să aibă un sistem modern de avertizare a populaţiei în caz de dezastre, similar cu cele din alte state europene.



    Potrivit lui Tudose, în cel mult două luni, populaţia ar putea primi pe telefonul mobil avertizări în caz de vreme nefavorabilă pentru a se putea proteja: “Am avut o întâlnire la Guvern cu toţi operatorii de telefonie mobilă, cu Serviciul Telecomunicaţii Speciale, cu ANCOM-ul, agenţia care coordonează aceste societăţi. Am găsit o soluţie şi se lucrează, deja, la implementarea ei. Avertizările date de diverse structuri, că sunt de la meteo, avertizări de incendii vin la IGSU (n.red. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă) şi se trimit către operatorii telefonie mobilă în zonele afectate şi toţi cei care sunt în aria de acoperire pe acea zonă primesc un semnal de alertă.”



    Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, consideră că actualul sistem de avertizare este unul primitiv şi că nu s-ar fi produs atâtea victime şi pagube materiale, dacă oamenii ar fi aflat despre iminenţa producerii vijeliei. Or, cel modern, “Sistem Alert”, va funcţiona prin transmiterea unor mesaje specifice abonaţilor de telefonie mobila. Alertele vor fi emise în funcţie de situaţiile de urgenţă apărute la nivel regional — fenomene meteo extreme, incendii majore, risc de explozii, alte calamităţi şi situaţii de risc. În paralel cu implementarea acestui sistem de alertă va fi demarată o campanie de informare publică şi pregătire a populaţiei pentru utilizarea lui.



    Aflată la Zalău, comisarul european pentru politica regională, Corina Cretu, a amintit că România poate primi sprijin de la UE pentru înlăturarea efectelor cauzate de fenomenele meteorologice extreme. Potrivit acesteia, autorităţile române au la dispoziţie 12 săptămâni pentru a accesa Fondul european de solidaritate, dar vor putea să utilizeze bani şi din Fondul de dezvoltare regională pentru recontrucţie.



    Corina Creţu: “În primul rând, urmează ca autorităţile naţionale să facă o evaluare a pagubelor şi avem la dispoziţie Fondul de solidaritate pentru a ajuta statele membre. În urma cutremurului din Italia, am fost în Parlamentul European şi am schimbat legislaţia, astfel încât statele lovite de dezastre naturale vor putea folosi 95% din Fondul de dezvoltare regională pentru reconstrucţii, Deci, din acest punct de vedere sunt aici ca să vă spun că Uniunea Europeană ajută România, aşa cum a făcut-o de fiecare dată.



    Nu în ultimul rând, România va demara şi o campanie de informare şi de prevenire în ceea ce priveşte efectele negative ale fenomenelor meteo periculoase, determinate de schimbările climatice.