Radio România Internațional

Tag: avertizori de integritate

  • Importanţa Directivei UE privind avertizorii de integritate

    Importanţa Directivei UE privind avertizorii de integritate

    Avertizorii de integritate, adică persoanele care
    raportează sau divulgă informații privind un fapt ilegal obținute într-un
    context profesional, ajută la prevenirea prejudiciilor și la detectarea
    amenințării sau a prejudicierii interesului public. Măsurile aplicate la nivel
    european pentru protejarea avertizorilor de integritate au fost, până în 2018,
    inegale și fragmentate, consecința fiind că au existat numeroase situaţii în
    care aceștia nu au avut curajul să își raporteze preocupările de teama
    represaliilor.

    În 2018 Comisia Europeană a prezentat un pachet de inițiative
    care includeau o propunere de Directivă privind protejarea persoanelor care raportează
    încălcări ale dreptului Uniunii și o comunicare care stabilește un cadru
    juridic cuprinzător pentru protejarea avertizorilor de integritate. Scopul este
    apărarea interesului public la nivel european, instituirea unor canale de
    raportare ușor accesibile, interzicerea represaliilor împotriva avertizorilor
    și stabilirea unor măsuri de protecție specifice.

    Directiva UE a Parlamentului European și a
    Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale
    dreptului Uniunii a intrat în vigoare în decembrie 2019, urmând ca statele membre s-o transpună în legislația
    lor națională până la sfârşitul anului 2021. Mai multe state membre, printre care
    România, nu au transpus corect respectiva directivă a UE, astfel că fondurile
    europene la care ar trebui să aibă acces sunt puse în pericol de încălcarea
    statului de drept.


    Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, a semnalat
    acest lucru:

    Protecţia intereselor financiare ale UE
    înseamnă un cadru complex, care include mecanisme de detecţie, investigare,
    pedepsire, recuperare, dar şi de prevenţie. Un rol extrem de important pentru
    detecţie şi prevenţie, în special în contextul achiziţiilor făcute în perioada
    pandemiei, dar nu numai, îl au avertizorii de integritate. Ei sunt acei oameni
    verticali, care atunci când sesizează fapte de corupţie în companiile sau în
    instituţiile publice în care lucrează, au curajul să le denunţe. Pentru a
    semnala corupţia, avertizorii de integritate au însă nevoie de canale sigure şi
    de o protecţie sporită, garantată de lege. Chiar procurorul-şef al Parchetului
    European sublinia recent acest lucru, în contextul în care România nu a
    transpus corect şi complet Directiva Europeană privind protecţia avertizorilor
    de integritate. Iar România nu este singurul stat care se află în această
    situaţie, alte şaptesprezece state membre se află în aceeaşi situaţie,
    netranspunând corect această directivă. Mai mult, în România, legea recent
    adoptată de Parlamentul României, goleşte Directiva de conţinut. Iar asta pune
    în pericol atât activitatea Parchetului European, cât şi cadrul de protecţie al
    intereselor financiare ale UE. Le cer tuturor statelor membre care nu au
    transpus Directiva să facă acest lucru corect şi cât mai repede, pentru că
    altfel nu protejăm interesele financiare ale Uniunii, ci opacitatea, frauda şi
    corupţia.






  • Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Miniştrii din
    statele Uniunii Europene au adoptat la începutul săptămânii trecute, pe 7
    octombrie, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări
    ale dreptului Uniunii, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI),
    care s-a desfăşurat la Luxemburg.



    Directiva
    privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii
    acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării
    banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii,
    siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului
    înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul
    Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data
    publicării.


    Directiva este
    necesară deoarece protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE
    este fragmentară și inegală.



    Christian
    Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisie Europene ne-a spus mai multe: În urma scandalurilor recente de tip Dieselgate, Panama Papers sau
    revelaţiile Cambridge Analytica, a devenit clar că avertizorii pot juca un rol
    foarte important în dezvăluirea unor activităţi ilegale, ce dăunează
    interesului public sau stării de bine a cetăţenilor sau a societăţii. A fost
    important pentru Comisia Europeană să vină cu această propunere, stabilind
    astfel noi standarde la nivelul întregii Uniuni Europene pentru
    avertizorii de integritate, pentru aceia ce lucrează în interesul public, să
    creeze canale sigure de raportare a ilegalităţilor, dar şi să îi protejeze,
    astfel încât să nu sufere de pe urma concedierilor sau de pe urma altor forme de
    răzbunare.


    Odată intrată
    în vigoare directiva, ţările membre UE vor avea doi ani la dispoziţie, pentru
    transpunerea ei în legislaţia naţională    , ne-a mai spus interlocutorul nostru
    şi a precizat ce noutăţi aduce această directivă:

    Directiva prevede ca companiile să creze
    canale sigure pentru raportarea disfuncţionalităţilor. Astfel companiile ce au
    mai multe de 50 de angajați sau
    municipalitățile cu peste 10 000 de locuitori trebuie să creeze canale sigure
    de raportare interne. Apoi trebuie să existe o ierarhie de 14 canale, astfel
    încât avertizorii să fie încurajaţi să folosească canalele interne, din cadrul
    organizaţiilor, dacă ei consideră că aceasta este posibil, iar apoi să se
    adreseze publicului şi autorităţilor. Acesta este un element nou şi important.
    Iar un altul este protejarea avertizorilor împotriva concedierilor sau
    intimidărilor, pentru că s-a descoperit că 36% dintre lucrătorii ce raportează
    comportamente incorecte au de suportat de pe urma represaliilor.

  • Noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate

    Noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate


    Europa pierde între 5,8 şi
    9,6 miliarde de euro în fiecare an în achiziţiile publice, din cauza lipsei
    protecţiei avertizorilor de integritate. Doar 10 ţări din UE le oferă acestora o
    protecție juridică completă. Deputaţii europeni au ajuns la un acord cu guvernele
    naţionale, astfel încât informatorii să se simtă în siguranţă atunci când
    raportează acte ilegale sau lipsite de etică. Statele membre vor avea doi ani
    la dispoziție pentru a se conforma cu regulile prevăzute de directivă.




    Noile reglementări la nivel european
    protejează avertizorii de integritate ce semnalează încălcări ale dreptului
    european în diverse domenii, precum achizițiile publice, serviciile financiare,
    spălarea banilor, siguranța produselor sau a transportului, siguranța nucleară,
    sănătatea publică, protecția consumatorilor sau a datelor.


    Măsurile includ crearea de canale
    sigure, astfel încât informatorii să poată raporta încălcările fără teamă de
    represalii. Pentru a garanta siguranța potențialilor avertizori de integritate
    si confidențialitatea, noile norme permit dezvăluirea informațiilor fie la
    nivel intern, al organizației în cauză, fie direct autorităților naționale
    competente, precum și instituțiilor, organismelor sau agențiilor europene.


    Avertizorilor li se asigură şi
    asistenţă îmbunătăţită, de exemplu, asistenţă juridică gratuită şi consiliere
    psihologică.Reglementările interzic în mod explicit represaliile și
    introduc măsuri de protecție pentru a împiedica suspendarea, retrogradarea și
    intimidarea sau confruntarea avertizorului cu alte forme de represalii. Cei
    care oferă sprijin avertizorului, cum ar fi facilitatorii, colegii sau rudele,
    sunt de asemenea protejați.


    ONG-urile şi jurnaliştii care ajută
    informatorii vor beneficia şi ei de protecţia legii. Şi nu numai în cazurile de
    evaziune fiscală similare scandalului Lux Leaks. Informatorii ar trebui să fie
    protejaţi indiferent de tipul încălcării semnalate – fie că e vorba despre
    finanţe, mediu, politică sau date cu caracter personal.


    Raportorul Virginie Roziere
    (S&D, Franța) a declarat că a
    existat un consens larg din partea tututor grupurilor politice în adoptarea
    noilor reguli: Sunt bucuroasă că a
    existat o mobilizare continuă foarte bună din partea ONG-urilor, a societăţii
    civile. Este adevărat că impactul politic al Parlamentului în promovarea
    acestei idei de protecţie la nivelul UE a avertizorilor de integritate nu ar fi
    fost semnificativă fără mobilizarea de asemenea intensă a ONG-urilor. Deci,
    vreau foarte mult să subliniez aspectul colectiv al acestei situaţii. A existat
    o cooperare reală între Parlamentul European şi societatea civilă. Şi, desigur,
    acum avem rezultatele. Propunerea din 2018 a Comisiei Europene a fost o
    propunere bună şi Parlamentul a vrut să o ducă cât mai departe. Am vrut o
    protecţie cât se poate de bună pentru avertizori. Au existat diferite
    controverse, care au fost dezbătute public. Vreau să subliniez faptul că a
    existat mult interes public pentru această propunere. Şi acest lucru a fost clar
    în dezbaterile publice care au avut loc la nivel european şi naţional.


  • Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Comisia
    Europeană     propune măsuri de protecţie suplimentare pentru avertizorii de
    integritate     (whistleblowers). Acestea ar urma să garanteze un nivel ridicat de
    protecţie persoanelor care denunţă încălcări ale dreptului comunitar    , prin
    stabilirea unor noi standarde aplicabile la nivelul Uniunii Europene. Noul act
    legislativ va crea canale sigure de raportare atât în cadrul unei organizaţii,
    cât şi către autorităţile publice. De asemenea, acesta va proteja avertizorii
    de integritate împotriva retrogradării, concedierii şi altor forme de
    represalii.

    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a
    subliniat rolul important pe care îl pot îndeplini avertizorii de integritate
    aducând la lumina zilei activităţi ilegale care dăunează interesului public şi
    bunăstării cetăţenilor şi a societăţii.
    Multe dintre recentele scandaluri, precum Dieselgate, LuxLeaks şi Panama
    Papers     sau cel provocat de dezvăluirile în curs cu privire la Cambridge
    Analytica    , nu ar fi fost niciodată aduse la lumina zilei dacă în interiorul
    organizaţiilor respective nu ar fi existat voci suficient de curajoase pentru a
    se exprima. Numai că persoanele respective şi-au asumat riscuri considerabile,
    inclusiv legate de integritatea lor fizică sau de carierele lor. Avertizorii de
    integritate pot adesea plăti scump pentru acţiunile lor. De aceea, consider că
    trebuie să îi protejăm mai mult decât o facem în prezent.

    Propunerea prezentată de Comisie le va
    oferi o protecție la nivelul întregii UE persoanelor care trag semnalul de
    alarmă cu privire la încălcări ale legislației UE din domeniile următoare:
    achizițiile publice; serviciile financiare, spălarea banilor și finanțarea
    terorismului; siguranța produselor; securitatea transporturilor; protecția
    mediului; securitatea nucleară; siguranța alimentară și siguranța hranei pentru
    animale, sănătatea și bunăstarea animalelor; sănătatea publică; protecția
    consumatorului; viața privată, protecția datelor și securitatea rețelelor și a
    sistemelor informatice. Această protecție se aplică, de asemenea, denunțurilor
    privind încălcări ale normelor Uniunii în materie de concurență, încălcări ale
    normelor privind impozitul pe profit și abuzurilor din domeniu, precum și
    denunțurilor care semnalează prejudicii aduse intereselor financiare ale UE.
    Comisia încurajează statele membre să depășească acest standard minim și să
    creeze, pe baza acelorași principii, cadre cuprinzătoare pentru protecția
    denunțătorilor de nereguli.