Tag: aviatie

  • Comisia Europeană a prelungit acordarea de ajutoare aeroporturilor regionale

    Comisia Europeană a prelungit acordarea de ajutoare aeroporturilor regionale

    Documentul privind sprijinul de stat destinat aeroporturilor și companiilor aeriene le permite ţărilor membre să acorde, în anumite condiții, ajutoare de exploatare aeroporturilor regionale cu mai puțin de 3 milioane de pasageri pe an, în vederea acoperirii cheltuielilor. Orientările stabilesc o perioadă de tranziție de zece ani în cursul căreia un astfel de ajutor poate fi declarat compatibil cu piața internă. Perioada de tranziție ar fi urmat să expire pe 4 aprilie 2024, dar Comisia Europeană a prelungit termenul cu încă trei ani. De asemenea, în baza noii decizii, statelor membre li se permite să acorde ajutoare de exploatare aeroporturilor cu până la 700 000 de pasageri pe an, care se confruntă cu mai multe dificultăți în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor.

    Comisia Europeană aminteşte că de la adoptarea orientărilor în domeniu, în 2014, sectorul european al aviației s-a confruntat cu o criză majoră ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor sanitare și de călătorie adoptate pentru a limita răspândirea acesteia. Criza energetică ce a urmat războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat și mai mult sectorul, în special prin creșterea semnificativă a costurilor cu energia ale operatorilor aeroportuari. În special, aeroporturile regionale s-au confruntat cu venituri mai mici și cu costuri mai mari, ceea ce a avut un impact negativ asupra rentabilității lor. Acest lucru ar putea duce la închiderea anumitor aeroporturi regionale, ceea ce ar putea afecta negativ conectivitatea în întreaga Uniune Europeană, atrage atenţia executivul comunitar. Având în vedere aceste circumstanțe excepționale, Comisia a decis să prelungească perioada de tranziție în cursul căreia statele membre pot acorda ajutoare pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare ale aeroporturilor regionale, cu trei ani, până în aprilie 2027. Astfel, statele membre vor putea să sprijine aeroporturile regionale să îşi acopere cheltuielile și să devină profitabile. Regimul specific pentru aeroporturile cu un trafic anual de până la 700 000 de pasageri se prelungește, de asemenea, cu trei ani.


  • Acord în domeniul aviației între UE și Armenia

    Acord în domeniul aviației între UE și Armenia

    Prin semnarea acordului în domeniul
    aviației, Uniunea Europeană și Armenia creează oportunități noi pentru
    consumatori, companii aeriene și aeroporturi. Printre beneficii se numără noi
    oportunități în domeniul transportului aerian, mai multe legături directe și
    avantaje economice de ambele părți.

    Stefan de Keersmaecker, purtător de cuvânt
    la Comisia Europeană: Primul beneficiu important al acestui
    acord între Uniunea Europeană și Armenia e că Armenia își va alinia în mod
    progresiv legislația în domeniul aviației la normele Uniunii Europene în ceea
    ce privește siguranța, securitatea, managementul de control al traficului
    aerian, reguli economice și mediu. Așadar, acesta e un prim pas: alinierea
    legislației armene la normele Uniunii Europene. În al doilea rând, acordurile
    vor deschide piețele spre beneficiul consumatorilor. Se vor crea oportunități
    de afaceri pentru companiile mari, pentru companiile armene și va fi asigurată
    o piață corectă și transparentă. În al treilea rând, iar acest punct e
    important pentru noi, ca cetățeni de rând, e că acest acord va oferi mai multe
    conexiuni aeriene între Uniunea Europeană și Armenia și prețuri mai bune pentru
    pasageri. Iată, pe scurt, beneficiile acestui acord.



    Deschiderea treptată a pieței și
    convergența normativă vor avea loc în paralel, pentru a se garanta concurența
    loială și punerea în aplicare a tuturor standardelor comune ridicate în materie
    de siguranță, securitate și de mediu.

    Stefan de Keersmaecker: Trebuie
    să facem o distincție între al patrulea și al cincilea drept al traficului
    aerian. Imediat după semnarea acestui acord, liniile aeriene ale Uniunii
    Europene și ale Armene pot oferi un număr nelimitat de servicii directe între
    orice punct din Uniunea Europeană și din Armenia. Așadar, mai simplu sus,
    avioanele pot decola de pe orice aeroport al Uniunii Europene către Armenia și
    invers. Al doilea beneficiu important este că, după ce Armenia se va alinia
    unui set de norme, va fi posibilă aplicarea celui de-al cincilea drept al
    traficului aerian. Asta înseamnă că liniile aeriene armene vor putea opera
    zboruri între statele membre ale Uniunii Europene, cu condiția ca această
    operare a zborurilor să includă și un punct din Armenia. De exemplu, armenii
    vor putea lua avionul din Erevan către București, iar, apoi, către Bruxelles.
    Astfel, zborurile din Armenia vor putea conecta orașe din Uniunea Europeană. Și
    e valabil și invers. Vom putea lua avionul din Bruxelles către București, iar,
    apoi, către Erevan. Acesta este cel de-al cincilea drept al traficului aerian
    care va intra în vigoare imediat după îndeplinirea normelor Uniunii Europene.


    Acesta nu este primul acord de acest
    tip. Până acum, au mai fost semnate acorduri cuprinzătoare similare cu Maroc,
    Georgia, Iordania, Moldova, Israel și, recent, cu Ucraina. A fost de asemenea
    negociat un acord în domeniul aviației în cadrul politicii de vecinătate cu
    Tunisia, care se preconizează că va fi semnat în viitorul apropiat.



  • Aviatorul Gheorghe Mociorniță

    Aviatorul Gheorghe Mociorniță

    De la începutul secolului 20 unii români s-au aventurat în
    aviație pentru a-și urma pasiunea. Pentru că niciun domeniu științific nu
    devine astfel dacă la început nu este privit ca o pasiune și nu este făcut cu
    pasiune. Aviatorii români au practicat aviația cu pasiune care treptat a
    devenit domeniu economic, militar și strategic și a primit sprijin din partea
    instituțiilor statului. Unii dintre aviatori au devenit nume importante alții
    au format acea marea comunitate de pasionați care fac ca un domeniu să meargă
    înainte.


    Nu numai inventatorii ajung personalități în aviație.
    Performanțele, timpul istoric în care ei își manifestă talentul, destinul îi
    fac să ajungă celebri. Un nume important al aviației militare române a fost
    locotenentul Gheorghe Mociorniță, erou al celui de-al doilea război mondial.
    Mociorniță a căzut la datorie la vârsta de 26 de ani la Nivnice, în Cehia, pe
    21 aprilie 1945, cu 9 zile înainte ca războiul să ia sfârșit.


    Locotenentul
    Gheorghe Mociorniță făcea parte dintr-o familie importantă din România
    interbelică. Tatăl său era tehnician petrolist, iar unchiul său era cunoscutul
    industriaș Dumitru Mociorniță, unul dintre cei mai importanți antreprenori din
    domeniul pielăriei și încălțămintei. Curios pentru un viitor pilot de avion de vânătoare, Mociorniță a studiat
    domeniul umanist fiind student la litere și filosofie al Universității din
    București. Pregătirea de pilot a fost treptată. A obținut licența de pilot
    sportiv, iar în 1943, în plin conflict, după absolvirea școlii militare de
    ofițeri și a celei de pilot de vânătoare, devine pilot de avion de vânătoare.
    În 1941 tragedia lovise familia Mociorniță. Fratele său mai mare în vârstă de
    26 de ani fusese ucis în luptele de la Sevastopol din Crimeea.

    Pilotul Tudor
    Greceanu, coleg de generație cu Gheorghe Mociorniță, își amintea în 1993 cum
    pilotase avioanele germane Messerschmitt în 1941 la cucerirea Odessei de către
    armata română.

    O escadrilă
    de vânătoare avea în general 15 avioane. Aceste 15 avioane nu erau întotdeauna
    în linie de zbor. Am plecat la început cu ele în linie de zbor. Noi contam în
    general pe cel puţin 12 avioane capabile de zbor în fiecare zi. Altă parte erau
    fie în revizii, fie în reparaţii eventuale, aveau mici defecte. Dar am ajuns la
    un moment dat ca întregul grup, adică după căderea Odessei, deci 3 escadrile,
    care trebuia să aibă 45 de avioane, să nu mai aveam decât 3 avioane. Pentru că
    nimeni nu ne înlocuia avioanele. Statul român iniţial a cumpărat de la nemţi 3
    escadrile de avioane de vânătoare Messerschmitt 109. Ei, aceste avioane au
    venit, au fost montate, puse în linie de zbor şi cu ele am plecat pe front. Ce
    a căzut, ce s-a deteriorat, ce a intrat în revizii erau scoase din efectiv.


    După primirea brevetului, Mociorniță a cooptat în
    escadrila 64 a Grupului 1 Vânătoare pentru antrenamente. În primăvara anului
    1944, în România cădeau primele bombe ale aliaților în zona petrolieră Prahova.
    Pe 4 aprilie 1944, sublocotenentul Gheorghe Mociorniță pleca în prima sa
    misiune de interceptare a inamicului deasupra României. Din luna mai a anului
    1944 datează prima sa victorie aeriană împotriva bombardierelor americane care
    veneau de la Foggia, Italia. Pe 5 mai dobora un bombardier, iar pe 6 mai un al
    doilea. Până pe 23 august 1944, dată la care România a părăsit alianța cu Germania
    și Italia, sublocotenentul gheorghe Mociorniță a participat la toate misiunile
    grupului său de aviație.


    După 23 august 1944, Mociorniță este avansat locotenent
    și decorat cu ordinul Coroana României pentru curajul deosebit și pentru
    conștiinciozitatea cu care a executat misiunile în folosul armatelor terestre.
    Frontul se mutase la vest și tânărul aviator participa la eliberarea
    Transilvaniei de Nord de sub ocupația maghiară, a Ungariei precum și la
    eliberarea Cehoslovaciei prin misiuni de însoțire, recunoaștere și acoperire
    aeriană și atacuri la sol împotriva inamicului. De pe aerodromurile din
    Ungaria, Grupul 2 Vânătoare din care făcea parte Mociorniță a spirjinit
    operațiunile ofensive ale armatei 27 sovietice. În ultima sa misiune, a 29-a,
    locotenentul Gheorghe Mociorniță patrula într-o zonă în care coloane germane
    erau în retragere. Pilota un avion de producție românească IAR 80 și era
    însoțit de un alt aviator român. Cei doi piloți români au atacat coloana
    germană și, din cauză că Mociorniță a coborât prea jos, a fost doborât de antiaeriana
    inamică. Trupul său se odihnește astăzi în cimitirul eroilor români de la
    Zvolen din vestul Slovaciei.


    În cele
    29 de misiuni de război, locotenentul aviator Gheorghe Mociorniță a doborât trei
    avioane și este considerat un as al aviației. El a fost decorat post-mortem cu ordinele
    Steaua României, Coroana României și Virtutea Aeronautică. Resturi ale
    aparatului său doborât pot fi văzute astăzi la Muzeul Militar Național din
    București. Posteritatea îi este recunoscătoare și prin două memorializări.
    Prima este un bust dezvelit în 2015 în orașul natal și a doua este numele său
    dat Grupului 86 Vânătoare.

  • Concluziile conferinței aeronautice europene

    Concluziile conferinței aeronautice europene

    Conferința
    aeronautică europeană organizată de intergrupul Cer și Spațiu din cadrul
    Parlamentului European a fost evenimentul anului 2020 pentru sectorul transportului
    aerian. Ea s-a bucurat de o audiență și participare foarte mari datorită
    faptului că aviația este un domeniu de mare interes și care înseamnă creșterea
    mobilității, locuri de muncă și dezvoltare tehnologică. La conferință,
    principalul punct de interes a fost propunerea Comisiei Europene de aducere la
    zi referitoare la regulamentul Cerul Unic European. Acesta este un concept
    propus acum 20 de ani și dorește să modernizeze managementul de trafic aerian
    în Uniunea Europeană adaptat cerințelor de mediu, confort și destinație.


    Europarlamentarul
    Marian-Jean Marinescu este președintele intergrupului Cer și spațiu și l-am
    rugat să se refere la Cerul unic, unul dintre cele mai fierbinți subiecte ale
    conferinței:

    Cei care au
    participat la conferință au fost în mare majoritate în favoarea acestui
    regulament cu excepția organizației prestatorilor de servicii în acest sector,
    adică a furnizorilor de servicii de control de trafic și a reprezentantului
    președinției germane, directorul aviației civile din guvernul federal german
    care au avut ceva rezerve.

    În rest, toată lumea a vorbit în termeni pozitivi de
    acest regulament în primul rând datorită contibuției, dacă se va implementa
    bineînțeles, la reducerea emisiilor din sectorul transportului aerian. Și apoi,
    bineînțeles, digitalizarea, modernizarea acestui serviciu pentru că acesta este
    viitorul în toate sectoarele economice și posibilitatea de a avea o capacitate
    mărită a spațiului aerian, având în vedere că în 2018, în timpul perioadei de
    vară când a crescut numărul de zboruri au fost mari probleme în ceea ce
    privește respectarea programului de zbor. S-a văzut că în 2019 intervenția
    Eurocontrol pe niște principii identice cu ceea ce s-a propus acum a dus la
    diminuarea acesor efecte.


    Rezervele
    exprimate la conferință de unii participanți sunt vechi de 20 de ani, consideră
    Marian-Jean Marinescu: suveranitatea statelor-membre, pierderea locurilor de
    muncă și alte păreri care de fapt, blochează liberalizarea acestui serviciu.
    Dar concluziile conferinței merg într-o direcție optimistă.


  • Pilotul Tudor Greceanu

    Pilotul Tudor Greceanu

    Participant
    în luptele din al doilea război mondial, pilotul Tudor Greceanu a fost unul
    dintre sutele de mii de eroi români pentru care viața a luat o altă întorsătură
    la sfârșitul conflictului. Născut pe 13 mai 1917 într-o familie de origine
    boierească, Tudor Greceanu a urmat școala de ofițeri de
    aviație pe care a absolvit-o în 1939 într-o generație cu numai 29 de absolvenți
    de piloți, mecanici și naviganți. Cea mai veche menționare a numelui Greceanu
    este cea a cronicarului Radu Greceanu din principatul Munteniei din a doua
    jumătate a secolului al 17-lea. Aviatorul Tudor Greceanu își urma și o chemare,
    dar și o modă printre tinerii români cu posibilități, aceea de a deveni piloți
    de avioane. Aviația în România devenise deja o preocupare cu tradiție.

    Numele
    inventatorului Aurel Vlaicu, mort în 1913 pe când încerca să traverseze Munții
    Carpați la bordul avionului său Vlaicu 2, era unul de referință. Anterior, în
    1906, încercarea la Paris a altui aviator român Traiav Vuia de a zbura cu un
    aparat mai greu decât, deși nereușită, lăsase o impresie bună. Iar inventatorul
    Henri Coandă cu invenția sa din 1910 făcuse ca aviația să fie un domeniu de
    atracție pentru tinerii români de familie bună, dar și pentru cei cu ambiții
    mari și firi aventuroase. Însă și aviația militară română avea să dea nume mari
    și ași ai cerului precum căpitanul Constantin Bâzu Cantacuzino, căpitanul
    Alexandru Șerbănescu, căpitanul Gheorghe Popescu-Ciocănel, căpitanul Horia
    Agarici și mulți alții.


    Cel
    de-al doilea război mondial avea să înceapă pe 1 septembrie 1939 și promoția
    lui Greceanu era conștientă că de la ea se cerea sacrificiul pentru apărarea
    intereselor naționale. Conform măruturisilor sale, promoția sa se aștepta să fie trimisă pe front. În
    vara anului 1940 Franța era ocupată de Germania nazistă, Anglia era asediată de
    forțele aviației germane iar României i se luau Basarabia, Bucovina de Nord,
    Transilvania de Nord și Cadrilaterul confirmând prăbușirea sistemului
    tratatelor de pace de la Versailles, de după primul război mondial. Anul 1940 a
    fost primul an de criză în viața tânărului pilot Tudor Greceanu de numai 23 de
    ani care a dorit să demisioneze din armată, însă demisia nu i-a fost acceptată.
    La începutul războiului era pilot de vânătoare la Flotila 1 Vânătoare Bucureşti
    și își urma instructajul pentru a deveni pilot de vânătoare. A deținut șase
    brevete de pilot: brevetul de pilot de război obținut în școala militară,
    brevetul de pilot de vânătoare, brevetul de instructor de zbor, brevetul de
    pilot de bimotoare, brevetul de înaltă acrobație, brevetul de zbor de noapte și
    brevetul de zbor fără vizibilitate. Pe
    lângă acestea, a deținut și brevete și insigne de pilot german, italian și
    american.


    Botezul
    focului a însemnat plecarea pe frontul din Uniunea Sovietică. Cucerirea Odessei din 1941 a fost un preț
    pe care aviația română l-a plătit din plin. În arhiva Centrului de Istorie
    Orală din Radiodifuziunea Română se află un interviu cu pilotul Tudor Greceanu
    din 1993. În acest interviu pilotul își amintea de episodul Odessa.

    O escadrilă de vânătoare avea
    în general 15 avioane. Aceste 15 avioane nu erau întotdeauna în linie de zbor.
    Am plecat la început cu ele în linie de zbor. Noi contam în general pe cel
    puţin 12 avioane capabile de zbor în fiecare zi. Altă parte erau fie în
    revizii, fie în reparaţii eventuale, aveau mici defecte. Dar am ajuns la un
    moment dat ca întregul grup, adică după căderea Odessei, deci 3 escadrile, care
    trebuia să aibă 45 de avioane, să nu mai aveam decât 3 avioane. Pentru că
    nimeni nu ne înlocuia avioanele. Statul român iniţial a cumpărat de la nemţi 3
    escadrile de avioane de vânătoare Messerschmitt 109. Ei, aceste avioane au
    venit, au fost montate, puse în linie de zbor şi cu ele am plecat pe front. Ce
    a căzut, ce s-a deteriorat, ce a intrat în revizii erau scoase din efectiv.
    Știţi cât a costat statul român un singur avion? 62 de milioane de lei. La
    vremea aceea 62 de milioane de lei erau mari cât roata carului: 62 de milioane de
    lei reprezentau 62 de blocuri de 10 etaje. După căderea Odessei, grupul meu s-a
    întors doar cu 3 avioane din cele 45.


    În timpul războiului, locotenentul Tudor Greceanu a avut
    la activ 6000 de ore de zbor realizate în 1000 de misiuni de luptă și a avut 42
    de victorii aeriene care au însemnat doborârea a 42 de avioane inamice. A
    primit mai multe decorații între care titlul de cavaler al Ordinului Mihai
    Viteazul clasa III. Însă sfârșitul războiului nu avea să-i aducă pacea, ba
    dimpotrivă. Întors în România în 1945 Greceanu află ca logodnica lui de origine
    germană se sinucisese pentru a nu fi deportată în URSS, iar fratele său era prizonier
    în Gulagul sovietic. La scurt timp este arestat și întemnițat la Aiud, în timp
    ce părinții săi primeau arest la domiciliu unde mureau de boală și sărăcie. În
    închisoare este torturat și pus cu picioarele în apă rece, care îi zdrobește
    articulațiile. Supraviețuiește închisorii și este eliberat în 1964. Cu ambele
    picioare amputate, Tudor Greceanu, ajuns la vârsta de 77 de ani, moare în 1994
    într-o modestă garsonieră dintr-un cartier muncitoresc al Bucureștiului…

  • Nou terminal pentru pasageri pe Aeroportul Internaţional din Bacău

    Nou terminal pentru pasageri pe Aeroportul Internaţional din Bacău

    După doi ani de la inaugurarea lucrărilor, Aeroportul Internațional Bacău are un nou terminal funcţional pentru pasageri.


    Primii pasageri au plecat deja de pe noul terminal, în această dimineaţă, spre Bergamo, a anunţat Consiliul Judeţean Bacău pe propria pagină de Facebook.




    Sala de plecări permite accesul pasagerilor a două curse externe şi o cursă internă, simultan. De asemenea, s-au modernizat instalațiile de procesare a bagajelor, dotate cu un sistem de selectare automată a valizelor suspecte”.


    Oana Chelaru, directoarea generală a Aeroportului Internațional George Enescu” Bacău, a spus că noua investiţie permite optimizarea curselor existe şi oferă posibilitatea pentru deschiderea unor noi rute, relatează zdbc.ro.



    “Avem discuții pentru o cursă pentru București. Acum ne focalizăm pentru investiția în pista aeroportului”, a declarat Oana Chelaru la turul noului terminal cu ocazia inaugurării.




    Proiectul de modernizare a aeroportului din Bacău în valoare de 15 milioane de euro şi cuprinde un turn de control, un terminal de pasageri, o parcare auto, anexe administrative, garaje, un terminal pentru transportul rutier, un drum de acces la radiofar, o uzină electrică, o centrală termică, un rezervor de apă antiincendiu și o stație de pompare, precizează zdbc.ro.