Radio România Internațional

Tag: avioane

  • Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Alianța Nord-Atlantică dimăndă că agenţia a llei di dari-loari va s’ndrupască ună parii di vâsilii membre, ntrâ cari Germania, Ţările di Jos, România şi Spania, cu un contract di ancupărari până la 1.000 di rachete di apărari antiaeriană Patriot. Achiziţia multinaţională consolidată, tru spiritlu ali Iniţiativă europeană di scut aerian (ESSI), aărdzeaști economii di scară şi ndrupaști lărdzearea a capacitatillei di producţie a năilor rachete GEM-T tra sda cali la căftarea ți easti tu creaștiri”, cundilleadzâ alianţa militară transatlantică tru un comunicat. Contractul, tru valoari di 5,5 miliardi di dolari, fu datu ali companiei COMLOG, un joint-venture anamisa di ună companie americană și ună ghirmană, a deapoa volumlu mari a comenzii va sndrupască dișcllidearea a unei unităț di producție tra rachetele Patriot tru Germania.



    Rachetele Patriot au ună custuseari di aproximativ 4 miliuňi di dolari cumata, ama contractul anvăleaști și furnizaria di piese di alăxeari și znuearea-a a loru. Agenția NATO di Sprijin şi Achiziţii declară că aestă achiziție ari tu scupo anvărtusearea catastisillei di discurajari a aliațlor tru contextul tru cari Rusia ș-lu creaști asaltul aerian tu Ucraina. ”Atacurile cu rachete și drone rusești tru țivilli, căsăbadz și localitățli ucrainene spuni cât di importantă easti apărarea aeriană modernă. Intensificarea-a producțiillei di băruti easti esențială tra securitatea Ucrainăllei și tra a noastră”, declară secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg. Alianța Nord-Atlantică da ali Ucraina maș agiutoru non-letal, ama membrii organizației pitrecu a Kievlui armati și muniții individual i colectiv. Statele Unite ale Americă şi Germania au datâ până tora rachete Patriot ti Ucraina tra s’u-agiută s’contracareadză atacurli ruseşti tru căsăbadzlli şi infrastructurli a llei, iara aesti livrări bitisirâ parţial stocurli. SUA s-vidzurănica și constreasi s’caftâ alăntoru stati, ntră cari şi Japonia, sagiută znuearea-a aloru.



    Di itia aliștei căftari, tru a daua giumitati a meslui andreu, Japonia li hăbinisi restricţiile mutrindalui exportul di arme, tra prima oară tru aestu ditu soni dekeniu, apofasea istorică a autorităţilor nipone permițândalui vindearea cătră Statele Unite a sistemelor di apărari aeriană Patriot. Washingtonul, tu arada a lui, va s’poatâ sda ali Ucrainei ma multe ahtări sisteme. Programul Patriot easti tru aestă oară nai ma scumpu programu di armătuseari ali Armată Română. România ari tru aestă oară patru ahtări sisteme, ditu ațeali şapte comandate, tra cari va spăltească tut cu tut aproapea patru miliardi di dolari. Ateali trei va shibă operaționalizate până tu ișita a anlui. Rachetele Patriot pot sazboairâ cu 5.000 di kilometri pi oară şi pot sagudească drone, elicoptere, avioane, ama şi rachete di croazieră. Armata României, cari, ahurhindalui cu anlu 2023 va saibă 2,5 % ditu PIB, va saibă 200 ahtări rachete, tru valoari di 1 miliardu di euro, livrarea va sfacâ tu ma multi hopi.



    Autoru: Corina Cristea


    Armănipsearea: Tașcu Lala


  • Achiziţie în comun de rachete Patriot

    Achiziţie în comun de rachete Patriot

    Alianța Nord-Atlantică a anunţat că agenţia sa de achiziţii va sprijini un grup de ţări membre, între care Germania, Ţările de Jos, România şi Spania, cu un contract de cumpărare a până la 1.000 de rachete de apărare antiaeriană Patriot.

    Achiziţia multinaţională consolidată, în spiritul Iniţiativei europene de scut aerian (ESSI), oferă economii de scară şi sprijină extinderea capacităţii de producţie a noilor rachete GEM-T pentru a satisface cererea în creştere, precizează alianţa militară transatlantică într-un comunicat.


    Contractul, în valoare de 5,5 miliarde de dolari, a fost atribuit companiei COMLOG, un joint-venture între o companie americană și una germană, iar volumul mare al comenzii va sprijini înființarea unei unități de producție pentru rachetele Patriot în Germania. Rachetele Patriot au un cost de aproximativ 4 milioane de dolari bucata, dar contractul acoperă și furnizarea de piese de schimb și întreținerea lor. Agenția NATO de Sprijin şi Achiziţii a declarat că această achiziție are drept scop consolidarea posturii de descurajare a aliaților în contextul în care Rusia își intensifică asaltul aerian asupra Ucrainei.


    Atacurile cu rachete și drone rusești asupra civililor, orașelor și localităților ucrainene arată cât de importantă este apărarea aeriană modernă. Intensificarea producției de muniție este esențială pentru securitatea Ucrainei și pentru a noastră, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.


    Alianța Nord-Atlantică oferă Ucrainei doar sprijin non-letal, dar membrii organizației trimit Kievului arme și muniții individual sau colectiv. Statele Unite ale Americii şi Germania au livrat deja rachete Patriot Ucrainei pentru a o ajuta să contracareze atacurile ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurilor sale, iar aceste livrări au epuizat parţial stocurile. SUA s-au văzut chiar constrânse să ceară altor ţări, între care şi Japonia, să ajute la refacerea lor. Urmare a acestei solicitări, în a doua jumătate a lunii decembrie, Japonia a relaxat restricţiile privind exportul de arme, pentru prima dată în ultimul deceniu, decizia istorică a autorităţilor nipone permițând vânzarea către Statele Unite a sistemelor de apărare aeriană Patriot. Washingtonul, la rândul său, va putea livra Ucrainei mai multe astfel de sisteme.


    Programul Patriot este în acest moment cel mai scump program de înzestrare al Armatei Române. România are în prezent patru astfel de sisteme, din cele şapte comandate, pentru care va plăti în total aproape patru miliarde de dolari. Ultimele trei vor fi operaționalizate până la finalul acestui an. Rachetele Patriot pot zbura cu 5.000 de kilometri pe oră şi pot lovi drone, elicoptere, avioane, dar şi rachete de croazieră. Armata României, care, începând cu anul 2023 primește 2,5 % din PIB,va avea 200 de astfel de rachete, în valoare de 1 miliard de euro, livrarea urmând să se facă gradual.


  • Industria Aeronautică Română la sfârșitul celui de-al doilea război mondial

    Industria Aeronautică Română la sfârșitul celui de-al doilea război mondial

    În perioada
    interbelică, România și-a construit o industrie proprie producătoare de
    avioane, o industrie care urma o tradiție care se înfiripase la începutul
    secolului 20. Pe 1 noiembrie 1925, la Brașov era fondată Industria Aeronautică
    Română, prescurtat IAR, care avea să fie cel mai important producător român de
    aparate de zbor. Era o societate pe acțiuni în care acționarii erau uzina
    franceză de avioane Blériot-Spad, producătorul francez de automobile
    Lorraine-Dietrich, fabrica de material rulant Astra Arad și statul român. Pe 1
    septembrie 1938, statul român cumpărase toate celelate acțiuni și devenise
    singurul proprietar. IAR era împărțită în două mari unități: cea de construcția
    de avioane și cea de motoare. În cei 23 de ani de existență, până în 1948,
    producătorul român a construit o varietate de aparate civile precum cele de
    școală și antrenament, sportive, agrement, dar și militare precum avioanele de
    vânătoare, de observație și recunoaștere, de asalt, de bombardament.

    Motoarele
    au fost cele sub licență franceză la început, după care inginerii de la IAR au inovat
    motoarelesub licență și chiar conceput motoare proprii. Cele mai cunoscute
    avioane de la IAR au fost celebrele IAR 80 și IAR 81, avioane de vânătoare și
    vânătoare-bombardament. Pe frontul celui de-al doilea război mondial, piloții
    militari români de pe avioanele de la IAR au scris pagini de istorie glorioasă
    a aviației române luptând cu succes atât împotriva aviației sovietice, cât și a
    celei americane. Soarta Industriei Aeronautice Române avea să se schimbe
    drastic după 1944. Armata de ocupație sovietică a impus oprirea producției de
    avioane și transformarea fabricii într-un simplu atelier de reparații. În 1948
    a venit lovitura finală când s-a transformat în întreprindere mixtă
    sovieto-română pentru producerea de tractoare. În 1968 s-a reluat timid
    tradiția construirii de avioane, după 1989 fabrica reluându-și vechiul nume IAR.


    În
    1995, Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română l-a intervievat pe
    inginerul Teodor Gârneț care a lucrat la IAR Brașov în perioada interbelică. El
    povestea cum partea română a trebuit să retrocedeze sovieticilor mașini-unelte
    noi, care funcționau, în schimbul unor mașini-unelte capturate la Odesa, care
    nu erau funcționale. Utilajele au fost luate de la IAR. Au fost capturate de la ruşi, de la Odessa, șase maşini-unelte.
    Acestea nu au apucat să lucreze la noi efectiv deoarece aveau nevoie de
    reparaţii. Au fost ţinute în rezervă un timp până când, schimbându-se situaţia,
    am fost obligaţi să retrocedăm aceste maşini. A venit o comisie militară rusă,
    un colonel şi un căpitan, care, ca să fie mai convingători, au bătut şi cu
    pistolul în masa directorului şi acesta a trebuit să repare maşinile, să le
    facă ca noi, într-un timp extrem de scurt. După ce s-au reparat a fost nevoie
    de un delegat să le ducă.

    Aşa cum era situaţia în acel timp, toţi se eschivau,
    iar eu, venind de la Câmpulung cu o ocazie la Braşov, am fost însărcinat pe
    nepusă masă să le duc. A fost o adevărată aventură drumul acesta, nu trebuie să
    mai spun. În orice caz, am vrut să scăpăm de sarcină și să-l mituim pe
    căpitanul care ne însoţea, dar nu a fost posibil. Am dus aceste maşini numai
    până la Iaşi și acolo au fost îmbarcate pe un tren rusesc. Nu erau maşinile lor,
    ei au ales dintre maşinile fabricii de motoare cele mai bune maşini pe care le aveam
    noi, o mașină străină şi altele. Tot ce le-a plăcut mai mult au luat, în
    schimbul maşinilor lor defecte. Au spus că le-am stricat maşinile lor şi că
    trebuie să ia ceva bun.


    Inginerii
    de la IAR au și creat motoare, nu doar le-au folosit pe cele cu licență. O asemenea
    inovație a fost motorul IAR 7M la conceperea căruia a participat și inginerul
    Teodor Gârneț. Datele de
    proiectare ale motorului erau de 350 de cai putere deoarece era destinat unor
    avioane mai uşoare, şi care se preta să fie folosit şi la aviaţia utilitară şi
    sportivă, şi aşa mai departe. Atunci era pentru antrenamente de piloţi. S-a
    constatat că la primele probe motorul a dat 370 de cai, în condiţii bune de
    funcţionare, fără trepidaţie, fără nimic. Bancul de probă pe care s-a încercat
    motorul a fost însă bombardat şi nu avea toată aparatura necesară de
    înregistrare. Ne-am mulţumit numai cu aceste date informative. Acest motor IAR
    7M s-a executat în numai două exemplare, dintre care numai un exemplar s-a montat
    şi unul a rămas în piese în lăzi, acest exemplar montat l-am tot probat noi. Fabrica
    de avioane IAR, aşa cum era utilată şi aşa cum era înzestrată cu personal
    tehnic, a dat nişte rezultate excepţionale.


    După
    reînființare, din 1971, IAR Brașov și-a diversificat produsele ajungând să
    fabrice și elicoptere la fabrica de la Ghimbav sub licență franceză. De
    asemenea, producția a fost completată de avioane utilitare, planoare și
    motoplanoare. Iar după 1989, IAR a trecut printr-o fază de retehnologizare.


  • Reducerea emisiilor de la avioane și vapoare, în perspectiva neutralităţii până în 2050

    Reducerea emisiilor de la avioane și vapoare, în perspectiva neutralităţii până în 2050

    Pachetul legislativ intitulat Pregătiți pentru 55, care are ca obiectiv îndeplinirea ţintelor Pactului Verde al Uniunii Europene, include propuneri de reducere a emisiilor atât în aviaţie, cât şi în transportul maritim.

    Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a reduce emisiile din aviaţie prin sistemul său de comercializare a certificatelor de emisii. Ea aplică așa-numitele reguli de plafonare și tranzacționare în sectorul aviației, prin care companiile aeriene sunt obligate să cedeze respectivele certificate pentru a-și acoperi emisiile. Totuşi, pentru a nu dezavanta companiile din Uniune, sistemul se aplică, în prezent, doar zborurilor din Spațiul Economic European – care acoperă toate țările comunitare plus Islanda, Lichtenstein și Norvegia -, iar majoritatea certificatelor sunt distribuite companiilor aeriene gratuit. Parlamentul vrea să elimine, treptat, în trei ani, alocările gratuite pentru aviație şi să folosească 75% din veniturile generate de licitarea certificatelor pentru a sprijini inovația și noile tehnologii.

    Până acum, Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii a fost suspendat pentru zborurile care pleacă sau sosesc în afara Spațiului Economic European, în ideea de a acorda timp pentru dezvoltarea unui sistem internațional similar și de a evita conflictele cu partenerii internaționali. Concomitent, Uniunea Europeană colaborează cu Organizația Internațională a Aviației Civile pentru a aplica o măsură globală bazată pe piață, prin care companiile aeriene își pot compensa emisiile investind în proiecte ecologice, de pildă, prin plantarea de copaci.

    Şi transportul maritim a fost inclus, în acest an, în Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al Uniunii Europene. Totodată, companiile maritime vor trebui să-și reducă emisiile de dioxid de carbon cu cel puțin 40% până în 2030. Eurodeputații vor să aplice o serie de măsuri pentru a ajuta acest sector să devină mai curat și mai eficient în tranziția către o Europă neutră din punct de vedere climatic. Este vorba de eliminarea treptată a păcurii și altor uleiuri grele cu compensare prin scutiri de taxe pentru combustibilii alternativi; decarbonizarea, digitalizarea și automatizarea porturilor europene; accesul reglementat în porturile Uniunii Europene pentru navele poluante; îmbunătățiri tehnice, precum optimizarea vitezei navelor, inovații în hidrodinamica navelor și noi sisteme de propulsie.


  • Flota aeriană comercială a Uniunii Europene

    Flota aeriană comercială a Uniunii Europene


    Companiile aeriene din UE utilizau 6.711 avioane, în 2017, pentru transportul de pasageri sau marfă, conform datelor publicate de Eurostat pe 6 decembrie, cu ocazia Zilei internaţionale a aviaţiei civile.



    Cea mai mare flotă din cele 28 de state membre UE o deține Marea Britanie cu 1.312 avioane în dotare, respectiv 20% din totalul Uniunii. Pe următoarele poziții se situează Germania (1.100 avioane sau 16%), Franţa (571 de avioane sau 9%), Irlanda (569 avioane sau 8%) şi Spania (509 avioane sau 8%).



    România se află la coada clasamentului cu 62 de aeronave comerciale, urmată de Letonia (57 avioane) și Bulgaria (54 avioane). Pe ultimele trei poziții se află Cipru cu 10 avioane, Lituania (27 avioane), Croaţia (30 avioane).



    Patru din 10 avioane din România sunt mai vechi de 20 de ani



    Datele Eurostat mai arată că 21% din flota Uniunii Europene aveau o vechime mai mică de cinci ani, 27% din totalul aeronavelor aveau o vechime cuprinsă între cinci şi nouă ani, 19% dintre avioanele companiilor aeriene aveau o vechime de 10-14, în timp ce 17% din totalul flotei are formată din aeronave cu o vechime de 15-19 ani.


    Tot 17% totaliza și flota a cărei vechime depășea 20 de ani, iar Suedia avea peste jumătate din flotă mai veche de două decenii, urmată de Lituania (52%) şi Croaţia (50%). România avea 39% dintre avioane mai vechi de 20 de ani și doar 6% din totalul aeronavelor cu o vechime mai mică de cinci ani. În urma țării noastre se aflau Slovenia cu 5% din întregul flotei, Bulgaria, Lituania și Slovacia, fiecare cu 4% din total.


    Avioanele cu o vechime de peste 20 de ani în statele Uniunii Europene (Sursa: Eurostat)

    flota-ue-peste20-ani-eurostat.jpg


    Trei sferturi dintre zborurile din București și Cluj, în interiorul UE



    Cele mai aglomerate aeroporturi din Uniunea Europeană au fost Heathrow (Londra) Paris-Charles de Gaulle din Paris. Cele două aeroporturi au transportat circa de 2,3 milioane de pasageri către Statele Unite ale Americii. Pe lista aeroporturilor cu număr foarte mare de pasageri se situau și Schiphol (Amsterdam), Frankfurt-Main și Adolfo Suarez (Madrid), utilizate în ceam mai mare parte pentru destinații europene.



    73,4% dintre zborurile de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București fost către și din alte state membre ale Uniunii Europene, 10% au fost avut zboruri naționale, iar 16,6% spre țări din afara Uniunii Europene. Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj, a înregistrat o cifră aproape identică pentru zborurile între state din Uniunea Europeană (73,5%) 18,2% au fost zboruri naționale, iar 8,3% în afara spațiului comunitar.

  • Suedia: grevă a piloţilor SAS

    Suedia: grevă a piloţilor SAS

    Asociația piloților companiei SAS a intrat în grevă, pe durata zilei de 13 iunie 2016, afectând majoritatea zborurilor operate de această companie spre și dinspre teritoriul suedez, informează MAE.


    Din cauza multiplelor anulări ale curselor aeriene şi a zborurilor planificate, MAE recomandă cetățenilor români să urmărească noile date de zbor și posibilitățile de asistență oferite de compania SAS, accesând pagina oficială de Internet http://www.flysas.com/en/info/.

  • Retrospectiva săptămânii 24.04- 30.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 24.04- 30.04.2016

    Alegeri locale în România


    În România, până pe 1 mai, candidaturile pentru
    alegerile locale din 5 iunie pot fi contestate. Termenul până la care partidele
    politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
    minorităţilor naţionale şi independenţii şi-au putut depune candidaturile a
    expirat marţi. Acestea vor rămâne definitive pe 4 mai, iar campania electorală
    va începe pe 6 mai şi se va încheia pe 4 iunie. Este pentru a treia oară în
    istoria post-comunistă când un guvern tehnocrat organizează alegerile, după
    cele conduse de Theodor Stolojan, în perioada 1991-1992, şi Mugur Isărescu, în
    1999-2000.



    2 demisii în 3
    zile


    După prima demisie din cabinetul tehnocrat al
    premierului Dacian Cioloş – cea a ministrului muncii, Ana Costea – în această
    săptămână alţi doi miniştri au decis
    să demisioneze. Este vorba despre ministrul Fondurilor
    Europene, Carmen Aura Răducu, de activitatea căreia premierul s-a declarat
    nemultumit, şi de cea a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, pe fondul
    scandalului de la Opera Naţională. În ultimele zile, trei reprezentaţii au fost
    anulate pe fondul nemulţumirilor vocal exprimate de angajaţi privind nominalizările succesive făcute
    pentru funcţia de director general al Operei Naţionale din Bucureşti, dar şi
    privind discrepanţa dintre salariile balerinilor români şi ale celor străini.
    Corpul de control al premierului a iniţiat o acţiune de control la Operă, care
    are mai multe obiective, printre care se numără şi verificarea modului în care
    s-a făcut angajarea persoanelor care au ocupat sau ocupă funcţii de conducere. Demisiile din cabinetul Cioloş au loc la mai puţin de şase luni de
    la investirea executivului.



    Augustin Lazăr -
    noul procuror general al României


    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat numirea în funcţia
    de procuror general al României a lui Augustin Lazăr. Anterior avizată
    favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii, propunerea fusese trimisă
    şefului statului de ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Printre priorităţile lui
    Augustin Lazăr se numără combaterea infracţionalităţii în domeniile
    vulnerabile, lupta împotriva corupţiei în administraţia locală, aprofundarea
    unor investigaţii care au ca obiect spălarea de bani şi evaziunea fiscală, dar
    şi a celor privind infracţiuni împotriva umanităţii, precum dosarul Revoluţiei
    anti-comuniste din 1989.



    Discuţii la
    ministerul Muncii


    La Ministerul Muncii din Bucureşti au avut loc,
    săptămâna aceasta, discuţii cu sindicatele pe tema noii ordonanţe de urgenţă
    privind salarizarea în sistemul bugetar. Noul ministru de resort, Dragoş
    Pîslaru, a declarat că se lucrează la mai multe variante ale documentului, al
    cărui principiu de bază este înlăturarea dezechilibrelor din sistem.
    Reprezentanţii marilor confederaţii sindicale au cerut să fie majorate toate salariile
    bugetarilor, nu doar cele mici, cum intenţionează Executivul, şi au avertizat
    că, în caz contrar, vor recurge la proteste. Potrivit lui Pîslaru, ordonanţa ar
    putea fi elaborată, împreună cu partenerii sociali, până pe 15 mai. Proiectul
    se va afla timp de două săptămâni în dezbatere publică după care ar putea fi
    adoptat de Executiv, la 1 iunie. Aceasta este data limită, şase luni înainte de
    alegerile generale din România, până la care, potrivit legii, poate fi adoptată
    o ordonanţă de urgenţă.



    Avioane americane
    la Bucureşti


    Cele mai avansate avioane de luptă din lume, considerate
    imbatabile în lupta aeriană, au aterizat pentru prima oară în Europa de
    Sud-Est, în România, la baza Mihail Kogălniceanu de la Constanţa, în cadrul
    operaţiunii Atlantic Resolve. Operaţiunea a fost concepută de SUA după
    izbucnirea conflictului din Ucraina în 2014, în vederea protejării statelor din
    flancul estic al NATO. Avioanele F22 Raptor sunt aparate din generaţia a
    cincea, invizibile pe radar, care ating o viteză de două ori mai mare decât cea
    a sunetului. Un asemenea avion costă 143 de milioane de dolari, are o rază de
    acţiune de 3.000 km şi capacitatea de a lupta inclusiv împotriva sistemelor de
    apărare antiaeriană. Aflat în vizită la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu
    preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul apărării, Mihnea Motoc, adjunctul
    secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, a apreciat rolul activ al
    României în cadrul Alianţei şi a menţionat participarea semnificativă a
    forţelor armate române la eforturile de prevenire şi combatere a riscurilor şi
    provocărilor de securitate. În aceeaşi zi în care au aterizat cele două aparate
    F-22 americane în România, preşedintele Barack Obama insista la Hanovra asupra
    necesităţii ca ţările membre NATO să susţină aliaţii din linia
    întâi, adică România, Polonia şi ţările baltice, cele mai expuse
    tensiunilor din partea Rusiei.



    6 luni de la
    tragedia Colectiv



    La jumătate de an de la producerea incendiului
    devastator din clubul bucureştean Colectiv, dosarul a fost trimis în instanţă.
    139 de persoane, 11 spitale şi 5 instituţii s-au constituit părţi civile în
    acest caz. Patronii localului şi reprezentanţii firmei de efecte pirotehnice -
    patroana, directorul şi angajatul care a montat artificiile – sunt acuzaţi de
    ucidere şi vătămare corporală din culpă şi de faptul că nu au luat măsurile
    legale de securitate şi sănătate în muncă. În acest dosar sunt trimise în
    judecată şi două persoane juridice – firma care deţine clubul bucureştean
    Colectiv şi cea de artificii. Potrivit procurorilor, extinctoarele din club
    erau expirate, iar materialele folosite la renovare nu erau ignifuge. În incendiu s-au atins
    temperaturi de 900 de grade Celsius, iar
    focul s-a propagat până la tavan în 33 de secunde. În incendiul din 30
    octombrie au murit 64 de persoane şi peste 100 au fost rănite.

  • Polonia – Greva Asociaţiei însoţitorilor de bord LOT

    Polonia – Greva Asociaţiei însoţitorilor de bord LOT

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau urmează să se deplaseze pe teritoriul Republicii Polone că, în data de 19 noiembrie 2015, în intervalul orar 6:30 — 8:30, va avea loc o grevă a Asociaţiei însoţitorilor de bord care deservesc cursele operatorului aerian naţional polonez LOT. Va fi afectat orarul de zbor, în special decolarea aeronavelor operate de LOT în intervalul orar respectiv, iar un număr de curse ar putea fi anulate.



    Compania aeriană LOT încearcă să limiteze, cât mai mult posibil, efectele grevei şi să informeze din timp pasagerii cu privire la eventuale modificări ale programului curselor.


    Pentru informaţii actualizate privind starea zborurilor, se recomandă cetăţenilor români care urmează să se deplaseze pe teritoriul Republicii Polone să consulte paginile de Internet dedicate http://www.lot.com/ro/en/flight-status.

  • Grecia – ralieri ale altor categorii sociale la greva națională

    Grecia – ralieri ale altor categorii sociale la greva națională

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care tranzitează, se află sau călătoresc pe teritoriul Republicii Elene că, pentru greva anunţată a se desfăşura în ziua de 12 noiembrie 2015, și-au anunțat participarea la protest reprezentanții transportatorilor de călători urbani și feroviari, Administrația Federației Panelene Maritime (PNO), precum și Asociația Panelenă a Funcționarilor de Comunicații din cadrul Aviației Civile.


    Vor fi anulate toate cursele aeriene interne ale companiei OLYMPIC AIR, respectiv ΟΑ 062, 063, 066, 067, 006, 007, 040, 041, 098, 099, 092 — 093, 093, 070, 071, 054, 055, 036, 037, 020, 030, 031, 016, 017, 012 şi 013.

  • Lumea după 11 septembrie

    Lumea după 11 septembrie

    Ziua de 11 septembrie a căpătat un aspect de cod numeric, 9/11, şi a ajuns să desemneze o tragedie de dimensiuni apocaliptice. Aceasta se referă, desigur, la ziua de 11 septembrie a anului 2001, undeva la începutul Mileniului, când celebrele Turnuri Gemene din New York s-au prăbuşit, lovite de avioane deturnate. În aceeaşi zi, un alt avion de pasageri a fost condus de terorişti în zidurile Pentagonului, inima militară a Americii. Un al patrulea, deturnat şi el, s-a prăbuşit în câmp când pasagerii s-au revoltat împotriva teroriştilor care preluaseră controlul şi vroiau să îl arunce împotriva unui alt obiectiv strategic.



    Au trecut 13 ani din acele clipe care au şocat omenirea. În atenţia publică a apărut imaginea unei organizaţii transnaţionale malefice, reţeaua Al Qaida, formată din extremişti islamişti porniţi la luptă împotriva Occidentului. Deşi se poate crede că atunci au început problemele în lumea islamică, de fapt momentul 11 septembrie 2001 reprezintă o manifestare explozivă a acestei tendinţe extremiste care a dominat relaţiile internaţionale din ultimele două decenii, cam de după războiul rece.



    Prima reacţie a Statelor Unite, după identificarea autorului atacurilor din septembrie 2001, a fost alungarea teroriştilor Al Qaida din adăpostul lor afgan.



    Şi în prezent, Afganistanul este o problemă extrem de complicată, cu multe regiuni ieşite de sub controlul autorităţilor centrale. Mai e şi Irakul, la rândul său o ecuaţie de securitate aproape imposibilă. Siria s-a alăturat, dur şi sângeros, acestor ţări nesigure şi imprevizibile, unde se evoluează extrem de greu pe calea unei normalizări a situaţiei. Mai mult, recent a apărut intempestiv în ecuaţia militar-strategică a regiunii o structură foarte bine organizată, foarte puternică şi de o incredibilă violenţă. În scurt timp, această organizaţie care duce extremismul dincolo de suportabil a ieşit în evidenţă în peisajul grupurilor care se confruntă în Siria.



    Mai mult, această organizaţie vine cu o planuri transfrontaliere şi propune un califat concret, ca stat levantin în Irak şi Siria. Ofensiva spre Irak a acestei grupări militar-religioase părea de nestăvilit, îndreptându-se spre un Bagdad ce părea că o va aştepta, pe fondul unei cu o ciudate crize politice. Şirul succeselor incredibile şi rapide a fost stopat cu concursul aviaţiei americane, ceea ce readuce în discuţie participarea Washingtonului şi a partenerilor săi europeni la ecuaţia strategică şi de securitate din Orientul Mijlociu.



    Pe fondul dominării clare a dezbaterii internaţionale de problema extremismului islamic, au apărut brusc în atenţie situaţia din Ucraina şi noile ambiţii ale Rusiei. De câţiva ani, nu mulţi, NATO şi puterile occidentale sunt reconfigurate, în Rusia, ca principal inamic. Astfel, opţiunea pro-occidentală a Ucrainei din 2013 a fost sancţionată de Rusia cu o duritate extremă şi de o manieră incredibilă, greu de anticipat şi de acceptat. Rusia a anexat pur şi simplu o regiune a statului ucrainean şi sprijină o rebeliune de mari dimensiuni în estul aceleiaşi ţări.



    În scurt timp, zona rusofonă de la graniţa Ucrainei cu Rusia a devenit scena unui război în toată regula. Rusia, cel mai întins stat din lume, s-a confruntat constat cu problema extremismului islamic izvorât din zona Caucazului, dar de această dată se află în conflict cu o ţară la fel de ortodoxă ca şi ea.



    Se vorbeşte de mult timp de ponderea fenomenului religios în detonarea unor conflicte sângeroase. În situaţia din estul Ucrainei, chiar dacă nu se poate spune că ar avea vreo implicare apartenenţa religioasă, exista măcar posibilitatea ca filonul credinţei să oprească războiul celor de aceeaşi religie. Nu ştim dacă acest mileniu va fi religios sau nu, dar cu siguranţă credinţa va juca un rol evident.