America şi, deopotrivă,
comunitatea internaţională continuă, după 17 ani, să-i plângă pe morţii de pe
11 septembrie 2001, ziua cea mai neagră din istoria
atacurilor teroriste împotriva civilizaţiei. Trei mii de oameni au fost atunci
ucişi de comandourile de kamikaze din Al Qaida, care au deturnat patru avioane
pentru a le folosi ca proiectile împotriva unor clădiri emblematice pentru
puterea economică şi militară a Statelor Unite – turnurile gemene de la World
Trade Center şi Pentagonul. Unul dintre avioane, care ar fi vizat însăşi Casa
Albă, s-a prăbuşit într-o pădure, după ce pasagerii au preferat să moară
luptându-se cu teroriştii sinucigaşi.
Numărul victimelor a continuat să crească
în anii care au urmat, iar în 2017 a fost ridicat în memoria lor un nou monument,
cu plăci de granit pe care sunt gravate numele celor ucişi. Pe o placă separată
au fost gravate numele sutelor de poliţişti, pompieri, constructori şi
voluntari care au pierit, ulterior, din cauza cenuşii şi fumului toxic pe care
le-au inhalat. Detaliu elocvent, placa are un spaţiu gol, pe care pot fi
gravate numele celor care ar mai putea muri din aceleaşi cauze. Circa 75
de mii de oameni suferă, încă, de tulburări mintale şi fizice provocate de
trauma de atunci. Majoritatea covârşitoare a
celor morţi erau civili, originari din 90 de ţări. Între ei sunt şi cinci
cetăţeni americani de origine română:
Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi
Ana Fosteris, precum şi celebrul arhitect Arkady Zaltsman, orginar din
Republica Moldova după planurile căruia a fost
construit Palatul Parlamentului din Chişinău.
După
atacurile de pe 11 septembrie 2001, a fost pentru prima dată când Alianţa Nord
Atlantică a activat articolul 5 din Carta NATO, al cărei principiu e toţi
pentru unul, unul pentru toţi. Asemenea întregii lumi civilizate,
Bucureştiul a condamnat, atunci, categoric atentatele din Statele Unite şi s-a
raliat din prima clipă coaliţiei antiteroriste. Legată, deja, la acea dată, de
americani printr-un parteneriat strategic, dar încă aflată în anticamera NATO,
România n-a ezitat să-şi trimită militarii în Afganistan, unde reţeaua Al Qaida
se afla sub protecţia talibanilor. Conform datelor
publicate de ministerul Apărării Naţionale, 26 de militari români au murit în
timpul misiunilor din luptă sau de patrulare. Alţi circa 100 au fost răniţi în
teatrul de operaţiuni afgan. Şi astăzi, după 17 ani, 625 de români sunt tot
acolo, alături de camarazii lor americani. Desfăşurate în sud, lângă Kandahar,
trupele române acordă consiliere pentru forţele armate şi de securitate afgane
şi asistenţă umanitară populaţiei civile afgane şi întreprind zilnic misiuni de
cercetare, soldate, nu de puţine ori, cu capturarea unor insurgenţi talibani.