Radio România Internațional

Tag: aviz

  • Roxana Mînzatu, aviz favorabil în Parlamentul României

    Roxana Mînzatu, aviz favorabil în Parlamentul României

    Propunerea Guvernului român pentru funcția de comisar european în viitorul Executiv comunitar, social-democrata Roxana Mînzatu, a fost aprobată, fără emoții, de comisiile de specialitate ale Parlamentului din țară.

    Înscrisă în PSD în 2000, când avea 20 de ani, fostă deputată la București, fostă eurodeputată, fost ministru efemer la Fonduri Europene, politiciana română a fost propusă pentru una dintre funcţiile de vicepreşedinte în viitoarea Comisie Europeană, unde urmează să deţină și portofoliul “Oameni, competenţe şi pregătire”.

    În această calitate, a afirmat ea, va răspunde de aproximativ 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene. Ea a precizat că funcţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei vizează inclusiv coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă.

    Roxana Mînzatu: “Pentru prima dată, România se află în leadershipul Comisiei Europene. Reprezint nu doar România, într-un fel, dar şi ţările care au aderat după 2004, după 2007, Europa de Est şi cred că este important că recunoaştem că avem acest rol la nivelul Comisiei.

    Un portofoliu foarte important, de asemenea, în care direct coordonez fonduri de peste 240 de miliarde de euro. Vorbim aici despre Fondul Social European, de Fondul Social pentru Climă, de Erasmus, plus bani care vin în buzunarele românilor deja în prezent.

    Am discutat despre educaţie şi competenţe, despre cum vom susţine europenii care sunt afectaţi tot mai mult de sărăcie, dar mă voi implica în toate politicile şi deciziile care se vor lua în Comisie care sunt relevante, evident, la nivel european.”

    După o prestație aparent convingătoare în fața parlamentarilor români, Roxana Mînzatu a primit aviz favorabil, cu 36 de voturi pentru şi doar şase împotrivă. Aleșii liberali nu au participat la audiere, nemulţumiţi că PNL nu a fost consultat de partenerii social-democrați în procedura de desemnare din partea Executivului.

    Presa de la București apreciază că boicotul liberal nu este decât un episod în telenovela de dragoste și ură dintre PSD și PNL, care guvernează împreună, dar sunt și rivali jurați la alegerile prezidențiale și parlamentare programate peste doar câteva săptămâni.

    Procedural, pentru Roxana Mînzatu urmează o nouă rundă de audieri, de această dată în în Comisiile de ocupare a forţei de muncă şi, respectiv, cultură şi educaţie ale Parlamentului European.

    Corespondentul Radio România la Bruxelles precizează că audierea ei e programată pentru marți, 12 noiembrie. Comentatorii pariază, deja, pe un aviz favorabil pentru candidata română și din partea eurodeputaților, întrucât comisiile de specialitate reproduc, în general, aritmetica din plenul noului Legislativ comunitar, dominat de cele trei mai familii politice care alimentează cu cadre și Comisia: popularii, socialiștii și liberalii.

  • Încălcările libertăților și drepturilor zonei Schengen, în discuţie

    Încălcările libertăților și drepturilor zonei Schengen, în discuţie

    Comitetul
    Economic și Social European (CESE) a salutat noua strategie a UE privind
    viitorul spațiului Schengen prezentată de Comisia Europeană. Cu toate acestea,
    CESE a avertizat că UE și statele membre sunt obligate să respecte și să
    promoveze Carta drepturilor fundamentale în cadrul gestionării frontierelor UE
    și naționale, al cooperării polițienești și judiciare și al politicilor în
    materie de migrație și azil. Apelul său la acțiune, exprimat în avizul privind
    noua strategie, adoptat în sesiunea sa plenară din octombrie, a fost formulat
    după apariția unor relatări îngrijorătoare privind încălcarea drepturilor
    fundamentale la frontierele externe ale UE, ceea ce reprezintă un motiv de
    serioasă preocupare pentru CESE.


    Ionuț Sibian,
    membru în Comitetul Economic şi Social European, raportorul avizului, a
    declarat:

    Noi am încercat să ne uităm la CESE în
    zonele noastre de competenţă şi am văzut că sunt câteva rapoarte care critică
    poliţia, garda de coastă, Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră, pentru
    încălcarea drepturilor omului, la graniţele noastre (n.r.UE). Aici vine prima
    noastră recomandare, prin care noi solicităm o remediere imediată a acestor
    deficienţe. În acelaşi timp solicităm consolidarea Forumului consultativ
    privind drepturile fundamentale şi implicarea societăţii civile organizate,
    prin intermediul CESE.


    Ionuț Sibian a
    adăugat: La fel, cred că e important ceea ce am
    subliniat eu în Aviz, şi anume, faptul că preşedinte von der Leyen, în
    discursul său privind starea Uniunii Europene, spune că este extrem de
    important să se convină asupra unui sistem european comun de gestionare a
    frontierelor externe, a migraţiei şi azilului, pentru a nu permite ţărilor
    terţe să profite de lipsa de unitate. Şi vedem acest lucru în ţările din sud,
    din zona Mediteranei sau , mai nou, la graniţa cu Bielarus, ţările care au o
    graniţă externă sunt supuse valurilor migratoare, iar celelalte ţări, din lipsă
    de solidaritate şi din egoism politic, refuză să se implice şi să distribuie
    acest efort de a primi aceşti migranţi şi a le oferi azil. Este important şi
    acest fapt, pe care noi îl subliniem în Aviz: această reformă să ducă la mai
    multă solidaritate şi la rezolvarea acestor probleme în comun şi nu să fie
    lăsate anumite state, care au graniţă externă să le rezolve singure.



    Comisia
    Europeană urmează să preia concluziile şi recomandările CESE, ale Parlamentului
    şi ale Comitetului regiunilor şi este de sperat ca această nouă iniţiativă de
    reformare a spaţiului Schengen să aducă rezultate, inclusiv privind primirea în
    spaţiul comunitar a celor trei ţări care îndeplinesc criteriile, Croaţia,
    România şi Bulgaria şi continuarea eforturilor ca Cipru să ajungă să
    îndeplinească aceste criterii.


  • Un nou an şcolar, la start

    Un nou an şcolar, la start

    După vacanţa de vară, peste 3 milioane de elevi din România au început, luni, şcoala. Reluarea cursurilor găseşte şi în acest an multe şcoli fără profesori titulari, fără conducere, iar aproape jumătate din unităţile de învăţământ – fără autorizaţie sanitară de funcţionare. În plus, o parte din manuale nu au ajuns la elevi, din cauza contestării licitaţiilor.



    Cele mai multe şcoli cu probleme rămân în mediul rural. Aici, elevii revin la cursuri în spaţii improprii sau improvizate, fără încălzire, cu pereţii scorojiţi şi cu grupuri sanitare în fundul curţii. În interiorul acestor clădiri nu există apă curentă, iar mobilierul este foarte vechi. Noul an şcolar debutează cu o structură uşor modificată, faţă de anul trecut în ceea ce priveşte semestrele de studiu, vacanţele şi programul “Şcoala Altfel”.



    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu, explică care sunt aceste schimbări: “Structura anului şcolar 2016 – 2017 a suferit modificări, dar sunt binevenite, pentru că sunt racordate mult mai realist la situaţia reală de desfăşurare a activităţii educative din timpul anului şcolar. Este vorba de 35 de săptămâni de cursuri. Semestrul întâi începe la 12 septembrie 2016, până la 3 februarie 2017. Evident, va fi vacanţa intersemestrială. Semestrul al doilea: 13 februarie 2017 – 16 iunie 2017.” Modificări au avut loc şi în programul “Şcoala altfel”, unităţile şcolare având posibilitatea de a alege, în anumite limite, cand vor să desfăşoare cele cinci zile consecutive de activităţi.



    Una dintre noutățile următorului an școlar este aceea că elevii vor avea un statut propriu. Acest document reglementează drepturile și obligațiile elevilor înmatriculați în instituțiile de învățământ de stat, particular sau confesional, primul de acest tip elaborat în România în ultimii 25 de ani. Drepturile elevilor sunt structurate în 5 categorii: drepturi educaționale, drepturi de asociere și exprimare, drepturi sociale, recompense și alte drepturi.



    Totodată, în cazul examenelor naționale a fost eliminată prevederea conform căreia nota finală, după contestații, se modifică numai dacă există o diferență de minimum 0,5 puncte între nota inițială și nota de la contestații. Ministerul Educației a decis că, în calculul mediei de admitere în învățământul liceal, ponderea mediei claselor V-VIII va reprezenta 20%, în comparație cu 25% cum este în prezent. Admiterea la liceu se va realiza într-o singură etapă computerizată, urmată de o etapă în care se vor analiza cazurile speciale.

  • Jurnal românesc – 16.12.2015

    Jurnal românesc – 16.12.2015

    Ministrul
    delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a deschis,
    marţi, la Bucureşti, a III-a ediţie a seriei de întâlniri ”Românii de
    Pretutindeni”. Organizat la sediul Ministerului de Externe, evenimentul a avut
    tema ”Bursierii statului român din Republica Moldova şi Ucraina, rolul lor
    în comunitatea istorică românească şi societatea naţională din ţările de
    provenienţă”. Au participat, între alţii, directorul general al
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, Petre Guran,
    directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al
    Academiei Române, Dan Dungaciu, prorectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice
    şi Administrative (SNSPA), Liliana Popescu, şi cercetătoarea în cadrul
    Institutului Diplomatic Român, Ileana Racheru. Cu acest prilej, ministrul
    delegat a subliniat importanţa acordării de burse de studiu pentru etnicii
    români din Republica Moldova şi Ucraina pentru promovarea identităţii culturale
    româneşti. De asemenea, ministrul Stoenescu a prezentat programele
    Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, reiterând
    faptul că educaţia reprezintă unul dintre pilonii principali în menţinerea
    identităţii româneşti. În timpul dezbaterilor au fost făcute şi propuneri ale
    tinerilor bursieri pentru facilitarea parcursului lor academic în România.






    Comisiile de
    politică externă din Parlamentul de la Bucureşti au avizat favorabil
    nominalizarea jurnalistului Luca Niculescu pentru postul de ambasador la Paris.
    La audieri, el a apreciat că relaţia României cu Franţa este foarte puternică
    şi a menţionat mai multe obiective pentru o şi mai strânsă legătură între cele
    două ţări. Astfel, Niculescu a declarat că trebuie reactualizată aşa-numita
    foaie de parcurs menită să relanseze Parteneriatul strategic dintre Franţa şi
    România, semnat în 2008, prin introducerea mai multor teme majore. Printre
    acestea, combaterea terorismului, proiectul cultural care va fi realizat în
    Franţa în 2018, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, şi
    cooperarea mai intensă în perspectiva preluării de către România a preşedinţiei
    Consiliului Uniunii Europene, în 2019. Luca Niculescu a dat asigurări că va
    acţiona pentru intensificarea schimburilor economice bilaterale, în condiţiile
    în care valoarea acestora a fost, în 2014, de aproximativ şapte miliarde de
    euro, iar cele opt mii de firme franceze au creat 120 de mii de locuri de muncă
    în România. Comunitatea românească din Franţa va fi, de asemenea, o prioritate
    a mandatului, a precizat Niculescu.






    În România, consumul creşte, anual, cu
    şase – şapte procente, pe fondul veniturilor mai mari ale populaţiei şi al
    reducerii TVA la alimente, potrivit unui raport al PricewaterhouseCoopers
    (PwC). Totodată, în condiţiile în care, de la 1 ianuarie 2016, se va reduce şi
    cota standard de TVA şi vor intra în vigoare majorări salariale semnificative
    în sectorul public, analiştii PwC anticipează o creştere susţinută a consumului
    şi pe parcursul anului viitor. Consumul sporit se va baza, în mare parte, pe importuri, ceea ce ar putea
    antrena o majorare a deficitului balanţei comerciale şi chiar presiuni de
    depreciere a monedei naţionale, se mai arată în analiza PwC.

  • Obţinerea avizelor de angajare

    Obţinerea avizelor de angajare

    Conform unei hotărâri de guvern, pe parcursul întregului an 2015, Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerului român al Afacerilor Interne va elibera cel mult 5.500 de avize de angajare pentru cetăţenii străini care îndeplinesc condiţiile şi doresc să se încadreze sau să presteze muncă în România. Avizul de angajare este documentul oficial care dă dreptul cetăţenilor unor state din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European să desfăşoare activităţi lucrative în ţara noastră.



    Solicitarea pentru eliberarea unui astfel de aviz şi actele necesare sunt înaintate Inspectoratului General pentru Imigrări de către angajator, persoană fizică sau juridică. Să notăm că, în ultimii doi ani, cei mai mulţi lucrători străini au venit din Turcia, China, Filipine, Serbia, Sri Lanka, Republica Moldova, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii şi Siria. În privinţa calificărilor solicitate pe piaţa muncii din România în 2014 pe primul loc s-au situat fotbaliştii profesionişti urmaţi de guvernante, apoi de curăţătorese, ingineri proiectanţi de sisteme şi calculatoare şi sudori.



    Avizul de angajare este necesar pentru obţinerea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă. Avizul poate fi eliberat şi cetăţenilor străini care provin din state cu care România are încheiate acorduri de desfiinţare a vizelor sau pentru care România a renunţat unilateral la obligativitatea vizelor, dar şi celor care beneficiază de drept de şedere temporară pentru reîntregirea familiei. Avizul de angajare se mai acordă persoanelor care beneficiază de drept de şedere temporară în scop de studii şi solicită încadrarea pe baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, respectiv cu program de cel mult 4 ore pe zi.



    Cetăţenii străini titulari ai dreptului de şedere permanentă pe teritoriul României pot fi încadraţi fără a fi necesar avizul. De aceeaşi prevedere beneficiază şi cetăţenii străini care desfăşoară activităţi didactice sau ştiinţifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate din România, pe baza unor acorduri bilaterale, dar şi cetăţenii străini care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere sau alte instituţii publice.



    Pentru eliberarea unui aviz de angajare trebuie achitată de către angajator o taxă de 200 de euro. Iar taxa pentru avizele pentru studenţi şi lucrătorii sezonieri este de 50 de euro. Inspectoratul General pentru Imigrări soluţionează cererile pentru eliberarea avizului de angajare în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

  • Priorităţile noului comisar european Corina Creţu

    Priorităţile noului comisar european Corina Creţu

    Pentru eurodeputata social-democrată Corina Creţu, propunerea României pentru funcţia de comisar european, a mai rămas un singur pas, şi el, pur procedural, către preluarea, oficială, a portofoliului.



    Avansată de Guvernul de la Bucureşti, controlat de formaţiunea politică din care provine, confirmată, apoi, după un interviu, de şeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, candidatura sa pentru portofoliul politicii regionale a rămas în picioare şi dupa audierea din comisia de specialitate a Parlamentului European, finalizată cu un aviz favorabil.



    Virtual titulară a unui portofoliu care în actualul buget al Uniunii, ce acoperă perioada 2014 — 2020, va gestiona fonduri de peste 350 de miliarde de euro, Corina Creţu şi-a facut cunoscute priorităţile, între care se regăsesc, firesc, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Corina Creţu, într-un interviu acordat corespondentei Radio România la Bruxelles: ”Politica regională, cu un sfert din bugetul Uniunii Europene, va avea de adus o contribuţie importantă la acest plan. Eu cred că avem un regulament nou, care este foarte important şi care va permite să ne axăm pe domenii de creştere economică şi care creează locuri de muncă. Vorbesc de cercetare-inovare, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, iar în privinţa acelor ţări (inclusiv Romania, n.red) care nu au absorbit 50% din ceea ce aveau de absorbit în perioada 2007 – 2013, cred că vom face un grup de lucru. Aceasta pentru a le ajuta să utilizeze cât mai bine perioada care a mai rămas de cheltuire a banilor până la finalul anului 2015”.



    Pe de altă parte, a mai spus ea, politica regională este unul dintre cele mai importante instrumente ale solidarităţii în interiorul Uniunii Europene. Corina Creţu: ”Cred că este un principiu foarte important care stă şi la baza politicii de coeziune. Atât ţările mai dezvoltate cât şi cele mai puţin dezvoltate pot să-şi dea seama că investind în regiuni, investind în economia reală, investind în oameni şi ajutându-i să-şi îndeplinească propriul lor potenţial, potenţialul maxim, de fapt, investim în întreaga UE”.



    În plus, ea a promis şi toleranţă zero faţă de fraudarea fondurilor europene. Angajamentul său are o greutate aparte, în condiţiile în care Corina Creţu reprezintă o ţară în care sifonarea banilor comunitari nu a fost şi nu este asociată cu raritatea. Ca dovadă, într-un recent clasament al Comisiei Europene, România ocupă locul doi, după Italia, la numărul cazurilor de fraudare şi poziţia a treia, după Italia şi Polonia, în privinţa sumelor deturnate.

  • Aviz pentru angajarea sau detaşarea cetăţenilor străini

    Aviz pentru angajarea sau detaşarea cetăţenilor străini

    Cetăţenii străini vor putea fi angajaţi sau detaşaţi în România în baza unui aviz ce trebuie obţinut de angajator de la Inspectoratul General pentru Imigrări, conform unei noi ordonanţe, adoptată de Guvernul României. Executivul de la Bucureşti a specificat că ordonanţa vine ca măsură de a armoniza legislaţia română cu regelementările europene.



    Ordonanţa privind angajaţii şi detaşaţii pe teritoriul României nu se aplică cetăţenilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, statelor din Spaţiul Economic European şi Elveţiei. Avizul nu trebuie obţinut nici de străinii al căror acces pe piaţa muncii este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state, cei care desfăşoară activităţi didactice sau ştiinţifice cu caracter temporar, străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România şi care suţin activităţi temporare solicitate de ministere sau de alte autorităţi administrative sau care sunt numiţi la conducerea unai filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii cu sediul în străinătate.



    Tot fără avizul Inspectoratul General pentru Imigrări pot fi angajaţi şi cetăţenii străini care au obţinut dreptul de şedere pe termen lung, dreptul de şedere temporară pentru reîntregirea familiei sau dreptul de şedere temporară pentru studii.

  • Modificări la Constituţia României

    Modificări la Constituţia României

    Membrii Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei României şi-au dat votul final asupra proiectului de modificare a Legii fundamentale. În plan politic, cea mai importantă schimbare o reprezintă separarea atribuţiilor celor două Camere ale Parlamentului. Astfel, Camera Deputaţilor ar urma să aibă atribuţii majoritar legislative, în timp ce Senatul să răspundă cu precădere de problema controlului şi a numirii în instituţiile publice.



    Atribuţiuni cu greutate, cum ar fi strategia de securitate naţională, vor reveni ambelor Camere reunite în plen. Ioan Chelaru, senator al PSD, din coaliţia la guvernare, explică în detaliu: “Cred că, până la urmă, ceea ce facem noi se vrea o adevărată reformă şi a Parlamentului. Camera Deputaţilor să primească atribuţii aproape în totalitate de cameră legislativă, aproximativ 90% din domeniu, iar Senatul să primească atribuţii 10% de reglementare în calitate de cameră decizională, dar şi de cameră de control şi numiri.”



    În noul proiect de Constituţie apare ideea de moţiune de cenzură constructivă. A fost, însă, eliminat efectul moţiunii simple, în speţă înlocuirea ministrului vizat. Parlamentarii vor fi judecaţi în prima fază nu de către Înalta Curte, ci de instanţe obişnuite. Liberalul Crin Antonescu, preşedintele Comisiei de revizuire: “Acolo unde se judecă şi cu procedurile cu care se judecă oricare dintre cetăţenii României, acolo se judecă şi parlamentarii, pentru că, un lucru subliniat de atâtea ori, suntem egali în faţa legii.”



    În proiectul noii Constituţii, preşedintele ţării sau 250.000 de cetăţeni cu drept de vot nu vor mai avea nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a iniţia un referendum. În domeniul justiţiei, noua Lege fundamentală ar putea permite folosirea probelor ilegale, dacă sunt în favoarea acuzatului.



    În egală măsură, membrii Comisiei parlamentare de revizuire au renunţat la un articol care permitea procurorilor să dispună interceptarea comunicaţiilor pentru 48 de ore fără să aibă avizul unui judecător. Nu în ultimul rând, magistraţii vor fi traşi la răspundere material dacă vor lua o decizie cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă.



    Odată finalizat şi adoptat de către Comisia parlamentară, proiectul de revizuire a Constituţiei va ajunge la Guvern, pentru a fi înaintat Curţii Constituţionale, dar transmis, în paralel, şi Comisiei de la Veneţia. Anul trecut, aceasta a făcut Bucureştiului o serie de sugestii, scoţând la iveală slăbiciunile conţinute de un prim proiect, abandonat. În România, toată lumea politică este de acord că Legea fundamentală trebuie modificată, numai că divergenţele privind conţinutul modificărilor avute în vedere continuă să fie motiv de neînţelegeri.