Tag: aviz CSM

  • Numiri controversate la şefia Parchetelor

    Numiri controversate la şefia Parchetelor

    Fapt fără precedent în
    Justiţia din România, principalele Parchete – Parchetul
    General, Direcţia Naţională
    Anticorupţie DNA şi Direcţia de Investigare a
    Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism DIICOT – erau conduse de
    o bună perioadă de timp de interimari. Provizoratul a luat sfârşit odată cu anunţul de joi, al preşedintelui Klaus Iohannis, care, la
    propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, a semnat numirea unor
    titulari. Astfel, în următorii trei ani, Gabriela Scutea va fi în fruntea
    Parchetului General, Crin-Nicu Bologa la DNA şi Elena-Giorgiana Hosu la DIICOT.


    După propriile-i spuse, şefului statului i-a făcut plăcere să îi numească pe
    aceştia, propunerile ministrului Predoiu fiind corecte:
    Având în vedere că am
    avut, pe de o parte, propunerile ministrului, pe care le-am găsit foarte bine
    elaborate, foarte bine motivate, şi, pe de cealaltă parte, avizul CSM, care mi
    s-a părut, parţial, destul de superficial, am considerat corecte propunerile
    făcute de domnul ministru Predoiu şi i-am numit pe cei trei candidaţi pe
    funcţie.


    Cu alte cuvinte, numirile au fost făcute de preşedinte, deşi
    Gabriela Scutea, pentru Parchetul General, şi Elena-Giorgiana Hosu, pentru
    DIICOT, au primit avize negative din partea Consiliului Superior al
    Magistraturii. Premierul interimar, Ludovic Orban,
    lider al PNL, a apreciat numirile drept corecte: Selecţia s-a făcut pe
    baza unor criterii obiective şi numirea lor în funcţie pune punct unor
    interimate prelungite care au afectat negativ funcţionarea instituţiilor din
    cadrul Ministerului Public.


    În
    schimb, PSD, în opoziţie, consideră că preşedintele Klaus
    Iohannis trebuia să ţină cont de avizul negativ al CSM. Vicepreşedintele
    Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc: Cum va aprecia
    Comisia Europeană această decizie a preşedintelui Klaus Iohannis o să vedem,
    probabil, în următorul raport, dar un lucru este foarte clar: toate
    recomandările MCV şi GRECO sunt în sensul de a ţine cont de recomandările CSM.


    Într-un mesaj postat pe Facebook, şi liderul USR, Dan Barna, afirmă că numirea
    unor procurori-şefi care au primit aviz negativ de la CSM reprezintă o acţiune
    oportunistă, într-un context politic convenabil actualei Puteri liberale. Asociația
    Forumul Judecătorilor din România acuză, într-un comunicat, că atât ministrul
    Justiției, Cătălin Predoiu, cât și președintele Klaus Iohannis au nesocotit în
    mod evident rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV și amintește, în
    context, că Bruxelles-ul se pregătește să condiționeze acordarea de fonduri
    europene de respectarea statului de drept, or România este în pericol să piardă
    sume imense. Şi o parte a presei favorabile preşedintelui Iohannis şi
    partidului său Naţional Liberal se declară uimită. G4Media este de părere că, dacă
    PSD ar mai fi fost la guvernare şi ar fi făcut numirile de mai sus așa cum le-a
    făcut președintele Iohannis, acum ar fi început să se adune oameni în Piața
    Victoriei, locul predilect al protestelor anti-social-democrate din ultimii
    trei ani.

  • Guvernul va sesiza Curtea Constituţională

    Guvernul va sesiza Curtea Constituţională

    Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, nu s-a
    resemnat după recentul anunţ al preşedintelui Klaus Iohannis că-i respinge
    solicitarea de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi
    . El a
    anunţat că a finalizat o primă variantă a sesizării pe care o va înainta Curţii
    Constituţionale
    . Apelul la CCR se bucură de sprijinul politic al preşedintelui
    PSD, Liviu Dragnea, liderul principalului partid la putere, precum şi al primul
    ministru, Viorica Dăncilă, potrivit spuselor ministrului Toader: I-am prezentat (dnei Dăncilă-nota redacţiei) principalele elemente pe care le poate prinde sesizarea Curţii
    Constituţionale. A rămas că zilele acestea finalizez sesizarea ca să valorific
    şi documentul de la preşedinte. Luni mă voi întâlni cu doamna premier din nou
    şi tot luni sesizăm Curtea Constituţională.


    Ministrul Justiţiei susţine că preşedintele se antepronunţase în
    chestiunea demiterii şi nu a adus argumente juridice sau manageriale pentru
    a-şi motiva decizia. Concluzia domnului Toader este aceea că respingerea
    revocării a fost un gest eminamente politic.


    În schimb, şeful statului consideră
    că a fost acoperit integral de lege în decizia sa. Klaus Iohannis: După părerea mea, nu există niciun
    conflict şi niciun temei pentru o sesizare a Curţii Constituţionale. În tot
    procedeul început de ministru cu solicitarea de revocare, solicitarea avizului
    CSM şi în final, decizia mea, legislaţia în vigoare, în materie, a fost
    respectată sută la sută, iar după cum cu toţii cunoaştem, legea lasă la
    latitudinea preşedintelui dacă acceptă sau nu acceptă o propunere de revocare.


    Augustin Zegrean: ministrul Justiţiei propune, CSM avizează favorabil sau nefavorabil şi preşedintele decide.


    Avizul negativ al CSM la propunerea înaintată de ministrul Justiţiei, invocat
    de preşedinte atunci când a respins revocarea, constituie un argument suficient
    în favoarea lui Klaus Iohannis, este de părere fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a
    României, Augustin Zegrean. În opinia lui, decizia a fost corectă, pentru că,
    spune Zegrean, procedura arată aşa: ministrul Justiţiei propune, CSM avizează
    favorabil sau nefavorabil şi preşedintele decide. CSM, care este garantul
    independenţei justiţiei, a spus ‘nu’ în unanimitate, astfel că preşedintele nu
    avea de ales, a subliniat Zegrean, convins că problema revocării s-a încheiat
    când preşedintele a rostit verdictul.


    Amintim că propunerea de demitere a şefei
    DNA a fost însoţită de un raport prin care ministrul Toader a dorit să
    demonstreze că activitatea acesteia a fost viciată de grave încălcări ale
    atribuţiilor. Raportul a fost apreciat de reprezentanţii majorităţii PSD – ALDE
    ca temeinic şi bine documentat, dar criticat de opoziţie ca părtinitor şi
    inconsistent. Aceasta din urmă a fost şi opinia preşedintelui Iohannis, ajutat
    în decizia sa de avizul negativ al CSM, consultativ însă obligatoriu.