Rata şomajului
în România a scăzut uşor la 5,4% în luna septembrie comparativ cu august şi
faţă de aceeaşi perioadă anului trecut, potrivit datelor Agenţiei Naţionale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, în septembrie
se înregistrau 444.400 de persoane fără un loc de muncă, în scădere cu 2.200
faţă de august şi cu 3.800 comparativ cu septembrie 2022. Cei mai mulţi şomeri
au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani. La polul opus se află persoanele
între 25 şi 29 de ani. Numărul şomerilor bărbaţi este mai mare decât al
femeilor, iar majoritatea celor fără loc de muncă provin din mediul rural.
Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată
în totalul persoanelor înregistrate. De asemenea, şomajul în rândul tinerilor
rămâne la un nivel ridicat, de 22,3 procente.
Peste 160.000 de oameni apţi de muncă rămân inactivi în România, deşi ţara
se confruntă cu un deficit de mână de lucru, atrag atenţia reprezentanţii
Reţelei Române a Întreprinderilor Sociale de Inserţie, care preiau date
dintr-un raport european. Întreprinderile sociale de inserţie sunt mecanisme
instituţionale care le oferă persoanelor vulnerabile, fără educaţie sau cu
dizabilităţi, o formare adecvată la un loc de muncă adaptat, însă în România nu
există măsuri concrete şi eficiente în sprijinul acestora, transmite Asociaţia.
Aceasta arată că nu există o definiţie legală pentru lucrătorii defavorizaţi,
iar angajarea asistată a persoanelor cu nevoi de sprijin nu este reglementată.
La nivel european doar puţin peste jumătate din persoanele cu dizabilităţi sunt
angajate, faţă de aproape trei sferturi dintre cele care nu au dizabilităţi,
iar diferenţa se resimte cel mai mult în statele din Europa Centrală şi de Est.
Bucureştiul conduce în clasamentul regiunilor din România cu cele mai mari
salarii acordate în 2023, cu o medie de 5.000 de lei net (puţin peste 1.000 de
euro), potrivit datelor comparatorului salarial elaborat de site-ul eJobs.
Capitala este urmată de Timiş, cu 4.700 de lei (aproape 950 de euro),
Cluj, cu 4.500 de lei (peste 900 de euro), Ilfov, în sud, Iaşi, Braşov şi Sibiu, cu 4.000 de lei (peste 800 de euro).
Alte judeţe în care salariul mediu net depăşeşte pragul de 3.500 de lei net,
echivalentul a puţin peste 700 de euro, sunt Bihor, 3.950 de lei
(aproape 800 de euro), Prahova şi Argeş,şi Alba, 3.800 de
lei (peste 760 de euro).
De cealaltă parte a clasamentului, se află judeţe
precum Vâlcea, Gorj, şi Ialomiţa, unde media salarială
netă este de 3.200 de lei pe lună (aproximativ 640 de euro) sau Caraş -
Severin, şi Vaslui, cu 3.100 de lei (circa 620 de euro).
Spre deosebire de anul trecut, în 2023 nu există niciun judeţ cu o medie
salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună (aproape 600 de euro). Domeniile cu
cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt în retail, servicii, turism sau
industria alimentară.
Cele mai mari salarii sunt primite de IT-şti, în medie
6.500 de lei pe lună (peste 1.300 de euro). Managerii de proiecte ocupă cea
de-a doua poziţie, cu o medie salarială de 6.000 de lei (circa 1.200 de euro).
Angajaţii din construcţii şi instalaţii câştigă, în medie, 5.000 de lei pe lună
(puţin peste 1.000 de euro), la fel ca cei din audit, consultaţă, petrol şi
gaze. Aceştia sunt urmaţi de cei din inginerie, telecom şi din domeniul bancar.
Poliţiştii de imigrări din Alba, în centrul României, au emis 2.755 de
permise de şedere şi aproape 3.500 de avize de angajare în muncă pentur
cetăţeni străini în primele zece luni ale acestui an. Din cele 2.775 de permise
acordate, 2.061 au fost eliberate pentru străini din state terţe. Cei mai mulţi
provin din Nepal – 634, Sri Lanka – 345, Moldova – 252 şi India – 201. Lor li
se adaugă cei 714 cetăţeni ai Uniunii Europene şi ai Spaţiuilui Economic
European, majoritatea din Italia şi Germania. Pe linia combaterii şederii
ilegale, în perioada ianuarie-octombrie, au fost organizate 209 verificări, în
urma cărora au fost depistaţi în situaţii ilegale 20 de străini. Dintre
aceştia, cei mai mulţi provin din Bangladesh şi Sri Lanka – 6, Moldova – 5, iar
diferenţa sunt din alte state. Totodată, au fost aplicate 122 de sancţiuni
contravenţionale, în valoare totală de peste 81.000 de lei.
