Radio România Internațional

Tag: avocatul poporului

  • Avocatul Poporului revine în funcţie

    Avocatul Poporului revine în funcţie

    Renate Weber îşi va relua calitatea de Avocat al
    Poporului, după ce Curtea Constituţională a României a invalidat, cu
    unanimitate de voturi, revocarea ei de către Parlament, acum două săptămâni. CCR
    a admis sesizarea Partidului Social Democrat şi a decis că Renate
    Weber trebuie să-şi continue mandatul de cinci ani, pentru care a fost numită în 2019.


    Magistraţii explică, într-un
    comunicat, că hotărârea prin care legislativul a revocat-o pe aceasta din
    funcţie încalcă principiul statului de drept şi principiul legalităţii şi al
    supremaţiei Constituţiei, dar şi prevederi ale legii privind organizarea şi funcţionarea
    instituţiei Avocatului Poporului.


    Amintim că Renate Weber a fost demisă pe 16
    iunie de către parlamentarii puterii, într-o ședință la care PSD a refuzat să
    participe. Preşedinta Comisiei juridice din Senat, reprezentanta PNL, Iulia
    Scântei, declara atunci că Avocatul Poporului este numit în această funcţie
    pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor și
    spunea ce i se reproșează Renatei Weber:

    Avocatul Poporului nu a
    acţionat în mod constant în raporturile cu Parlamentul şi cu celelalte
    autorităţi, cu respectarea principiului cooperării loiale. Nici în anul 2020 Avocatul Poporului nu şi-a
    îndeplinit rolul şi obligaţiile sale legale în ceea ce priveşte apărarea,
    protecţia, promovarea dreptului copilului, puternic afectaţi de restricţiile
    adoptate pe durata pandemiei    .

    În replică, Renate Weber spunea că nu are ce
    să îşi reproşeze în acest mandat de Avocat al Poporului.


    Din opoziție, liderul
    social democraților, Marcel Ciolacu, a acuzat ceea ce a numit atacul acestei
    coaliții toxice asupra statului de drept.


    Marcel Ciolacu: Avocatul
    Poporului are activitatea de a monitoriza puterea să nu încalce libertăţile
    cetăţeneşti şi drepturile noastre, ale tuturor. Un Avocat al Poporului nu are
    în atribuţii să laude un guvern, dimpotrivă. Deci, să vii tu, putere, guvern,
    şi să aduci acuze Avocatului Poporului că te-a monitorizat şi a spus unde ai
    încălcat legea în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, mi se
    pare pur şi simplu sfidător într-o ţară europeană.

    Și Comisia de la
    Veneţia a cerut explicaţii preşedinţilor Camerelor Senatului și Deputaților,
    Anca Dragu şi Ludovic Orban, în legătură cu revocarea Avocatului Poporului. Săptămâna trecută, comisiile juridice ale celor
    două Camere adoptaseră, cu majoritate de voturi, aviz favorabil pentru ca
    Fabian Gyula din partea UDMR să preia funcţia de Avocat al Poporului. Demersul
    se dovedeşte acum inutil. Amintim că, între altele, Avocatul Poporului poate
    bloca ordonanțele de urgență emise de Guvern prin atacarea lor la Curtea
    Constituțională.



  • Cama mărli evenimenti a stămânăllei 13.06.2021 – 19.06.2021

    Cama mărli evenimenti a stămânăllei 13.06.2021 – 19.06.2021

    Vaccinari și nu para


    Tru România, di stămâni buni, numirlu a infectărilor cu Sars-CoV-2 easti, di la ună dzuu4 la alantă, ma ñicu. Isa isa, isa, ama, autoritățile spunu că ari căbili ca, ditu toamnă, s’avemu ună a patra dalgă a pandemiillei, itie tră cari – spun eali – vaccinarea easti goala turlie di prevenție. Maş că, sinferlu a populațiillei ti inoculare easti sumu nivelu aștiptărloru, lucru ţi spuni că România ari, tu aestă oară, un surplus di vaccinuri anti-Covid. Tru consecință, Bucureștiul văftă ca, meslu aestu, livrarea a miliuñiloru di doze s’hibă curmată. Tru născănti ţentri di imunizari lucurlu va s’hibă curmatu ti şcurtu kiro, iar tru altili programlu va s’hibă ñicuratu. Guvernul aprobă nica şi ună ordonanţă di urgenţă pritu cari abiliteadză Ministerlu a Sănătatillei să simneadză tu numa a statlui român, contracte cu alti sati țări ti vindearea diznău a născ4ntoru cantităţ di doze di vaccin ţi nu pot s’hibă valorificati la nivel național. Tru paralel, cum tru locărli di pritu hori campania di vaccinare easti cu multu sumu aștiptări, autoritățile ţentrale și locale minuescu acţiuni ti dari silă a aiştei cu numa Căsăbălu vaccineadză hoara. Tru România, ma pţănu di 5 miliuñi di oamiñi s-vaccinară, pănă tora, cu una ică cu dauă dozi.



    Vătămari ditu culpă


    Magistraţllii români apufusiră stămăna aesta, s’bagă tu arestu acasă doi lucrători – un instalator și caplu a Serviciului Tehnic al Institutlui-spital “Victor Babeş” ditu București, stipsiţ ti vătămari ditu culpă. Tru meslu apriiuru, trei pacienț aflaț tru ună unitate mobilă ATI ndreaptă ti lăndzitslli cu Sars-CoV-2, amplasată tru uborlu a unitatillei medicală, muriră. Ditu protili informaţii, traghedia s’feaţi dupu ună crişteari iruşi a presiunillei tru instalaţia di oxigen la cari eara ligatu TIR-ul, aţea ţi dusi la blocarea completă a ventilatoarilor la cari eara conectaț paciențăllii. Accidentulu di la ʺVictor Babeșʺ, tru mplină pandemie, nu easti maş elu golu. Tru brumaru anlu ţi tricu, un mari focu la ună secție ATI s’feaţi la Spitalu Județean di Urgență ditu Piatra Neamț. Foclu arsi, anlu aestu, tu bitisita a meslui yinaru, și saloani a spitalui bucureștean di elită “Matei Balș”. Tru dauli focuri, muriră oamiñi. Vărnu, ama nu deadi giueapi, până tora.



    Avocatul Poporului, revocat


    N’iercuri, Parlamentul di București u revocă Renate Weber ditu funcția di Avocatu a Popului. Partidile ditu coaliţia la guvernare spunu că aesta ș-li năstricu axizerli și u călcă Constituția. PNL, USR-Plus și UDMR nica ălli caftă giueapi a dnei Weber și că ghio taha lli-agiută aţelli ţi u număsiră tu ipotisi, dimi opozanțăllii social-dimocraț.


    Deputatlu USR Andrei Lupu: “Escu căndăsitu că hiţ un om axizitu, alliumtrea, tu kirolu ditu soni spusitu ună altă problemă majoră: vă feaţitu lucurlu ună turlie egoistă, tru sinferlu a vostu, tru sinferlu a aţiloru cari vă băgară tu ipotisea ţi u aveţ ti un kiro“.


    PSD, cari nu apruke s’llia parti la votlu ditu Parlament, stipseaşti, alliumtrea, Putearea că va s’aibă un Avocat a Popului cari s-nu mata agudească ordonanțele a Guvernului. Senatorul Titus Corlăţean: “Nu vret ca mintireajea di OUG-uri abuzivi s-poată s’hibă atacate di un Avocat a Popului, nu vreţ s’vă si spună că, atumţea cându adoptaţ, ca guvernari, apofasi restrictive a ndrepturlor şi libertăţilor fundamentale cari nu suntu pruvidzute tru nomu, ele suntu niconstituţionale şi nu vreţ, ngheneralu, instituţii cari s-nu vă ascultă.”


    PSD u contestă revocarea ali Renata Weber la Curtea Constituțională. Gioi, aesta ditu soni declară, di altă parte, ca hiinda niconstituționali ateali ditu soni număseri interimare tru Parlamentu a prezidenţăloru a Radioului și Televiziunillei publiţi, pripuși di USR-Plus, respectiv di PNL.



    Summit NATO la Bruxelles


    Rusia şi China suntu tru caplu a listăllei di cilăstăseri ali NATO, deadunu cu fuvirseri cata cumu atacurli cibernetice, terorismul şi sila ţi u llia regimurli totalitare. Summitul di luni, di Bruxelles, s-bitisi cu ună diclaraţie tru cari aliaţllii arădăpsescu liniile aroşi di securitate. Ditu perspectivă românească, prezidentulu Klaus Iohannis să spusi haristusitu că Alianța ş’anvărtuşeadză flancul Estic. Tutunăoară, el năpoi adusi aminti că scutlu antirachetă al NATO a curi nicukiru easti și România ari haractiru maş defensiv:


    “Noi nu avemu naeti s-atacăm pi vărnu cu aestu scut, ama himu multu apufusiţ s’li vigllemu statili a noastri şi ti aţea aprukemu instalarea a unei componente a aluştui scut şi tru România.” Tut Bruxelles, liderllii a statiloru membre ale NATO apufusiră s-lanseadză procesul di elaborare a unui nău concept strategic ali Alianţă. Nu dip utu soni, Klaus Iohannis alu călisi prezidentulu american, Joe Biden, s-facă ună vizită tru România.



    Euro 2020 și tru România


    Nai ma marli stadion ditu București și ditu România, Arena Naţională, fu nicukira, ama maş cu 25% ditu capacitate di asparizma ali pandemie, ñiercuri ditu cadurlu a turneului final a Campionatlui European di fotbal 2020, amânat tră veara aesta. Dumănica tricută, Austria azvimsi Macedonia di Nord cu 3-1, tru Grupa C. Deapoa, gioi, Ucraina antricu Macedonia di Nord cu 2-1. Luni, pi 21 di cirişaru, Arena Națională va s’hibă nicukira a partidăllei Ucraina-Austria. Yini, deapoa tu 28 di cirişaru, ună optime di finală. Harauua a microbiștilor români ta s’llia parti la Euro 2020 easti aumbrită, ama, di itia că pareia a lor naţională nu llia parti la aestu campionat.




    Autoru: Roxana Vasile

    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 13.06.2021 – 19.06.2021

    Retrospectiva săptămânii 13.06.2021 – 19.06.2021

    Vaccinare și nu prea


    În
    România, de săptămâni bune, numărul infectărilor cu Sars-CoV-2 este, de la o zi
    la alta, mai mic. În egală măsură, însă, autoritățile evocă posibilitatea ca,
    din toamnă, să asistăm la un val patru al pandemiei, motiv pentru care – spun
    ele – vaccinarea este singura modalitate de prevenție. Doar că, interesul
    populației pentru inoculare este sub nivelul așteptărilor, ceea ce face că
    România are, la ora actuală, un surplus de vaccinuri anti-Covid. În consecință,
    Bucureștiul a cerut ca, luna aceasta, livrarea a milioane de doze să fie
    suspendată. În unele centre de imunizare activitatea va fi sistată temporar,
    iar în altele programul va fi redus. Guvernul a aprobat inclusiv o ordonanţă de
    urgenţă prin care abilitează Ministerul Sănătăţii să încheie, în numele
    statului român, contracte cu alte țări pentru revânzarea unor cantităţi de doze
    de vaccin ce nu pot fi valorificate la nivel național. În paralel, cum în
    zonele rurale campania de vaccinare este cu mult sub așteptări, autoritățile
    centrale și locale gândesc acţiuni de impulsionare a acesteia sub deviza
    ‘Oraşul vaccinează satul’. În România, sub 5 milioane de persoane s-au
    vaccinat, până acum, cu una sau cu două doze.



    Ucidere din culpă


    Magistraţii
    români au decis, săptămâna aceasta, să plaseze în arest la domiciliu doi
    angajaţi – un instalator și şeful Serviciului Tehnic al institutului-spital
    Victor Babeş din București, acuzaţi de ucidere din culpă. În luna
    aprilie, trei pacienți aflați într-o unitate mobilă ATI destinată bolnavilor cu
    Sars-CoV-2, amplasată în curtea unității medicale, și-au pierdut viața. Din
    primele informaţii, tragedia ar fi avut loc după o creştere bruscă a presiunii
    în instalaţia de oxigen la care era conectat TIR-ul, ceea ce a dus la blocarea
    completă a ventilatoarelor la care erau conectați pacienții. Accidentul de la
    ʺVictor Babeșʺ, în plină pandemie, nu este singular. În noiembrie anul trecut,
    un incendiu la o secție ATI a avut loc la Spitalul Județean de Urgență din
    Piatra Neamț. Focul a mistuit, anul acesta, la sfârșitul lui
    ianuarie, și saloane ale spitalului bucureștean de elită Matei
    Balș. În ambele incendii, au murit oameni. Nimeni nu a fost, până acum,
    tras la răspundere.


    Avocatul Poporului, revocat


    Miercuri,
    Parlamentul de la București a revocat-o pe Renate Weber din funcția de Avocat
    al Poporului. Partidele din coaliţia la guvernare susţin că aceasta și-a
    depășit competențele și a încălcat Constituția. PNL, USR-Plus și UDMR îi mai
    reproşează dnei Weber și că i-ar fi servit pe cei care au numit-o în funcţie,
    adică pe opozanții social-democrați.

    Deputatul USR Andrei Lupu: Sunt
    absolut convins că sunteţi un om competent, în schimb, în ultima perioadă aţi
    demonstrat o altă problemă majoră: v-ați exercitat funcția în mod egoist, în interes
    propriu, în interesul celor care v-au numit în funcţia pe care aţi ocupat-o
    vremelnic    .

    PSD, care a refuzat să participe la votul din Parlament, acuză, în
    schimb, Puterea că își dorește un Avocat al Poporului care să nu mai atace
    ordonanțele Guvernului. Senatorul Titus Corlăţean: Nu doriţi ca
    dezmăţul de OUG-uri abuzive să poată fi atacate de un Avocat al Poporului, nu
    doriţi să vi se spună că, atunci când adoptaţi, ca guvernare, măsuri
    restrictive ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale care nu sunt prevăzute
    în lege, ele sunt neconstituţionale şi nu preferaţi, în general, instituţii
    care să nu vă asculte.

    PSD a contestat revocarea Renatei Weber la Curtea
    Constituțională. Joi, aceasta din urmă a declarat, pe de altă parte, drept neconstituționale
    recentele numiri interimare în Parlament ale președinților Radioului și
    Televiziunii publice, propuși de USR-Plus, respectiv de PNL.



    Summit NATO la Bruxelles


    Rusia
    şi China sunt în fruntea listei de preocupări ale NATO, alături de ameninţări
    precum atacurile cibernetice, terorismul şi ascensiunea regimurilor totalitare.
    Summitul de luni, de la Bruxelles, s-a încheiat cu o declaraţie în care aliaţii
    trasează liniile roşii de securitate. Din perspectivă românească, preşedintele
    Klaus Iohannis s-a arătat mulţumit că Alianța îşi consolidează flancul Estic.
    Totodată, el a reiterat că scutul antirachetă al NATO găzduit și de România are
    caracter exclusiv defensiv:

    Noi nu intenţionăm să atacăm pe
    nimeni cu acest scut, însă suntem foarte hotărâţi să apărăm statele noastre şi
    de aceea am acceptat instalarea unei componente a acestui scut şi în
    România.     Tot la Bruxelles, liderii țărilor membre ale NATO au decis să
    lanseze procesul de elaborare a unui nou concept strategic al Alianţei. Nu în
    ultimul rând, Klaus Iohannis l-a invitat pe preşedintele american, Joe Biden,
    să facă o vizită în România.



    Euro 2020 și în România


    Cel
    mai mare stadion din București și din România, Arena Naţională, a găzduit, însă
    la doar 25% din capacitate de teama pandemiei, meciuri din cadrul turneului
    final al Campionatului European de fotbal 2020, amânat pentru vara aceasta.
    Duminica trecută, Austria a învins Macedonia de Nord cu 3-1, în Grupa C.
    Ulterior, joi, Ucraina a dispus de Macedonia de Nord cu 2-1. Luni, pe 21 iunie, Arena Națională va fi gazda
    partidei Ucraina-Austria. Va urma apoi, pe 28 iunie, o optime de finală.
    Bucuria microbiștilor români de a lua parte la Euro 2020 este umbrită, însă, de
    faptul că echipa lor naţională nu participă la acest campionat.


  • Avocatul Poporului, revocat

    Avocatul Poporului, revocat

    Renate Weber a fost revocată de Parlamentul de la București, miercuri, din funcția de Avocat al Poporului. Au fost 247 de voturi pentru” și 32 împotrivă”. Partidele din coaliţia de guvernare susţin că, în calitate de Avocat al Poporului, Renate Weber și-a depășit competențele și a încălcat Constituția. Actuala majoritate PNL-USR-Plus-UDMR îi reproşează Avocatului Poporului că nu a sprijinit autorităţile şi nu a realizat acţiuni proprii pentru îndeplinirea obiectivului MCV, nu a desfăşurat anchete cu privire la presupuse acţiuni ilegale ale administraţiei sau fapte de corupţie ale funcţionarilor.



    Preşedinta Comisiei juridice din Senat, liberala Iulia Scântei, explică de ce, anterior, şi comisiile juridice au respins rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului: “Avocatul Poporului nu a acţionat în mod constant în raporturile cu Parlamentul şi cu celelalte autorităţi, cu respectarea principiului cooperării loiale. Nici în anul 2020 nu şi-a îndeplinit rolul şi obligaţiile sale legale în ceea ce priveşte apărarea, protecţia, promovarea drepturilor copilului, puternic afectaţi de restricţiile adoptate pe durata pandemiei”.



    La rândul său, deputatul USR Andrei Lupu i-a reproşat Renatei Weber că i-a servit pe cei care au numit-o în funcţie: “Sunt absolut convins că sunteţi un om competent, în schimb, în ultima perioadă aţi demonstrat o altă problemă majoră. V-ați exercitat funcția în mod egoist, în interes propriu, în interesul celor care v-au numit în funcţia pe care aţi ocupat-o vremelnic”.



    Din opoziţie, PSD, care a refuzat să participe la votul din Parlament, anunţă că va contesta rezultatul la Curtea Constituțională, întrucât nu există niciun element care să justifice revocarea Avocatului Poporului. Social-democrații îi acuză pe liberali că își doresc un avocat nou care să nu mai atace ordonanțele Guvernului. Senatorul PSD, Titus Corlăţean: “Avocatul Poporului este garantul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, nu ale guvernanţilor, nu ale Puterii. Este vorba în mod clar de o modalitate rudimentară în care actuala guvernare de dreapta înţelege democraţia şi acţionează pentru subordonarea unei instituţii fundamentale şi independente în cadrul oricărei democraţii de tip occidental”.


    La rândul său, liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a declarat că revocarea Avocatului Poporului reprezintă “o execuţie cu public”.



    La finalul dezbaterilor din Parlament, Renate Weber spunea că nu are ce să îşi reproşeze în acest mandat de Avocat al Poporului. Renate Weber: “Cred că am funcţionat cu demnitate în această funcţie. E adevărat, pentru mine, drepturile şi libertăţile sunt ceva sfânt”.



    Coaliția aflată la guvernare nu a nominalizat încă o persoană care să preia conducerea instituției, dar a spus că, până la finalul acestei sesiuni parlamentare, va fi numit un nou Avocat al Poporului.






  • Avocatul Poporului despre pandemie

    Avocatul Poporului despre pandemie

    România
    este ţara din Uniunea Europeană în care au fost luate cele mai drastice măsuri
    în perioada stării de urgenţă şi a celei de alertă, în sensul restrângerii unor
    drepturi şi libertăţi – se arată în Raportul Avocatului Poporului privind
    respectarea drepturilor omului în intervalul 16 martie – 10 septembrie. Avocatul
    Poporului, Renate Weber, precizează că restrângerea drepturilor şi libertăţilor
    se poate face numai prin lege, nu prin ordonanţe de urgenţă sau alte acte de
    nivel inferior, precum hotărâri de guvern sau ordine de ministru. Oficialul a adăugat
    că a fost instituită cea mai lungă perioadă de restricţii şi a subliniat că
    posibilitatea constituţională a restrângerii unor drepturi şi libertăţi vizează
    o perioadă limitată de timp.


    De
    asemenea, Avocatul Poporului mai constată că persoanele infectate au fost
    internate obligatoriu, chiar dacă nu prezentau simptome, atât în perioada
    stării de urgenţă, cât şi a stării de alertă, iar această situaţie se menţine
    şi acum. Renate Weber a mai declarat că volumul de activitate pe domeniul
    Sănătate s-a dublat, dacă nu chiar s-a triplat în starea de urgenţă şi cea de
    alertă. O parte dintre măsurile luate de autorităţi începând cu data de 16
    martie au fost benefice, împiedicând răspândirea comunitară a virusului
    SARS-CoV-2 – se mai arată în document.


    Avocatul Poporului mai constată că în
    perioada analizată au fost înregistrate cele mai multe amenzi, peste 300.000,
    în valoare totală de circa 120 de milioane de euro, în contextul în care
    venitul mediu este de aproape 3.200 de lei (circa 650 de euro). Totuși, numărul
    de amenzi raportat la totalul populaţiei reprezintă un procent infim, ceea ce
    arată că majoritatea oamenilor au respectat regulile. Totodată, Renate Weber
    susţine că a trimis încă de la începutul pandemiei către Guvern recomandări
    privind plafonarea preţurilor la unele alimente de bază şi pentru unele
    medicamente, dar a constatat că între timp acestea s-au scumpit.


    În această
    perioadă, intervenţiile Avocatului Poporului s-au schimbat odată cu evoluţia
    situaţiei din ţară, instituţia fiind preocupată, printre altele, de nevoia de
    acordare a asistenţei psihologice cadrelor medicale şi unor pacienţi infectaţi,
    asigurarea echipamentelor de protecţie, durata internărilor persoanelor
    asimptomatice şi neacordarea asistenţei medicale pentru cei care suferă de alte
    boli – concluzionează raportul.


    Pe fondul creşterii numărului cazurilor de
    coronavirus și a înregistrării unui record în această săptamână a cazurilor noi,
    autorităţile, inclusiv preşedintele Klaus Iohannis, au făcut încă o dată apel
    la respectarea regulilor de protecţie, mai ales că se apropie sezonul rece, în
    care apare şi gripa, reamintind că în acest caz sunt eficiente aceleaşi măsuri
    ca şi pentru coronavirus.

  • Jurnal românesc – 29.06.2020

    Jurnal românesc – 29.06.2020

    Ambasadorul României în Spania, Gabriela Dancău, a declarat la Radio
    France International că numărul lucrătorilor români care se află în șomaj a
    crescut cu 6.500 față de luna precedentă şi că acest lucru se reflectă și în
    numărul de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială.
    Sunt cu 12.000 mai puțini decât în luna anterioară. Cu toate acestea
    numărul afiliaților români la sistemul de securitate spaniol rămâne cel mai
    mare din numărul de cotizanți străini din Spania,     a spus diplomatul.

    Gabriela
    Dancău a indicat că cei mai mulţi dintre conaţionalii cu contracte de muncă
    legale au beneficiat în această perioadă de şomaj tehnic şi că le este garantat
    dreptul de muncă pentru cel puţin şase luni de la reluarea activităţii. Aceasta
    a precizat că, în acelaşi timp, peste 3.000 de români au revenit în ţară din
    Spania cu 19 curse aeriene speciale operate la iniţiativa statului român.

    Ambasadorul spune că s-au întors, în principal, turişti blocaţi în Spania, studenţi
    ERASMUS ale căror stagii se apropiau de final, lucrători cu contracte temporare
    care au expirat şi persoane care se aflau în vizită la rude şi care şi-au
    extins forţat şederea după închiderea graniţelor. Gabriela Dancău a mai anunţat
    că a fost lansat un ghid în limba română dedicat lucrătorilor români din
    Spania. Acesta poate fi consultat site-ul reprezentanţei diplomatice a ţării
    noastre la Madrid, pe pagina de Facebook şi pe site-urile patronatelor şi
    sindicatelor spaniole.




    Avocatul Poporului transmite că s-a sesizat din oficiu după
    informaţiile apărute în presă referitoare la 535 de muncitori români
    accidentaţi sau decedaţi în pădurile din Austria în perioada 2015-2019.
    Instituţia a solicitat ministerelor Muncii şi Afacerilor Externe de la
    Bucureşti verificarea operatorilor economici care au intermediat şi plasat
    românii la lucru în Austria, verificarea respectării legislaţiei din ambele
    ţări în cazul contractelor românilor aflaţi la muncă în acest stat şi punerea
    la dispoziţia MAE a datelor transmise de agenţii de plasare şi centralizate de
    Inspecţia Muncii în vederea facilitării acordării de asistenţă şi protecţie
    consulară. Nu în ultimul sând,

    Avocatul Poporului cere colaborarea cu
    Ministerul Muncii din Austria în sensul examinării situaţiei românilor aflaţi
    la lucru şi a sprijinului acordat conaţionalilor care au suferit accidente de
    muncă în obţinerea unui ajutor financiar de la angajatorul străin. Avocatul
    Poporului menţionează că demersuri similare au fost întreprinse şi pe lângă
    Ombudsmanul Austriac. Potrivit publicaţiei Libertatea, 7.766 de muncitori,
    printre care austrieci, români şi sloveni, lucrau anul trecut în silvicultură
    și exploatare forestieră în Austria. Printre cei care au suferit accidente de
    muncă în 2019 se află 125 de români. Jurnaliştii scriu că, în 2018 și 2019, 12
    oameni şi-au pierdut viaţa în pădurile din Austria, 9 dintre aceştia fiind
    români.




    Consulatul General al României la Manchester și-a reluat activitatea
    cu publicul la ghișeu, exclusiv pe bază de programare, anunţă Ambasada României
    în Marea Britanie    . În primă fază, se pot programa doar persoanele ale căror
    programări au fost anulate începând cu data de 23 martie. Acestea vor fi
    informate prin email sau telefonic de către Consulat cu privire la
    posibilitatea obținerii unei noi programări. Reprezentanţii Consulatului vor
    re-valida cererile anulate anterior și vor pune la dispoziția cetățenilor
    datele disponibile pentru noile programări.

    Procesul de re-validare se va efectua
    cronologic. Românii din Regatul Unit care se confruntă cu o situaţie de urgenţă
    au la dispoziţie email-ul manchester.consul@mae.ro. La această adresă pot
    trimite documentele justificative ale urgenței şi vor fi contactați ulterior în
    vederea programării. Secția Consulară din Manchester informează că, din cauza
    riscului de infectare cu SARS-CoV2, au fost dispuse măsuri sanitare de
    protecţie. În acest sens,
    românii sunt rugaţi să se prezinte la sediu cu maximum 5 minute înainte de ora
    stabilită, deoarece nu li se va permite intrarea în Consulat înainte de
    aceasta.

    Totodată, accesul se va face în funcție de capacitatea maximă de
    procesare a cererilor, pentru a se evita aglomerația. În sediu este obligatorie
    utilizarea măștilor, a mănușilor de protecție şi respectarea, în permanență, a
    distanței de siguranță de cel puțin 2 metri între persoane. Ambasada României
    în Marea Britanie avertizează că cei care se prezintă mai târziu de ora
    stabilită sau nu dețin toate documentele necesare vor pierde programarea.




    77 de cetăţeni români au fost repatriaţi în
    weekend din Olanda cu o cursă aeriană specială operată de compania Tarom,
    transmite Ministerul Afacerilor Externe    . Printre cei care au revenit în ţară se
    găsesc cetăţeni români care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi
    şederea pe teritoriul Regatului, un caz medical, precum şi doi cetăţeni
    americani, un italian, un olandez şi un britanic, rezidenţi în România.
    Demersul face parte din seria de acţiuni comune întreprinse de autorităţile de
    la Bucureşti prin care românilor afectaţi de restrângerea traficului aerian, ca
    urmare a pandemiei de COVID-19, le este facilitată revenirea în ţară.

  • CCR respinge creșterea amenzilor

    CCR respinge creșterea amenzilor

    Una dintre măsurile coercitive far ale stării de urgență din România a fost înăsprirea drastică a amenzilor menite să îi descurajeze pe cei care ar zădărnici eforturile autorităților de a eradica noul coronavirus. Prin ordonanță guvernamentală de urgență, românii prinși în flagrant au fost obligați să scoată din buzunar sume uriașe raportat la puterea lor de cumpărare. La un salariu mediu în lei echivalat la aproximativ 700 de euro, amenda minimă a fost mărită la 400 de euro, iar cea maximă la peste 4 mii de euro.



    Pe fondul inclusiv al unor formulări, unele, destul de vagi ale ordonanțelor militare emise pe perioada stării de urgență, a căror interpretare a fost lăsată la latitudinea polițiștilor, unii oameni au fost prinși în offside și amendați abuziv – de pildă, persoane vârstnice fără niciun fel de sprijin ori persoane din mediul rural, mai puțin informate sau școlite.



    În acest context, Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea Avocatului Poporului împotriva ordonanţei guvernamentale de urgenţă care instituie aceste sancţiuni uriașe pentru nerespectarea carantinei şi izolării. Cu alte cuvinte, amenzile foarte mari au fost declarate neconstituţionale. Judecătorii CCR argumentează că prevederile ordonanței sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, iar stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţie este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a poliţiştilor.



    Premierul liberal Ludovic Orban a reacționat, apreciind că decizia Curții Constituționale este una politică: Prin această decizie, Guvernul, autorităţile se poate spune că aproape sunt împiedicate să apere sănătatea şi viaţa românilor. Prin această decizie se poate ajunge la situaţia în care autorităţile să nu mai poată să dea nicio amendă pentru încălcarea unor reguli care sunt stabilite în perioada stării de urgenţă.”



    La rândul său, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, s-a apărat, afirmând că rolul amenzilor mari nu a fost de a aduce bani la buget, ci de a reduce riscul răspândirii pandemiei. De partea cealaltă a baricadei politice, Opoziția reprezentată de PSD, ALDE şi Pro România a elaborat un proiect de lege prin care să fie anulate, în mod automat, majoritatea amenzilor date în perioada stării de urgenţă, astfel încât activitatea tribunalelor să nu fie blocată cu sute de mii de procese de contestare.



    Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Auzurilor Statului a transmis tuturor românilor care consideră că au fost amendaţi abuziv că, cel puțin deocamdată, pot contesta amenzile în instanţă până pe 30 mai. În total, sunt peste 300 de mii.

  • Avocatul Poporului, solicitări privind siguranţa sanitară a muncitorilor români din Germania

    Avocatul Poporului, solicitări privind siguranţa sanitară a muncitorilor români din Germania

    Avocatul Poporului a solicitat autorităţilor germane informaţii despre siguranţa sanitară a muncitorilor români sezonieri, informează Agerpres.

    Renate Weber a trimis o scrisoare ministrului federal al Muncii din Germania, Hubertus Heil, precum şi preşedintelui Comisiei pentru petiţii din Parlamentul german, Marian Wendt, solicitând lămuriri privind situaţia muncitorilor români sezonieri.

    Germania nu are un omolog al Avocatului Poporului/ Ombudsman la nivel federal, menţionează Avocatul Poporului

    De asemenea, a solicitat autorităţilor germane să precizeze:

    -Dacă angajatorilor germani li s-a permis aducerea muncitorilor sezonieri după ce au făcut dovada respectării, în locurile de cazare şi cele de muncă, a standardelor de igienă fireşti în această perioadă?

    -Ce s-a întâmplat şi ce se va întâmpla cu muncitorii sezonieri depistaţi cu coronavirus?

    -Dacă există posibilitatea instituirii izolării sau a carantinei, cu posibilitatea de a munci pentru muncitorii nou sosiţi, care trebuie să lucreze separat de ceilalţi angajaţi timp de 14 zile şi nu au voie să părăsească sediul companiei?

    -Ce se întâmplă cu muncitorii sezonieri care se îmbolnăvesc şi au nevoie de asistenţă medicală?

    -Cine le pune la dispoziţie medicamente şi în ce condiţii au acces la asistenţă medicală specializată în spital?

    În ţară continuă zborurile charter care duc muncitori români în Germania


    Directorul Aeroportului Internaţional ‘Avram Iancu’ din Cluj-Napoca, David Ciceo, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că zborurile charter, care duc muncitori români în Germania, începute în martie, vor continua până pe 17 mai.

    David Ciceo: Avem din luna martie chartere cu muncitori spre Germania, am avut şi o cursă spre Innsbruck, Austria. Vom avea aproape zilnic până în 17 mai astfel de zboruri cu muncitori spre Germania, care merg să lucreze în agricultură.

    David Ciceo a mai spus că situaţia financiară a aeroportului clujean este stabilă şi că peste 200 de angajaţi sunt în şomaj tehnic. Zborurile charter spre Germania asigură venituri aeroportului, deşi sumele sunt mici în comparaţie cu cele încasate în aprilie 2019.

    În momentul de faţă, Aeroportul Internaţional ‘Avram Iancu’ mai are un singur zbor regulat, spre Malmo, Suedia, de două ori pe săptămână.

    Sursa: Agerpres

  • România 43

    România 43

    Proiect legislativ privind înfiinţarea
    Avocatului Diasporei în cadrul Instituţiei Avocatul Poporului.

    Interviu cu
    Ovidiu Raeţchi, fost membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, în prezent vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională,
    iniţiatorul proiectului.


  • Noi reacţii la modificarea Codului fiscal

    Noi reacţii la modificarea Codului fiscal

    Mari bănci şi companii
    din energie, exponenţi ai mediului de afaceri, asociaţii ale investitorilor români
    şi străini şi analişti economici au luat poziţie, săptămâna trecută, împotriva
    intenţiei anunţate a executivului PSD – ALDE de a impune taxe suplimentare
    băncilor, firmelor din energie şi telecomunicaţii şi fondurilor care
    administrează pensiile private. Şi bursa a reacţionat negativ, iar principalul
    indice a avut, miercuri, cea mai mare cădere de la criza economică din 2008. În
    pofida acestor reacţii, guvernul a adoptat respectiva ordonanţă, cu unele
    modificări faţă de varianta vehiculată iniţial, fără ca acestea să schimbe
    filozofia pe care s-a bazat.

    În domeniul energiei, executivul a plafonat preţul la gazele naturale şi energia electrică începând de
    la 1 ianuarie timp de trei ani. Măsura – menită, potrivit responsabilor
    guvernamentali, să protejeze populaţia – va văduvi bugetul de sume impotrante.
    Ele vor fi recuperate, însă, prin impunerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri
    pentru toate companiile din energie. Şi instituţiile bancare vor plăti o taxă
    suplimentară în cazul în care nivelul ROBOR – indicele de referinţă folosit în
    acordarea de credite – este mai mare de 2 procente.

    Ministrul de Finanţe, Eugen
    Teodorovici, a invocat, în favoarea acestei măsuri, documente ale BNR şi ale
    Băncii Central Europene care ar indica practici incorecte ale băncilor faţă de
    populaţie şi faţă de economia reală. În România – a spus Teodorovici -
    randamentul capitalului în sectorul bancar este de peste 21%, practic de trei
    ori mai mare decât media Uniunii Europene. Şi tot în România s-ar înregistra
    cea mai mare diferenţă din spaţiul european între dobânda la credite şi dobânda
    la depozite.

    Nu sunt singurele modificări de ordin fiscal care au provocat
    nemulţumirea mediului de afaceri. Potrivit noilor reglementări, pilonul II de
    pensii, administrate privat, devine opţional. Românii nu vor mai putea să-şi
    retragă banii din fondurile de la pilonul II de pensii, aşa cum propunea
    iniţial ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, însă vor putea opta să-i transfere
    la fondul de pensii administrat de stat, aflat în deficit cronic, dacă au
    cotizat minim 5 ani. Contribuţia la
    pilonul II de pensii a rămas de 3,75%, însă au fost reduse comisioanele de
    administrare, ceea ce loveşte în fondurile private. Administratorii acestora
    estimează că schimbările vor produce efecte negative în cel mult 6 luni.

    Din
    opoziţie, USR a solicitat Avocatului Poporului să conteste la Curtea
    Constituţională controversata ordonanţă de urgenţă cu privire la măsurile
    fiscale. USR afirmă că aceasta va declanşa o uriaşă criză care va sărăci toţi
    oamenii din România, nu doar pe cei din privat, ci şi pe bugetari, iar românii
    riscă să rămână pe drumuri din cauza concedierilor şi a ratelor la bănci care
    vor exploda. USR consideră că un prim efect va fi creşterea preţurilor la
    energie şi telecomunicaţii, consumul şi investiţiile vor scădea drastic, iar
    guvernul va fi forţat să apeleze la FMI pentru că nu va mai avea bani pentru
    plata salariilor şi pensiilor.

  • Finlanda: Un hotel a refuzat să cazeze un român din cauza naționalității

    Finlanda: Un hotel a refuzat să cazeze un român din cauza naționalității

    Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în legătură cu situația unui cetățean român căruia i-a fost refuzată cazarea într-un hotel din Finlanda din cauza naționalității române. Astfel, instituția reprezentată de Victor Ciorbea se va adresa Ombudsmanului Parlamentar din Finlanda, dr. Petri Jääskeläinen, în vederea obținerii de clarificări asupra situației.



    Sesizarea din oficiu a Avocatului Poporului vizează posibila încălcare a dispozițiilor Protocolului Adițional nr. 12 din 4 noiembrie 2000 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a art. 26 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și a art. 16 și art 17 din Constituția României privind egalitatea în drepturi și cetățenii români în străinătate, informează Agerpres

  • Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Decizie a CCR privind persoanele condamnate şi ocuparea funcţiilor
    din guvern şi ministere


    Curtea
    Constituţională a României (CCR) a respins, joi, ca inadmisibilă, sesizarea
    Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor
    condamnate să fie membri ai Guvernului. Curtea a
    constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare, depusă la începutul
    anului, constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către
    autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în
    competenţa Parlamentului. Legea 90 din 2001, referitoare la organizarea şi funcţionarea Guvernului
    şi a ministerelor, prevede că pot fi membri ai Executivului doar persoanele
    care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de
    incompatibilitate. CCR a fost sesizata după ce, în baza acestei legi,
    preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi
    desemnat în funcţia de premier, chiar dacă
    formaţiunea pe care o conduce a câştigat alegerile din decembrie 2016. Dragnea
    este condamnat la doi ani de închisoare cu
    suspendare în dosarul fraudării votului la referendumul din 2012 de demitere a
    preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Liviu Dragnea a declarat, însă, că
    decizia Curţii nu-i influenţează cariera politică.


    Proiectul guvernamental al
    legii graţierii


    Comisia juridică
    din Senatul României a revenit, joi,
    asupra votului dat cu o zi înainte şi a respins toate amendamentele la proiectul
    guvernamental al legii graţierii prin care unele fapte de
    corupţie ar fi putut intra sub incidenţa acestei legi. Potrivit amendamentelor adoptate miercuri, darea şi luarea
    de mită şi traficul de influenţă se numărau printre faptele ce ar fi fost
    graţiate sub rezerva achitării prejudiciului. Sute de oameni au protestat, la
    Bucureşti, în faţa Guvernului, dar şi în alte mari oraşe ale României, faţă de
    aceste amendamente. Manifestanţii au scandat împotriva clasei politice, acuzând
    corupţia acesteia. Guvernul, cel care a iniţiat proiectul legii graţierii,
    precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, s-au declarat
    împotriva graţierii faptelor de corupţie. Dragnea a anunţat că proiectul legii graţierii,
    care în forma finală nu va cuprinde graţierea faptelor de corupţie, va fi
    tranşat în cadrul unui Comitet Executiv Naţional al PSD.Legea graţerii este văzută de iniţiatori ca o posibilă
    soluţie la supraaglomerarea din penitenciare. CEDO a cerut autorităţilor de la
    Bucureşti să pună la punct un plan de măsuri în vederea ameliorării condiţiilor
    din închisori.


    Vizita premierului Sorin Grindeanu în Israel


    Premierul Sorin
    Grindeanu a declarat, joi, la Ierusalim, într-o conferinţă de presă comună cu
    omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, că România rămâne fermă în
    sustinerea luptei împotriva terorismului. El
    a apreciat căatacurile teroriste din Europa sunt alarmante şi a amintit că printre
    victimele acestora s-au numărat şi cetăţeni români. Pe de alta parte, in
    contextul în care cele două state au relaţii dipomatice de aproape 70 de ani,
    premierul Grindeanu a spus că Israelul este cel mai apropiat aliat şi partener
    al României din regiune La rândul său, Netanyahu a subliniat că vizita
    omologului său este o continuare a marii prietenii dintre cele două state. Cu ocazia vizitei, au fost
    semnate două documente bilaterale: o declaraţie de intenţie privind reducerea
    tarifelor internaţionale de roaming şi o declaraţie comună privind cooperarea
    în domenii precum transportul de energie electrică şi gaze naturale, cercetare,
    dezvoltare şi inovare, tehnologii înalte şi investiţii. Agenda oficialului
    român a mai inclus discuţii cu preşedintele Reuven Rivlin şi o vizită la
    Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului Yad Vashem, din Ierusalim. În
    Israel, premierul român a reiterat, pe de altă
    parte, angajamentul Executivului de la Bucureşti pentru înfiinţarea unui Muzeu
    de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.


    Pregătiri pentru preşedinţia română a
    Consiliului UE, din 2019


    Ministerul de Externe de la Bucureşti a
    organizat, în această săptămână, o conferinţă privind preşedinţia română a
    Consiliului Uniunii Europene, din primul semestru al anului 2019. România are şansa de a aduce un suflu
    nou, dinamic, care să contribuie la renaşterea proiectului european în perioada
    exercitării mandatului său la Preşedinţia Consiliului UE, a afirmat premierul
    Sorin Grindeanu în mesajul transmis participanţilor la conferinţă. Şeful
    diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu a anunţat că în perioada în care va deţine
    preşedinţia Consiliului UE, Bucureştiul va acţiona pentru accelerarea
    integrării statelor din Balcani şi va organiza un summit pe tema
    Parteneriatului estic. Ministrul afacerilor europene, Ana Birchall, a precizat
    că preşedinţia UE este un proiect naţional pentru România şi că, deşi va avea
    mandatul într-o perioadă complicată, provocarea poate fi transformată în
    oportunitate.


    Românii, fără vize în Canada


    De la 1 mai 2017, cetăţenii români şi bulgari care au avut în
    ultimii zece ani viză pentru Canada sau au în prezent viză pentru SUA pot
    călători în Canada doar completând un formular pentru autorizaţie de călătorie.
    Acest lucru a devenit posibil în urma aprobării de către Parlamentul European,
    în februarie, la Strasbourg, a acordului de liber schimb cu Canada – CETA.
    Aceasta este prima etapă a liberalizării vizelor pentru români şi bulgari.
    Potrivit acordului încheiat de Executivul de la Bucureşti cu Guvernul Canadei,
    de la 1 decembrie 2017 va fi eliminat
    total regimul de vize, pentru toţi cetăţenii români.

  • Justiţie, justiţiabili, politicieni

    Justiţie, justiţiabili, politicieni

    Omul forte al guvernării, preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, nu şi-a acuns dezamăgirea faţă de modul în care a acţionat până acum Comisia Juridică a Senatului în dosarul graţierii pedepselor pentru fapte de corupţie. El a anunţat şi că situaţia preşedintelui acesteia, social-democratul Şerban Nicolae, va fi tranşată de conducerea partidului. Miercuri după-amiază, senatorii jurişti adoptaseră amendamentele propuse de Nicolae, de colegul său Liviu Brăiloiu şi de fostul şef al statului, actualul senator popular (în opoziţie) Traian Băsescu, privind graţierea condamnaţilor pentru fapte de corupţie.



    Miercuri seara, mii de români au ieşit, prompt, din nou, în stradă, la Bucureşti şi în marile oraşe din provincie, pentru a protesta faţă de corupţia clasei politice, deopotrivă de stânga sau de dreapta, la putere sau în opoziţie. Astfel că, a doua zi, în aceeaşi comisie condusă de Nicolae s-a dat un vot nou, prin care s-au respins propunerile de graţiere a unor infracţiuni precum darea sau luarea de mită, traficul şi cumpărarea de influenţă. Au optat pentru corectarea votului iniţial PNL, USR şi UDMR şi s-au abţinut reprezentanţii coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE. Faptul că Şerban Nicolae încă nu şi-a dat demisia afectează grav şi imaginea PSD, şi respectul pe care el personal încă îl mai avea din partea colegilor – a judecat, pe Facebook, fostul premier social-democrat Victor Ponta, azi în afara cercului de la vârful partidului. Protagonistul acestui episod, pe care comentatorii îl califică drept tipic pentru amatorismul, inconsecvenţa şi confuzia din Parlament, a încercat să se explice.



    Şerban Nicolae: “Exact cum s-a luat decizia de ieri, aşa s-a luat decizia astăzi, prin aceleaşi mijloace democratice, ceea ce arată că nu au fost niciun fel de încrâncenare, niciun fel de decizie politică prestabilită. Ne-am abţinut toţi pentru că nu eram de acord cu procedura. Am supus-o la vot regulamentar, dar nu ne-am schimbat votul. Nu era niciun fel de altă influenţă. Ieri am votat pentru acele amendamente, astăzi am votat abţinere în sensul că nu am dorit să participăm la un vot pentru sau contra faţă de această procedură de repunere la vot a unor amendamente deja adoptate. Asta este tot!”



    Deşi propunerea de amendament i-a fost respinsă, Băsescu, în schimb, a rămas consecvent în pledoaria lui privind graţierea persoanelor condamnate pentru abuz în serviciu: “La noi problema abuzului în serviciu a fost tratată abuziv. Mă uit la raportul ultim al doamnei şefe a DNA, care spunea că are 2.150 de dosare legate de abuz în serviciu. În acelaşi timp, mă uit şi în Europa. Nu cred că în toate statele membre din Uniunea Europeană găsim 50-100 de dosare. Noi avem 2.150 în lucru. Este evident că avem, şi a demonstrat şi Curtea Constituţională, o aplicare defectuoasă.”



    Tot joi, Curtea Constituţională a respins cu majoritate de voturi, ca inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul de lege care interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai guvernului. E tocmai legea care-i blocase liderului social-democrat Liviu Dragnea accesul la şefia Executivului, în pofida victoriei categorice a partidului său la alegerile legislative din decembrie 2016. Anul trecut, el a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru încercarea de a frauda votul de la la referendumul din 2012 privind demiterea lui Băsescu din funcţia de preşedinte.



    Decizia Curţii, spune Dragnea: “Nu-mi schimbă cu nimic nici atitudinea, nici cursul vieţii, nici activitatea politică, nici acţiunea politică. Avem un prim-ministru pe care eu îl susţin şi un guvern pe care îl susţin. Nu e o decizie pentru mine.” Prompt consemnate de presa internaţională, evoluţiile de la Bucureşti dovedesc, potrivit acesteia, că lupta dintre partea curată a societăţii româneşti şi responsabilii politici cu standarde morale joase continuă fără răgaz.

  • Jurnal românesc – 03.03.2017

    Jurnal românesc – 03.03.2017


    Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie prin care cere Comisiei Europene să reintroducă obligativitatea vizelor pentru cetăţenii americani care călătoresc în spaţiul comunitar, întrucât SUA încă menţin vize pentru cinci state membre, între care şi România. Rezoluţia, pregătită de Comisia pentru Libertăţi Civile a PE, prevede că Executivul comunitar are termen două luni să aplice măsurile care se impun. Potrivit legislaţiei UE, în cazul în care aşa-numitul principiu al reciprocităţii nu este respectat, Comisia Europeană trebuie să adopte un “act delegat” prin care să suspende pentru 12 luni regimul fără vize oferit cetăţenilor statului în cauză. În prezent, cetăţenii români, bulgari, croaţi, ciprioţi şi polonezi încă au nevoie de viză pentru SUA.



    Avocatul Poporului (AP) din România s-a sesizat din oficiu şi urmează să facă demersurile legale în cazul celor doi copii români preluaţi din familie de către autorităţile din Finlanda şi duşi în centre de plasament diferite. Potrivit unui comunicat al AP, mama, cetăţean român, de profesie medic, s-a stabilit de mai mulţi ani în această ţară. După despărţirea de soţul finlandez, el a reclamat-o că intenţionează să plece, alături de copii, în Romania, motiv pentru care, în primăvara lui 2015, autorităţile i-au preluat pe minori. Mama a apelat, deja, la Ambasada Finlandei în România şi la Comisia pentru diaspora din Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Pe de altă parte, MAE de la Bucureşti, prin Ambasada României la Helsinki, a făcut cerere de repatriere pentru cei doi copii, pentru a fi crescuţi de către bunicii materni, se mai arată în comunicatul AP.



    Preţurile pentru asigurările auto, plafonate acum şase luni, ar putea creşte din nou în luna mai, pentru că societăţile de profil au înregistrat pierderi în ultima perioadă. Este avertismentul lansat de preşedintele Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare, Viorel Vasile, cu prilejul lansării oficiale a acestui nou patronat. El a subliniat că într-o piaţă liberă, competiţia decide evoluţia tarifelor.



    2016 a fost cel mai bun an pentru piaţa muncii din România, începând din 2008, iar trendul se păstrează şi anul acesta – apreciază platformele de recrutare. Potrivit statisticilor, în 2016, numărul de joburi noi a crescut cu 70%, iar numărul de candidaţi a crescut cu 30%. Totodată, din ce în ce mai multe companii îşi anunţă intenţia de a deschide birouri în România sau de a-şi reloca anumite activităţi aici. Specialiştii în IT şi inginerii sunt cei mai căutaţi în prezent pe piaţa românească a muncii, însă puţini dintre ei mai sunt dispuşi să lucreze în ţară – spun experţii.



    Peste 200 de întreprinderi româneşti mici şi mijlocii din sectoarele culturale şi creative vor putea să acceseze, în următorii doi ani, împrumuturi de 10 milioane de euro, cu garanţii de 70% de la Fondul european de investiţii. Anunţul a fost făcut după ce a fost semnat un prim acord de garantare cu o bancă din România, inclus în programul “Europa creativă” al UE. La nivel comunitar, companiile care activează în sectoarele creative şi culturale acoperă aproape 4% din PIB şi oferă peste 7 milioane de locuri de muncă.



    Compania de Drumuri permite din nou, de la începutul lunii, achitarea rovinietei şi prin SMS, la numărul dedicat 7500, după ce serviciul a fost suspendat în ianuarie, când au fost modificate tarifele pentru autovehicule comerciale. Taxa de drum se poate plăti prin SMS doar pentru maşinile înmatriculate în România şi variază între 2,8 euro pe o săptămână – la autoturisme, până la cel mult 9,6 euro pe zi – la camioane grele.


  • Jurnal românesc – 10.02.2017

    Jurnal românesc – 10.02.2017

    Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, şi-a anunţat, joi, demisia, deşi, susţine el, toate initiaţivele asumate au fost legale şi constituţionale. Demisia lui Iordache a fost cerută inclusiv de politicieni ai arcului guvernamental, după ce a promovat modificări la legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă, demers care a generat cele mai ample proteste de stradă din România şi diaspora din ultimii 27 de ani. Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, apreciază că demisia lui Florin Iordache nu oferă nicio garanţie faţă de alte probabile abuzuri ale guvernului sau ale majorităţii PSD – ALDE. Într-o postare pe o reţea de socializare, ea afirmă că “a fost sacrificat unul dintre executanţii lui Liviu Dragnea”. Tot pe o reţea de socializare a reacţionat şi parlamentarul USR, Nicuşor Dan. El consideră că pericolul nu a trecut, atâta timp cât, după demisia ministrului justiţiei, rămân în funcţie liderul PSD, Liviu Dragnea şi premierul Sorin Grindeanu. În schimb, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, spune că nu este de acord cu această demisie.



    Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale promovată pe 31 ianuarie de guvern. Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, în judecata sa, Curtea a pornit de la adevărul că ordonanţa nu mai există, pentru că aceasta a fost abrogată de guvern. Victor Ciorbea, anunţa, săptămâna trecută, că a atacat ordonanţa pentru că nu este îndeplinit criteriul de urgenţă al acesteia. În privinţa abuzului în serviciu, dezincriminat parţial prin ordonanţă, Avocatul Poporului a susţinut că textul acesteia nu defineşte ce înseamnă vătămare gravă, fapt care provoacă incertitudine. Anterior, Curtea Constituţională a respins şi sesizările depuse de preşedintele Klaus Iohannis şi Consiliul Superior al Magistraturii, constatând că nu există un conflict juridic de natură constituţională între puterile statului în urma adoptării ordonanţei.



    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras, din nou, atenţia că instabilitatea şi tensiunile politice din ţară vor afecta stabilitatea monetară, financiară şi chiar pe cea macroeconomică a României. Protestele din ultimele zile – generate de demersul Executivului de a modifica legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă – au impact asupra stabilităţii monetare şi financiare, impact care se va simţi şi în creşterea economiei din acest an, a avertizat şeful Băncii Centrale. Mugur Isărescu a mai precizat că prognoza BNR privind creşterea economică anul acesta este cuprinsă între 4 şi 5 la sută. Recent, Comisia Naţională de Prognoză a avansat o creştere de 5,2% pentru acest an, mai optimistă decât cea a guvernatorului.



    Guvernul a decis înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Va fi o entitate gigant care ar urma să grupeze cele mai profitabile companii de stat – aproximativ 200. Ministrul economiei, Alexandru Petrescu, a explicat că administratorii Fondului ar urma să fie aleşi în urma unei selecţii publice, iar fondul va reprezenta principalul partener pentru investitori. Executivul promite că Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici, dar şi la capitalizarea unor companii de stat precum Tarom, CFR sau Şantierul Naval Constanţa. Tot joi, Guvernul a aprobat un plafon de 50 de milioane de lei, drept garanţii pentru programul Prima Maşină, introdus din 2015 în scopul stimulării cumpărării de autoturisme noi. Până acum, însă, programul nu a avut prea mare succes. Anul trecut, de exemplu, din cele 100 de milioane acordate au fost folosite doar 1,4 milioane.