Radio România Internațional

Tag: Azeribaidjan

  • UE li diversifică izvurili di energie

    UE li diversifică izvurili di energie

    Atelli cari feaţiră timbihi că pănu tru soni va s’hibă ufilisiotă arma energetică, iara aruşllii va s’llia apofasea tra s’nu mata da gaz ali Uniuni Europene după finalizarea operaţiunilor di ndridzeari a conductelor, canda avură ndriptati. Compania Gazprom, cari lu ari monopolu ti exporturli di gaze aruseşti prin conducte, diclară situaţie di forţă majoră mutrinda livrările di gaze cătră Europa tru cazlu a nai pţănu un muştiră important, uidisitu cu ună carti aleaptă di Reuters.



    Tru carti să spuni că Gazprom nu putu tra ş-tiñisească obligaţiile di furnizare di itia a născăntoru circumstanţe “extraorditnare” di nafoara a controlului a lui. Invocarea a situaţiei di forţă majoră, ufilisită atumţea cându ună afacere easti zñiipsită di ţiva cari nu easti sum controlul a llei, va s’aprindă, cundilleadză Reuters, mintireaşili anamisa di Rusia şi Occidint tu ligătură cu aputrusearea arusească ditu Ucraina.



    Uniunea Europeană, cari băgă sancţiuni ti Rusia, ş-pripuni s-tragă acutotalui mănă di la ufilisearea a combustibililor fosili ditu Rusia până tru 2027, ama va ca aprovizionarea să s’ducă ninti toradioară. Statele Uniunii suntu trucă dipartenica alargu tra s-aibă asiguripsiti rezervele ti la iarnă. Di altă parte, preşedituta Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen, dimăndă, luni, un acord cu Azerbaidjanul ti dublarea tră ndoi añî a importurilor di gaze ale UE ditu aestă fostă republica sovietică ditu Caucaz.



    Anlu tricut, Azerbaidjanul diadi aproapea 8 miliardi di metri cubi di gaze naturale tru Europa prin conducte cari traversează Georgia şi Turcia, iar livrările vor dipăşi 10 miliardi di metri cubi tru acest an. Pritu comparaţie, importurile di gaze ruseşti agiumsiră anlu tricut la 155 di miliardi di metri cubi, i aproapea 40% ditu necesarlu ali UE.



    Tsifrili zburăscu ti dipendinţa energetică ali Europă di Moscova. Easti furñia tră cari Bruxellesul caftă s’diversifică aprovizionarea cu gaze a bloclui comunitar. Moscova ahuri s’ñîcureadză livrările cătră ma multi văsilii, iara europenii s-asparu di ună tălleari totală a gazilor aruseşti, ca reacţie la sancţiunile adoptate di UE contra ali Rusie.



    Cu ună producţie a llei işiş importantă şi cu nomlu offshore neise ţi fu adoptatu, lucru ţi da izini ti exploatarea a gazelor ditu Amarea Lae, România poati tra ş-anvălească ditu izvuri interne consumul di gaze la iarnă, fără s-aibă ananghi di importuri, spuni fostul prezidintu ali Autoritati Naţionale di Reglementare tru Energie, Niculae Havrileţ. Nu easti un scenariu fantezist, spune aestu:



    Sigura că aestu easti un program realizabil, easti un scenariu perfect realizabil, ama cunuştem că tru aesti dzăli, tru cari avem şi alte probleme andicra di ateali ligati di structura a gazilor, putem s’nă astiptămu şi la alte dificultăţ. Ditu aestă vidială, Ministerul Energiei promovă un plan di reacţie tru cazul tru cari avem probleme cu alimentarea cu gaze naturale.”


    România, sumlinie Havrileţ, nica poati s’agiută baş alti văsilii ali Uniunii Europene ti aprovizionarea cu gaze, ama pritu compensare şi nu fără pălteari.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • UE îşi diversifică sursele de energie

    UE îşi diversifică sursele de energie

    Cei care au avertizat că arma energetică va fi până la urmă folosită, iar ruşii vor lua decizia de a nu mai livra gaz Uniunii Europene după finalizarea operaţiunilor de întreţinere a conductelor, par să fi avut dreptate. Compania Gazprom, care deţine monopolul asupra exporturilor de gaze ruseşti prin conducte, a declarat situaţie de forţă majoră privind livrările de gaze către Europa în cazul a cel puţin unui client important, potrivit unei scrisori citate de Reuters.



    În scrisoare se afirmă că Gazprom nu şi-a putut îndeplini obligaţiile de furnizare din cauza unor circumstanţe “extraordinare” din afara controlului său. Invocarea situaţiei de forţă majoră, folosită atunci când o afacere este afectată de ceva care nu este sub controlul ei, va amplifica, notează Reuters, tensiunile dintre Rusia şi Occident cu privire la invazia rusească din Ucraina.



    Uniunea Europeană, care a impus sancţiuni Rusiei, îşi propune să renunţe total la utilizarea combustibililor fosili din Rusia până în 2027, dar doreşte ca aprovizionarea să continue deocamdată. Statele Uniunii sunt încă departe de a-şi fi asigurat rezervele pentru iarnă. Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, luni, un acord cu Azerbaidjanul pentru dublarea în câţiva ani a importurilor de gaze ale UE din această fostă republica sovietică din Caucaz.



    Anul trecut, Azerbaidjanul a furnizat circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa prin conducte care traversează Georgia şi Turcia, iar livrările vor depăşi 10 miliarde de metri cubi în acest an. Prin comparaţie, importurile de gaze ruseşti s-au ridicat anul trecut la 155 de miliarde de metri cubi, sau aproape 40% din necesarul UE.



    Cifrele vorbesc de la sine despre dependenţa energetică a Europei de Moscova. Este motivul pentru care Bruxellesul caută să diversifice aprovizionarea cu gaze a blocului comunitar. Moscova a început deja să reducă livrările către mai multe ţări, iar europenii se tem de o tăiere totală a gazelor ruseşti, ca reacţie la sancţiunile adoptate de UE împotriva Rusiei.



    Cu o producţie proprie importantă şi cu legea offshore în sfârşit adoptată, ceea ce permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, România ar putea să îşi acopere din surse interne consumul de gaze la iarnă, fără a mai avea nevoie de importuri, afirmă fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ. Nu e un scenariu fantezist, spune acesta:



    Sigur că acesta este un program realizabil, este un scenariu perfect realizabil, dar cunoaştem că în aceste zile, în care avem şi alte probleme decât cele strict legate de structura gazelor, ne putem aştepta şi la alte dificultăţi. Din acest punct de vedere, Ministerul Energiei a promovat un plan de reacţie în cazul în care avem probleme cu alimentarea cu gaze naturale.”


    România, a subliniat Havrileţ, ar putea chiar ajuta alte ţări ale Uniunii Europene pentru aprovizionarea cu gaze, însă prin compensare şi nu gratuit.