Nu a fost
începutul de mandat în fruntea executivului pe care liderul social-democrat
Marcel Ciolacu şi l-ar fi dorit. Procurorii investighează tratamentele inumane,
degradante, la care ar fi fost supuşi vârstnici şi persoane cu dizabilităţi din
cămine aflate într-un judeţ din proximitatea Bucureştiului. Aşa cum se întâmplă
de fiecare dată în astfel de situaţii, autorităţile care n-ar fi trebuit să
permită ca astfel de fapte să aibă loc s-au mobilizat la comandă politică.
Săptămâna trecută a fost una a controalelor în centrele rezidenţiale pentru
vârstnici, adulţi cu dizabilităţi şi copii.
Peste 2600 de astfel de cămine au
fost verificate, 30 fiind închise, iar 36 suspendate. Peste 200 de persoane au
fost mutate din căminele cu probleme grave, iar câteva zeci au fost internate
în spitale pentru tratament. Pentru aproape 100 de vârstnici din azilele din
Ilfov, cel în care s-au descoperit abuzurile, au fost făcute expertize
medico-legale, anchetatorii vrând să confirme dacă aceştia au fost maltrataţi. Mai multe dosare penale au fost întocmite până acum şi au fost reţinuţi doi
inspectori ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din Ilfov.
Scandalul din aşa-numitele azile ale groazei a ajuns şi pe primele pagini ale
presei internaţionale, care şi-a amintit de ororile din orfelinatele româneşti
despre care a scris imediat după căderea dictaturii comuniste.
Pe de altă
parte, scandalul nu putea putea rămâne fără consecinţe politice. Primul care a
demisionat a fost ministrul Muncii, Marius Budăi, personaj mai degrabă şters,
care a deţinut funcţia şi în mandatul de premier al şefului liberal Nicolae
Ciucă. Abia al doilea ministru nevoit să renunţe este unul cu mare greutate
politică. Fostul titular de la Ministerul Familiei şi Egalităţii de Şanse,
Gabriela Firea, a fost primar general al Bucureştiului şi conducea, în momentul
izbucnirii scandalului, organizaţia PSD Bucureşti. Ea a plecat de la minister şi
s-a suspendat din funcţiile deţinute în partid, dar a respins orice
responsabilitate în acest dosar. Mai mult, a denunţat un atac concertat asupra
sa, motivat politic. Câteva date lucrează, însă, în defavoarea doamnei Firea: oraşul
Voluntari, cel care a căpătat, după descoperirea abuzurilor, o tristă
notorietate, este administrat, de peste două decenii, de soţul ei, o soră a
Gabrielei Firea a condus sistemul de asistenţă
socială din Ilfov, iar patronul azilelor i-a fost şofer între 2016 şi 2020,
când a deţinut funcţia de primar general.
Într-o postare pe Facebook,
Marcel Ciolacu aprecia decizia Gabrielei Firea de a face un pas în spate, dar arăta
că îi este foarte clar că, în calitate de ministru, colega sa de partid nu are
nicio legătură directă cu azilele. Chiar dacă PSD trebuie să suporte, în
prezent, costuri de imagine, analiştii consideră că Marcel Ciolacu ar ieşi, în
plan personal, în câştig. Ciolacu se teme, potrivit analizei, de un concurent
viguros la şefia partidului, aşa cum se anunţa Firea dacă ar fi revenit la
primăria Bucureştiului. Sondajele o creditau cu cele mai mari şanse, dar candidatura
ei la anul devine problematică, dacă nu improbabilă.
