Astăzi vă invităm în Masivul Bucegi, într-o drumeţie în care ne bucurăm de culorile toamnei, într-o atmosferă montană. Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 kilometri pătraţi, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei la est și Culoarul Bran-Rucăr și Valea Ialomiței la vest, întinzându-se pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov. Cu o structură complexă, masivul apare ca o cetate naturală, cu înălţimi de 1600 – 2500 m, cu abrupturi puternice.
Masivul Bucegi are o formă de potcoavă deschisă spre sud, din centrul căreia izvorăște râul Ialomița. Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte: către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești și Țigănești.
Platoul Bucegilor atrage vizitatori în toate anotimpurile şi, mai nou, la toate orele din zi sau din noapte. Despre un traseu inedit făcut la răsărit cătte Vărful Omu, ne-a povestit Florin Burgui, ghid de turism:
“Este poate cel mai interesant traseu pe care l-am făcut vreodată, “Răsărit la vârful Omu”, ceea ce înseamnă că am plecat din Bucureşti pe la 8.30 pm, cu microbuzele, şi la miezul nopţii am intrat în traseu de la Piatra Arsă, de pe Transbucegi.
Într-o oră şi ceva am ajuns la cabana Babele, am făcut o pauză pentru hidratare, pentru fotografii la Babele, apoi şi la Sfinx, şi de acolo am continuat către vf. Omu. Undeva pe la 4.30 am ajuns la vf. Omu, am aşteptat răsăritul şi după ce am băut şi o cafea acolo, pentru că am avut şi primus şi cafea şi ceşcuţe şi am putut să ne bucurăm de o cafea la răsărit, am pornit către hotel Peştera, pe (n.r. marcaj) bandă albastră.”
Babele din Munții Bucegi sunt un monument natural situat pe Platoul Bucegilor, la o altitudine de 2.292 de metri. Oamenii de ştiinţǎ spun că apa, vântul, dar și înghețul au creat aceste douǎ stânci care seamănă cu nişte babe cocoşate ce stau la şuetǎ.
Sfinxul din Munții Bucegi este o altă minunăție a naturii. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii vântului. Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.
Afluenţii râului Ialomiţa au creat în Bucegi mai multe zone pitoreşti ce se cer vizitate, precum : Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului, Cheile Coteanului, Cheile Orzei, Lacul Bolboci – lac de acumulare, Lacul Țigănești – lac glaciar la altitudinea de 2050 m şi Lacul Scropoasa – lac de acumulare.
Dintre multele peşteri din Bucegi, cea mai cunoscută este Peștera Ialomiței, aflată în inima Masivului Bucegi, în versantul drept al Cheilor Peşterii de pe Valea Ialomiţei, la o altitudine de 1530 m. Aici se poate ajunge cu mijloace auto, pe şoseaua ce urcă din Sinaia, trecând pe lângă cabanele Izvorul Dorului şi Bolboci sau dinspre Târgovişte, pe drumul ce urcă pe Valea Ialomiţei trecâd pe la barajul lacului de acumulare de la Bolboci.
Cu speranţa că v-am tentat cu propunerea noastră, vă reamintim insistent să nu plecaţi într-o excursie montană fără un grup organizat, cu ghizi montani sau cu avertizarea serviciului de salvamont din zonă!
