Tag: bacsis

  • „Bacșișul” pe nota de plata

    „Bacșișul” pe nota de plata

    De la 1 ianuarie 2023, o nouă lege reglementează impozitarea plăților informale oferite de clienți pentru diverse servicii. Cea mai cunoscută plată de acest tip — celebrul bacșiș – este cea lăsată la restaurant. De acum încolo, statul oprește 10% din valoarea bacșișului care rămâne voluntar, dar apare pe nota de plată. Ca procedură, înainte de emiterea bonului fiscal, se va înmâna clientului o notă de plată, iar clientul decide valoarea bacșișului, fie sub formă de procent, fie în sumă fixă sau, dacă dorește, va opta să nu-l ofere. Înainte de intrarea în vigoare a legii, decizia oficializării bacșișului a stârnit discuții în opinia publică. Pe de o parte, clienții se temeau că vor fi cumva obligați să-l dea chiar dacă nu ar dori, iar pe de altă parte, prestatorii de servicii credeau că, în urma impozitării, vor rămâne în mână cu o sumă mai mică decât înainte.



    Dar din punctul de vedere al patronilor din industria ospitalității, adoptarea acestei legi are doar urmări benefice pentru toată lume, după cum declară Dragoș Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianței pentru Turism: Eu aș vrea să punctez doar faptul că bacșișul nu este obligatoriu. Bacșișul este o chestiune voluntară. A fost, este și va fi o acțiune a oricărui client care este mulțumit și dorește să onoreze serviciile pe care le-a primit. Dar ce a făcut legea asta? Prin ea, am trecut din zona de cutumă în zona de reglementare și ea a fost în special necesară, pentru că mai mult de 50% din clienții care merg astăzi în restaurante și hoteluri plătesc cu cardul și mai mult de 50% din acești 50% doresc să lase bacșiș pe card. Or, până în momentul de față, dacă se întâmpla lucrul ăsta în mod transparent, lucrurile erau foarte complicate și la angajații noștri le ajungeau mai puțin de 40% în buzunar. Astăzi ajung 90% în buzunar. Iată cum, de exemplu, angajații noștri o să aibă un câștig.



    Plecând de la această realitate tristă — a unor patroni care opreau o parte din bacșișul angajaților — Ioan Biriș, patron de restaurante și preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, salută transparentizarea adusă de fiscalizarea plăților până acum informale. Ioan Biriș: Principalul câștigător al acestei legi este cel care lucrează în industrie, pentru că el este beneficiarul unui venit care exista și până acum. Dar, din ipocrizia cu care ne-am obișnuit, el întotdeauna era trecut sub preș. Iar noi, în momentul de față, am transparentizat toată această relație dintre noi și angajații noștri. Foarte mult timp industria noastră a fost criticată pentru salariile foarte mici pe care le oferă. În realitate, venitul lucrătorilor din industria noastră, pe lângă salariu, în mare parte este asigurat de acest bacșiș. Toată lumea știa deja asta. Nefiind o chestie legală, nu aveai cum s-o promovezi, nu aveai cum să o cuantifici. În momentul de față lucrurile au intrat în normalitate. În momentul în care un tânăr își dorește să se îndrepte către o carieră în această industrie, are posibilitatea să-și cuantifice foarte clar veniturile reale pe care el le va avea. Aceste venituri probabil că vor face ca numărul de tineri care se vor îndrepta către această industrie să crească.



    Din punct de vedere financiar, beneficiile au fost evidente la scurt timp după 1 ianuarie. În prima săptămână de la aplicarea legii, 50% din bacșiș a fost plătit cu cardul, deci printr-o modalitate foarte ușor de înregistrat și impozitat. De asemenea, beneficii par să aibă de-acum încolo și cei care oferă cazare, nu doar restaurantele. Printre plățile înregistrate de hoteluri, bacșisul ocupă doar între 3% și 5% din total din mai multe considerente: se fac mai multe plăți cu cardul și firmele care-și cazau angajații la hotel erau în imposiblitatea legală de a lăsa bacșiș. Dar recent, prin această lege, lucrurile s-au schimbat, după cum aflăm de la Călin Ile, preşedinte Federaţia Industriei Hoteliere din România.



    Această lege, prin forma ei, prin deductibilitatea fiscală, îi lasă pe patronii de firme sau pe decidenții din companii să poată susține activitatea din unitățile pe care le frecventează. La noi sunt foarte mulți clienți din sfera aceasta a companiilor care vin în teambuilding-uri sau care au delegați de business. Drept urmare, în industria hotelieră e clar că suma care va fi alocată ca bacșiș pentru salariații din domeniul nostrum va fi mult mai mare. Un alt lucru important pe care noi îl așteptăm: creșterea calității serviciilor, adică o legătură mai strânsă între prestația acelui om care așteaptă un bacșiș pentru pentru munca lui și serviciile pe care le prestează. Bacșișul este opțional, va fi dat numai în măsura în care acel beneficiar al serviciului va fi mulțumit de serviciu. Nu credeți că această corelație va duce la creșterea calității serviciilor, lucru pe care-l așteptăm cu toții de atâta timp, adică creșterea serviciilor din turismul românesc? În calitate de client, vom fi în măsură să îi premiem pe cei care prestează bine. Iar prestatorul de servicii va zice hai să-mi fac bine treaba” pentru că ea va fi legată direct de venitul net.



    În plus, oficializarea plăților care până acum erau informale va reduce elanul celor dispuși să-și însușească incorrect anumiți bani. Călin Ile: Doream să fac referire la teama pe care unii angajați din turism au vehiculat-o cel mai des în spațiul public: că vor fi proprietari de unități care nu vor aloca bacșișul angajaților. Menționez că acest lucru este ilegal și cred că ar trebui să dăm un semnal către cei angajați care vor fi nedreptățiți că au toate motivele să reclame dacă acest lucru se întâmplă și pot să reclame chiar la autoritatea fiscală din unitatea administrativ teritorială unde activează. Nu putem lăsa ca această lege să fie prejudiciată de anumiți patroni care nu vor respecta legea. Dar marea majoritate vor încerca să respecte legea și să distribuie tot bacșișul, așa cum prevede legea și cum am insistat.”



    Aceasta este una dintre marile speranțe ale patronilor din industria ospitalității dornici să atragă cât mai multă forță de muncă într-un domeniu care duce o lipsă acută în această privință.






  • Retrospectiva săptămânii 19-25.04.2015

    Retrospectiva săptămânii 19-25.04.2015

    Summit UE privind imigraţia clandestină


    Liderii europeni, reuniţi de urgenţă, joi, la Bruxelles, au decis să tripleze mijloacele alocate pentru salvarea imigranţilor clandestini în Marea Mediterană, dar şi să apeleze la sprijinul ONU pentru acţiuni militare împotriva traficanţilor din Libia, ţară de unde fug, înspre Europa, numeroşi cetăţeni. România, reprezentată la summit de preşedintele Klaus Iohannis, este solidară cu statele riverane Mediteranei care au povara cea mai grea de dus. În opinia şefului statului, este necesară creşterea bugetului Agenţiei pentru gestionarea graniţelor externe ale Uniunii Europene (Frontex) pentru acţiunile din zonă, Bucureştiul fiind dispus, dacă i se solicită, să trimită mai mulţi experţi. În paralel, pe termen mediu şi lung este foarte important să se lucreze la cauza fenomenului migrator – sărăcia din ţările din Africa. Summitul UE a fost convocat de urgenţă după ultima tragedie din Mediterana, soldată cu moartea a 800 de migranţi africani.



    România şi cooperarea în cadrul Europol



    Unul din cinci experţi care lucrează în domeniul apărării cibernetice la Europol provine din România – a precizat, la Bucureşti, directorul acestei instituţii, Rob Wainwright. Poliţia română este apreciată ca fiind unul dintre cei mai activi membri ai organizaţiei europene de combatere a criminalităţii, fiind pe locul 6 din 12 din punct de vedere al numărului de schimburi de date din sistemul Europol – a declarat şi ministrul de Interne, Gabriel Oprea. În acest context, el a pledat pentru aderarea României la Spaţiul Schengen: România are responsabilitatea opririi fluxurilor de migranţi ilegali de la frontiera estică a Uniunii Europene şi putem constata că măsurile luate asigură securitatea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie. Avem cel mai modern sistem integrat de securizare a frontierelor şi avem una dintre cele mai consistente contribuţii la acţiunile Frontex. De aceea, apreciez că intrarea României în Spaţiul Schengen ar aduce certe beneficii pentru securitatea Uniunii, dar şi a statelor membre.”



    Centru CIA în România?


    Fostul preşedinte de stânga al României, Ion Iliescu, a declarat, în premieră, pentru publicaţia germană Der Spiegel”, că, după devastatoarele atentate din 11 septembrie 2001, din Statele Unite, România a pus un sediu la dispoziţia CIA. El a explicat că a fost un gest de bunăvoinţă faţă de americani, înaintea aderării, în 2004, la NATO. Ion Iliescu a precizat şi că autorităţile române nu s-au amestecat în activităţile serviciului american şi că nu ştiau ce se petrecea acolo. Potrivit ziariştilor germani, el ar fi, după fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski, al doilea şef de stat care recunoaşte existenţa centrelor secrete ale CIA în Europa. În pofida numeroaselor anchete desfăşurate, aceste închisori de pe teritoriul unor ţări est-europene, inclusiv în România, rămân un mister la aproape zece ani de la dezvăluirea existenţei lor. Dacă aş fi ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv – a subliniat Ion Iliescu, făcând aluzie la alegaţiile potrivit cărora membri importanţi ai reţelei teroriste Al-Qaida ar fi fost interogaţi prin acte de tortură.



    Pact pentru sănătate


    Premierul român, Victor Ponta, a propus, săptămâna aceasta, încheierea unui pact pentru sănătate care să fie acceptat de toate partidele politice din ţară. Şeful guvernului consideră că garanţia finanţării constante a sistemului, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi creşterea salariilor ar putea opri plecarea specialiştilor în străinătate. Victor Ponta: “Dacă aş zice că mâine, gata, triplăm salariile ar fi neserios şi nerealist, dar e nevoie de o perspectivă de timp, adică în doi, trei, patru ani în care veniturile să crească şi de posibilitatea de a avea venituri din activitatea privată. Altfel, dacă nu au perspectivă, competiţia europeană sigur că ne va lăsa fără cei mai buni medici.” Anterior acestei declaraţii, ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu afirmase că, dacă în trei ani, nu se măresc serios salariile, în domeniul medical va fi dezastru. Printre ceilalţi factori care contribuie la migraţia medicilor spre vest este blocarea posturilor, numărul insuficient de spitale şi numărul în creştere al bolnavilor.




    Bacşiş impozitat


    Executivul de la Bucureşti a aprobat o ordonanţă de urgenţă care prevede impozitarea tuturor veniturilor, inclusiv a sumelor oferite drept bacşiş. Potrivit actului normativ, banii daţi în plus şi în mod voluntar de client pentru bunuri livrate sau servicii prestate de către operatorii economici vor fi trecuţi pe un bon fiscal separat. În primul rând, salariatul când vine dimineaţa la locul de muncă are obligaţia să-şi înregistreze veniturile aflate asupra sa în registrul ţinut separat de către angajator.” — a precizat ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici. Bacşişul va fi impozitat cu 16%, rămânând la latitudinea angajatorului dacă îl va reţine pentru sine sau îl va acorda angajaţilor.




    Fără vize, în Canada



    Românii au primit, miercuri, veşti foarte bune de peste Ocean! Guvernul Canadei a hotărât să includă România în rândul statelor pentru care se vor aplica, din 2016, prevederile sistemului de Autorizare Electronică a Călătoriei (eTA). Astfel, cei care au deţinut în ultimii zece ani o viză canadiană sau care au o viză temporară pentru Statele Unite ale Americii vor putea intra fără viză pe teritoriul canadian în urma înregistrării electronice în sistemul eTA. Potrivit Ministerului de Externe de la Bucureşti, această decizie – etapă importantă în procesul de eliminare totală a vizelor canadiene – reconfirmă dialogul constant şi consecvent al autorităţilor române cu cele canadiene în soluţionarea acestui dosar. Reprezintă şi un semnal al voinţei politice de a fi realizat, cât mai curând, obiectivul împărtăşit de România, Canada şi Uniunea Europeană de eliminare a regimului vizelor canadiene pentru toţi cetăţenii români, astfel încât aceştia să se bucure în mod egal cu ceilalţi cetăţeni europeni, de călătoria fără vize în Canada.