Băile Tușnad își propun să devină primul oraș bear smart din România și un model pentru întreaga Europă. Astfel, în această lună a fost lansat un nou proiect de îmbunătăţire a relaţiei om-urs. În acest sens, 16 pubele anti-urs au fost achiziționate în cadrul Proiectului – Pilot ”Siguranță pentru oameni – protecție pentru urși” şi au fost şi instalate.
Ne spune de unde a venit ideea acestui proiect Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură): ”Vorbim despre o comunitate care este aşezată exact pe un coridor ecologic care este folosit de urşi în special pentru a se deplasa, motiv pentru care interacţiunile sunt destul de multe. Şi ştim foarte bine că este o zonă care istoric vorbind este obişnuită cu prezenţa ursului, însă numărul de pagube a crescut destul de mult în ultimii ani, motiv pentru care ne-am focusat atenţia către acestă zonă şi vrem să demonstrăm că prin aplicarea de măsuri concertate, plin implicarea părţilor interesate, se poate reduce nivelul acestor conflicte şi să încercăm să multiplicăm aceste soluţii şi în alte comunităţi.”
Imecs Istvan, ecolog, coordonator al echipei de proiect la Băile Tuşnad, a adăugat ce noutăţi au apărut în gestionarea relaţiei om-urs:
“O primă noutate este că am reuşit să unem un colar cu GPS pe un urs, care este vizibil şi zilele astea pe drumul spre lacul Sfânta Ana. E o ursoaică de 4 ani şi ne-am propus să putem urmări mişcarea ei şi noaptea sau dimineaţa să vedem unde se duce, cam cum afectează prezenţa oamenilor şi atitudinea faţă de om. Să studiem un pic care este efectul turiştilor asupra exemplarului. În paralel cu această activitate, am reuşit să luăm legătura cu o firmă din Slovacia, care a fabricat recipiente de diferite tipuri, anti-urs, am avut un reprezentant din Parcul Naţional Tatra la conferinţa noastră din anul trecut, “Tuşnad Ecobear Fest”, conferinţă tematică, şi în cadrul conferinţei ne-a arătat reprezentantul că aceste pubele se folosesc în Parcul Naţional Tatra şi în zonele din jurul parcului. Ne-am propus să cumpărăm câteva tipuri pentru oraşul Băile Tuşnad, de curând am înţeles că suntem primii din ţară care vom testa aceste modele. Este o situaţie interesantă pentru că s-ar putea ca urşii să ne înveţe cum să folosim coşurile de gunoi, la nivelul unei destinaţii turistice.”
Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), a completat:
“Până în prezent rezultatele sunt destul de promiţătoare. Dacă în 2021 au fost peste 40 de pagube înregistrate la nivel de comunitate, anul trecut s-a reuşit reducerea până la zero a acestor conflicte. Anul acesta, la fel, nu a fost niciun conflict înregistrat. Dacă e să ne referim la statistici, în 2021 au fost peste 220 de apeluri înregistrate şi anul trecut doar 8. Am reuşit, inclusiv printr-o mai bună monitorizare a urşilor problemă şi a poziţiei acestora să intervenim la timp. Echipa de intervenţie a fost sprijinită. Pe de altă parte, încercăm să venim şi cu alte componente. Sigur, e necesar să investim în această componentă de monitorizare a urşilor care ar putea să creeze probleme, dar în acelaşi timp să lucrăm şi cu comunitatea. Iar în acest sens, am reuşit să achiziţionăm o serie de pubele anti-urs, pubele care au fost produse în Slovacia, au şi fost testate acolo şi funcţionează. E important de văzut în contextul Băile Tuşnad cum funcţionează, e clar că e nevoie şi de alte modele, până când ajungem la acea stare în care toată lumea foloseşte aceste containere aşa cum ar trebui şi urşii sunt, până la urmă descurajaţi să mai intre şi să caute hrană în aceste containere.”
Deși utilizarea acestor pubele este simplă și intuitivă, specialiștii implicați în proiect au dorit să se asigure că instrucțiunile de folosire vor fi înțelese de toată lumea, așa că au pregătit o serie de instrucțiuni detaliate pentru cei ce urmează să le folosească – localnici și turiști.
Imecs Istvan, ecolog, coordonator al echipei de proiect la Băile Tuşnad, a precizat: “Ce ştim sigur este că, dacă sunt bine închise, urşii nu vor putea ajunge la deşeuri. Ceea ce nu ştim este dacă populaţia le va folosi conform prevederilor sau va accepta această schimbare, pentru că schimbările sunt acceptate foarte greu. Şi de aceea am luat doar câteva bucăţi, ca să vedem dacă lumea le foloseşte aşa cum trebuie şi, dacă da, ne-am propus să schimbăm tot managementul deşeului la nivelul localităţii. Noi considerăm că dacă la nivelul unui parc naţional au fost eficiente, ele sunt potrivite şi pentru noi, dar trebuie să le lăsăm timp oamenilor să se familiarizeze cu utilizarea lor şi atunci sperăm să avem rezultate bune.”
Încă trei colare urmează să fie puse altor exemplare de urs, iar Imecs Istvan ne-a asigurat că din septembrie nici nu a mai fost Ro-Alert la nivelul oraşului, deşi localitatea se află într-o zonă împădurită.
Este o bună ocazie de a înțelege și transmite mai departe publicului provocările conviețuirii om-urs și modalităţile în care părțile interesate se preocupă să le depășească.
