Radio România Internațional

Tag: bal

  • Palatul Miței Biciclista

    Palatul Miței Biciclista


    Intrată de mult timp în folclorul urban bucureştean, printr-un cântec licenţios şi diverse anecdote, coana Miţa Biciclista a fost înconjurată mereu de o aură enigmatică: nu se ştia bine dacă chiar a existat sau nu. Asta s-a întâmplat până acum căţiva ani, când un imobil grandios, de patrimoniu, din zona istorică a Bucureştiului, a intrat în reparaţii. Era vorba chiar de casa Miţei Biciclista care-şi făcuse averea fiind prostituată de lux în prima parte a secolului XX. Numele ei adevărat era Maria Mihăescu, se născuse în 1885 într-un sat din judeţul Prahova şi provenea dintr-o familie extrem de modestă. Pe la 14-15 ani se pare că a început cariera de curtezană care a făcut rapid furori în Bucureşti: artişti plastici, scriitori, oameni politici şi aristocraţi au fost fermecaţi de ea. Astfel, Maria Mihăescu a reuşit să-şi depăşească statutul social şi chiar să devină deschizătoare de drumuri în capitală.



    Casa ei, recent restaurată şi redeschisă publicului larg, este la fel de remarcabilă precum a fost şi prima ei proprietară, ne povesteşte Edmond Niculuşcă, preşedintele Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate ARCEN.


    Casa este ridicată între 1908 și 1910. Este deci gata înaintea Marelui Război. I-a fost făcută cadou de către principele Ferdinand (viitorul rege al României, Ferdinand) frumoasei, extravagantei și foarte cunoscutei pe-atunci Maria Mihăiescu. Clădirea a fost proiectată de Nicolae Mihăescu, fără legătură de rudenie cu Maria Mihăescu. Pur şi simplu aşa se numea și arhitectul. E o clădire atipică pentru București, cu elemente Art Nouveau, ceea ce e rar în capitală. E o clădire mare, impresionantă, ridicată peste drum de Biserica Amzei, la intersecția dintre zona comercială a Pieței Amzei, unde pe atunci se aflau halele ridicate în timpul lui Carol I, și cartierul aristocratic plin de case ale bunelor familii din capitală: familia Kretzulescu, familia Monteoru, familia Brătianu și așa mai departe. Casa este primită cadou, așadar, de Maria Mihăescu. La doar 23 de ani, ea devenise celebră cu câțiva ani înainte, câștigase o bătaie cu flori pe Coasta de Azur, în Franța, apoi o un concurs de pălării în Monaco și faima i se datorează şi presei franceze care scrie despre frumusețea și extravaganța acestei demi-mondene, cum a fost numită de presa bucureșteană.



    Pe vremea aceea, unele din fetele sărace se vedeau nevoite să recurgă la prostituţie, căci altfel decât prin căsătorie, existau puţine şanse ca femeile să se întreţină. Se pare că la 1927 în România practicau prostituţia în jur de 12.000 de femei, majoritatea în condiţii precare. Curtezanele de lux precum Maria Mihăescu erau destul de puţine, iar atunci când apărea una ce îmbina şi curajul, şi farmecul personal, era imediat remarcată precum cea care-şi va câştiga faima drept Miţa Biciclista.


    Edmond Niculuşcă revine cu amănunte: Tot presa bucureșteană, cea de satiră, o numește Mița Biciclista, pentru că este prima femeie care se urcă pe bicicletă, care poartă pantaloni la București, care făcea plajă la bustul gol pe malul lacului Herăstrău, motiv pentru care este și ridicată de poliție. Așadar, o extravagantă, dar în același timp o feministă înainte de vremuri, care sucește, am putea spune, mințile multor bărbați din capitală și nu doar din Capitală. Era cât pe ce să devină soția regelui Portugaliei, Manuel, Chiar dacă nu a ajuns să se căsătorească cu el, a fost însă o regină sau o prințesă a timpurilor ei. În București și casa din Piața Amzei a adăpostit multe evenimente mondene, unde s-au stabilit și legături politice, alianțe politice și comerciale și așa mai departe.



    În anii 1940, Maria Mihăescu se mărită cu generalul Alexandru Dimitrescu, dar curând încep să apară şi problemele financiare. Iar în timpul comunismului casa ei va fi naţionalizată. Maria a trăit, însă, peste 80 de ani, murind în 1968 în timp ce legenda Miţei Biciclista s-a consolidat.







  • Jurnal românesc – 30.10.2014

    Jurnal românesc – 30.10.2014

    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a avut, în cadrul vizitei efectuate între 26-28 octombrie, în Italia, o întrevedere, la Florenţa, cu vicepreşedinta Regiunii Toscana, Stefania Saccardi. Potrivit unui comunicat de presă remis de MAE, discuţiile purtate cu această ocazie au pus în lumină buna integrare a comunităţii româneşti din această regiune, estimată la peste 71.000 de persoane. Vicepreşedinta Saccardi a confirmat întreaga deschidere a autorităţilor din Florenţa şi Toscana pentru dezvoltarea, alături de autorităţile din România, de programe care să optimizeze procesul de integrare şi să rezolve unele situaţii complexe care implică membri ai comunităţii româneşti.



    La sfârşitul anului trecut, peste 900.000 de români trăiau în Italia, triplu faţă de 2006, înaintea intrării României în UE, arată un raport statistic despre imigraţia din peninsulă, publicat la Roma. Astfel, alături de Albania, Maroc, China şi Ucraina, România se află printre cele cinci ţări care dau peste jumătate din stăinii care au ales să emigreze în Italia. Potrivit aceluiaşi raport, aproximativ 75 % dintre imigranţii români lucrează cu contract de muncă legal, dintre care 60 % în comerţ, restaurante, hoteluri sau în familii, 34 % în industrie şi construcţii, iar 6 % în agricultură. Anul trecut, în Italia, existau 46.000 de firme deţinute de români, acestia situându-se pe locul al doilea, după marocani, în sectorul investiţiilor .



    700 de companii din 27 de ţări participă, la Bucureşti, până duminică, la Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – Indagra. Evenimentul, ajuns la a XIX-a ediţie, reprezintă cea mai complexă manifestare de gen din România şi are ca scop promovarea agriculturii autohtone, a potenţialului zootehnic, produselor tradiţionale bio şi a soiurilor de vinuri româneşti. În premieră, la Indagra, va avea loc a noua ediţie a forumului China-Statele din Europa Centrală şi de Est, în cadrul căruia vor fi prezentate oportunităţi şi propuneri de proiecte, în vederea cooperării între statele participante. De asemenea, vor fi şi sesiuni tematice, în care oamenii de afaceri vor avea posibilitatea de a pune bazele unor parteneriate.



    Primul bal de caritate al organizaţiei Hope and Homes for Children România va avea loc pe 8 noiembrie, la Bucureşti. În cadrul balului, o licitaţie cu strigare în scop caritabil va propune spre achiziţionare călătorii alături de echipa naţională de rugby la World Cup, dar şi obiecte care au aparţinut marilor campioni ai României sau unor vedete internaţionale, un brunch cu Nadia Comăneci, un meci cu Ilie Năstase sau locuri la meciul de fotbal România – Irlanda în compania lui Gheorghe Hagi. Cea mai nouă susţinătoare a Hope and Homes for Children, Olga Kurylenko, partenera lui Daniel Craig într-un film din seria James Bond, va avea şi ea un mesaj special pentru participanţii la Hope Ball. Peste 8.000 de copii supravieţuiesc în instituţii de profil din Romania, lipsiţi de părinţi, şi loviţi de o soartă vitregă, informează un comunicat al organizaţiei nonguvernamentale.

  • Balul Vienez de la Bucureşti

    Balul Vienez de la Bucureşti

    Pe 8 martie la Bucureşti a avut loc a noua ediţie a Balului Vienez. Organizat de lanţul hotelier J.W. Marriott, în colaborare cu Primăria Vienei şi cea a Bucureştiului, Balul vienez adună la Palatul Parlamentului crema mediului de afaceri şi a celui diplomatic, pentru o seară de basm imperial. Meda Vasiliu este director de marketing al principalului organizator. Ea spune că organizarea acestui bal a fost de la început o provocare îndrăzneaţă.



    Balul vienez a început în 2006, atunci a fost prima ediţie, a fost dorinţa noastră de a aduce la Bucureşti eleganţa şi graţia balurilor din Viena. S-a dovedit a fi un proiect foarte cutezător la început, însă partenerii noştri, sponsorii tradiţionali ai evenimentului şi clienţii noştri au îmbrăţişat ideea unui bal vienez la Bucureşti astfel încât numărul de persoane a crescut constant de la un an la altul. Sigur, în ultimii ani am înregistrat o uşoară scădere a numărului de participanţi, poate şi pe fondul crizei şi al momentelor economice mai puţin favorabile pe care le trăim, dar avem în fiecare an peste 500 de participanţi.”



    La ce vă gândiţi atunci când spuneţi bal vienez”? Probabil, primele cuvinte care vă vin în minte sunt etichetă”, fast”, eleganţă” lux” şi… desigur, cum ar putea lipsi… vals” şi debutanţi”. Organizatorii de la Bucureşti se asigură în fiecare an că oaspeţii au la dispoziţie toate informaţiile de care au nevoie pentru a putea respecta eticheta unui astfel de bal. Pe site-ul evenimentului indicaţiile sunt precise: Domnii trebuie să poarte frac negru, pantaloni negri, pantofi negri din piele lăcuiţi, papion, vestă şi cămaşă cu guler papillon. Doamnele: rochie de seară lungă până la podea, cât mai fluidă în partea de jos. Conform tradiţiei, rochiile albe sunt purtate exclusiv de către debutantele la bal. Doamnele care nu doresc să fie recunoscute pot purta măşti. Sunt recomandate bijuteriile elegante şi, eventual, mănuşile de seară. La Balul Vienez de la Bucureşti se valsează pe muzica interpretată de orechestra palatului Schonbrunn din Viena. Momentul cel mai important al balului este valsul debutanţilor. Martin Grund este coregraful care se asigură că în seara balului, cele 40 de perechi de debutanţi vor dansa perfect.



    Acum 9 ani am primit un mesaj în care mi se spunea că se încearcă organizarea unui bal vienez în România. Colegii mei din orchestră nu mai fuseseră în România, nu ştiam nimic despre această ţară dar auziserăm de Transilvania şi de Dracula. Am venit la Bucureşti şi am discutat cu echipa organizatorilor şi am fost fascinat de cât de bine reuşiseră să pregătească totul. Am intrat în echipă şi am avut un mare succes încă de la prima ediţie.”



    În trecut, balurile erau prilejul perfect pentru ca tinerele din înalta societate să fie prezentate eventualilor pretendenţi. Graţia şi talentul lor la dans atârnau greu în balanţă. Astăzi, în marile oraşe ale lumii încă mai sunt tineri ce doresc să valseze în faţa invitaţilor, spune Martin Grund.



    Ca să poţi valsa la balul vienez, trebuie să te înscrii şi să explici de ce vrei să faci asta. Trebuie să treci printr-o audiţie şi să demonstrezi în faţa unui juriu că stăpâneşti bine valsul vienez. Pentru Balul Operei, trebuie să fii în stare să dansezi în rând cu alţii, de la stânga la dreapta, rotindu-te doar pe stânga, pe o distanţă de 15 metri.”




    Cine debutează” la Balul de la Bucureşti? În primii ani am avut dansatori profesionişti care s-au descurcat foarte bine. Valsau foarte bine, poate un pic chiar prea bine, le lipsea acel ceva pe care doar vienezii îl au. Sufletul vienez nu e atât de precis, vienezii sunt ceva mai unduioşi… În anii următori am adus şi dansatori neprofesionişti care s-au antrenat cu cei ce fac asta zi de zi şi acum senzaţia pe care o ai privindu-i este mult mai naturală: chiar vezi emoţia debutanţilor: sunt mândri, fetele se simt prinţese, băieţii se simt ca nişte prinţi şi e minunat să fii la acest bal imperial. Am fost fericit să văd aşa de multe feţe noi, oameni foarte tineri, care au venit la bal cu părinţii lor în urmă cu 9 ani când erau copii şi acum sunt adolescenţi de 15, 16 ani, mândri să-şi facă debutul la balul vienez. La ultima repetiţie am fost uimit de bucuria cu care dansau, mi s-a părut grozav.”



    Un bilet la balul vienez costă aproximativ 200 de euro. După miezul nopţii, banii obţinuţi din vânzarea biletelor sunt donaţi unor organizaţii non-guvernamentale care îi investesc în proiecte dedicate copiilor, spune Meda Vasiliu: United Way a fost dintotdeauna beneficiarul Balului Vienez, există o colaborare de foarte mulţi ani cu această organizaţie, şi la nivel internaţional. De la ediţia de anul trecut am selectat şi un al doilea beneficiar, SOS Satele Copiilor, în cadrul unui parteneriat la nivel european. Ambele organizaţii sunt orientate către copii din mediile defavorizate, care nu pot să meargă la şcoală sau nu au acces la o educaţie aşa cum ne dorim cu toţii pentru copiii noştri şi atunci am decis să ne implicăm şi să-i sprijinim în fiecare an şi prin acest bal vienez.”



    Mihaela Rizea a fost printre invitaţii balului vienez la Bucureşti: Este a doua oară când particip la acest bal şi cred că este un eveniment de care oraşul nostru are nevoie… Singurul meu regret este că nu am avut curajul să valsăm dar sper ca anul viitor să o fac. E un moment bun să ne rupem de viaţa noastră tumultoasă, să ieşim puţin să ne dăm frâu liber emoţiilor. Din această perspectivă, a fost o seară minunată.”




    Şi Ana Elefterescu, ofiţer de comunicare al United Way, organizaţia care beneficiază de fondurile strânse la balul vienez, a fost de aceeaşi părere: o seară minunată, care a întrecut toate aşteptările.Din experienţa anilor trecuţi putem spune că aproximativ 12.000 de euro ajung la noi după acest bal. Toţi banii se duc în proiectele pe care le desfăşurăm. Începând de anul trecut suntem şi beneficiarii balului vienez de la Timişoara care a ajuns la a doua ediţie. Banii de la Timişoara sunt investiţi local. Încercăm în fiecare an să ajutăm cât mai mulţi oameni, în 2013 am ajutat aproximativ 7.000 de persoane.”



    Balul Vienez devine o tradiţie, iată, nu doar la Bucureşti, ci şi la Timişoara şi chiar şi la Suceava. Deşi ecourile valsului abia s-au risipit printre coloanele de marmură ale Palatului Parlamentului, deja se lucrează pentru ediţia din 2015. Fiind a zecea ediţie, ne aşteptăm, desigur, la focuri de artificii, şi la propriu şi la figurat.