Tag: Bamako

  • Ist der Dschihad in Europa angekommen?

    Ist der Dschihad in Europa angekommen?

    Scharm El-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako — in weniger als einen Monat haben die Dschihadisten Anschläge auf drei Kontinenten verübt, die hunderte Tote hinterlassen haben. Brüssel, der Verwaltungssitz der Europäischen Union und der Nato, stand tagelang lahm unter der Angst ähnlicher Angriffe. Die Presse in den Nachbarstaaten warf den belgischen Behörden vor, sie hätten das zugelassen, was die Journalisten die Gründung eines wahrhaftigen Dschichadistenquartiers in Brüssel nennen. Hirnlose, die ihre tödliche Inbrunst religiös begründen, befinden sich bereits im Herzen Europas. Bereits seit Anfang letzten Jahres hatte der ehemalige Kremlberater Andrei Illarionow, der danach in die Ungnade von Wladimir Putin gefallen ist, über die Risiken eines sogenannten islamischen Frühlings“ in Westeuropa gewarnt. Westeuropa, sagte er, ist verletzlicher als je zuvor. Die EU verfügt nicht über die Fähigkeit, sich zu mobilisieren, um die Krisen, mit denen es konfrontiert wird, zu lösen — glaubt der ehemalige Chefunterhändler Rumäniens mit Brüssel, Professor Vasile Puşcaş. In einem Interview mit Radio Rumänien spricht er über eine fehlende koordinierte Reaktion in der Flüchtlingskrise und über die Abwesenheit eines gemeinsamen Plans gegen den Terror.



    Es ist eine Formel, die auch während der internationalen Finanzkrise keine Ergebnisse gebracht hat. Man wei‎ß sehr wohl, dass die Beschlüsse auf EU-Ebene verspätet und uninspiriert getroffen wurden. Nun sehen wir in der Flüchtlingskrise die Unfähigkeit, die europäische Gesetzgebung umzusetzen. Lassen Sie uns etwas klarstellen! Bereits seit 2007 gibt es Ma‎ßnahmen, die von den europäischen Institutionen getroffen wurden, die eine Reaktion der Staaten in einem derartigen Fall vorschreiben. Keiner war vorbereitet, keiner hat die Beschlüsse umgesetzt, die sich sowieso gleichzeitig mit der Vertiefung der Krise ändern. Nun haben wir eine andere Krise — die des internationalen Terrors. Jetzt kommt wieder die Frage der Beschlüsse auf, die nicht nur einen Staat betreffen, nicht nur eine Unterregion der Union, sondern die ganze EU.“




    Es gibt den Beweis, dass die Metastasen des Dschihad den ganzen Kontinent befallen haben. Auch wenn sie nur ungerne tun, beginnen die Befürworter der politischen Korrektheit zuzugeben, dass sich die Keime in den immer zahlreicheren muslimischen Gemeinschaften auf dem Kontinent befinden. 2010 lebten hier 44 Millionen Muslime, das hei‎ßt sechs Prozent der Bevölkerung, 19 Millionen allein in den EU-Staaten, was 4% des Gesamten entspricht. Wenn sowohl der Einwanderungszufluss als auch die Geburtenrate aufrecht bleiben, dann werden es 2050 fast 60 Millionen sein. Das hei‎ßt, dass einer von zehn europäischen Bürgern ein bekennender Muslim sein wird.



    Zitiert von unserer Radio-Rumänien-Korrespondentin in Madrid, meinen spanische Experten, dass nach dem Pariser Anschlag auch andere ähnlichen Ausma‎ßes folgen können und dass das Anwerbungsphänomen von Personen, die solche Anschläge begehen, eine Umwandlung verzeichnet hat. Wenn das Abdriften in den Extremismus bis neulich hauptsächlich in Moscheen stattfand, ist nun das Online-Medium das bedeutendste Radikalisierungswerkzeug. 45% der Terrorverdächtigen, die in Spanien verhaftet wurden, haben spanische Staatsbürgerschaft. 40% wurden sogar dort geboren. Experten nennen dieses Phänomen Eischlupf des einheimischen Dschihadismus“. Die Studie konzentriert sich auf das Alter der Terroristen, die immer junger werden, zwischen 15 und 29 Jahren, und stellt das ständige Wachstum der Zahl derer fest, die sich zum Islam konvertieren lassen. Diese werden nach sehr kurzer Zeit zu Radikalen — aus dem Wunsch, ihre Gruppenzugehörigkeit zu legitimieren.



    Vor dem Hintergrund der Debatten in Bukarest über die Pflichtquoten der Flüchtlinge aus dem Nahost und aus Nordafrika, unter die sich leicht auch Dschihadisten emischen können, wollte Präsident Klaus Iohannis betonen, dass Rumänien genauso wie andere mitteleuropäische Staaten kein beliebtes Zielland für diese ist. Terrorismus funktioniert nur, wenn er Furcht einflö‎ßt, so der Präsident:



    Erst wenn wir zulassen, dass die Furcht in das Sozialgewebe unserer Staaten eindringt, dann haben die Terroristen ihr wahres Ziel erreicht, und wir dürfen so etwas nicht zulassen. Wir dürfen nicht zulassen, dass Fremdenfeindlichkeit, Ultranationalismus, Völkerhass relevant für unsere Gesellschaften werden. Wir dürfen auf keinen Fall zulassen, dass diese Furcht zur Stigmatisierung einiger religiöser Gemeinschaften führt, die überhaupt keine Schuld an dieser Sache tragen.“



    Aus Respekt für die ethnischen und religiösen Minderheiten werde die muslimische Bevölkerung Rumäniens keinen Sonderma‎ßnahmen ausgesetzt, fügte Iohannis noch hinzu. Die neue Bukarester Justizministerin, Raluca Prună, hat angekündigt, dass Rumänien allerdings vorbehaltslos, gemeinsam mit den anderen Staaten der Europäischen Union, dazu beitragen, entsprechende rechtliche Ma‎ßnahmen gegen den Terrorismus zu finden.



    Die Mehrheit der rund 70.000 Türken und Tataren, die allgemein im der Region Dobrudscha, im Südosten Rumäniens leben, die jahrhundertelang zum Osmanischen Reich gehört hat, ist ein Vorbild für gelungene Integration und für die Treue dem rumänischen Staat gegenüber. Beide Gemeinschaft sind unmittelbar, genauso wie die anderen ethnischen Minderheiten, in der Abgeordnetenkammer in Bukarest vertreten. In den frühen 2000er Jahren, als sich die rumänische Armee an den Kampagnen zur Terrorbekämpfung in Afghanistan und im Irak beteiligt hat, war der Sprecher des Rumänischen Verteidigungsministeriums ein sehr beliebter Offizier türkischer Abstammung. Das Oberhaupt der muslimischen Kultusgemeinde in Rumänien, der Mufti Murat Iusuf, verurteilte streng die Gräueltaten, die in Paris begangen wurden, sowie diejenigen, die solche Anschläge planen. Es ist ein Verbrechen gegen die Menschheit ohne jegliche Verbindung zur islamischen Religion, sagte der Mufti. Er erwähnte den Vers aus dem Koran, laut dem wer eine Seele tötet, eine ganze Gemeinschaft tötet.

  • Jihad în Europa

    Jihad în Europa

    Sharm
    el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako – în mai puţin de o lună, jihadiştii au lovit
    pe trei continente şi au lăsat în urma lor sute de morţi. Bruxelles, capitala
    administrativă a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO, a fost zile în şir
    paralizată de spaima unor atacuri similare. Presa din ţările vecine a acuzat
    autorităţile belgiene că ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea unui
    adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
    religios fervoarea ucigaşă se află, deja, în inima Europei.

    Încă de la
    sfârşitul anului trecut, fostul consilier de la Kremlin Andrei Ilarionov,
    ulterior căzut în disgraţia lui Vladimir Putin, a avertizat asupra riscurilor unei aşa-numite
    primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spunea că este mai
    vulnerabilă decât oricând.

    UE nu are capacitatea de a se mobiliza pentru a rezolva crizele cu care
    se confruntă – crede şi fostul negociator-şef al României cu Bruxellesul,
    profesorul Vasile Puşcaş. Într-un interviu pentru Radio România, el vorbeşte
    despre lipsa unei reacţii cordonate în criza refugiaţilor şi despre absenţa
    unui plan comun în lupta împotriva terorismului: E o formulă care nu a dat
    rezultate nici în timpul crizei internaţionale financiare, se ştie foarte bine
    că deciziile au fost luate foarte târziu şi foarte neinspirat, la nivelul UE,
    şi acum vedem iarăşi criza refugiaţilor, incapacitatea de a aplica legislaţia
    europeană. Să ne înţelegem, din 2007 există măsuri luate de instituţiile
    europene cum statele să reacţioneze într-un asemenea caz. Nimeni nu s-a
    pregătit, nimeni nu a aplicat asemenea decizii care se tot modifică pe măsură
    ce se agravează criza. Acum suntem într-o altă criză, cea a terorismului
    internaţional, şi iarăşi e problema de decizii care să privească nu numai un
    stat, nu numai o subregiune a Uniunii, ci întreaga UE.

    Iar evidenţa e că metastazele
    jihadului au cuprins întregul continent. Oricât le-ar displăcea, chiar
    promotorii intratabili ai corectitudinii politice încep să consimtă că patul
    germinativ sunt tot mai numeroasele comunităţi musulmane de pe continent. În
    2010, erau 44 de milioane de musulmani, adică şase procente din populaţie, şi
    19 milioane numai în statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă
    aproape 4% din total. Dacă atât ritmul imigrării, cât şi sporul natural rămân
    aceleaşi, în 2050 vor fi aproape 60 de milioane, adică un cetăţean european din
    zece va fi de confesiune islamică. Citaţi de corespondenta Radio România la
    Madrid, experţii spanioli spun că atentatul de la Paris poate fi urmat de
    altele, de anvergură similară, şi că fenomenul de racolare a celor care
    ulterior comit atacuri a suferit o transformare. Dacă, până de curând, aceasta
    se realiza în principal în moschei, mediul on-line a devenit acum principalul
    mijloc de radicalizare. 45% dintre indivizii arestaţi în Spania sub suspiciunea
    de terorism au cetăţenie spaniolă, iar 40 de procente sunt chiar născuţi acolo.
    Specialiştii numesc acest fenomen ‘ecloziunea jihadismului autohton’. Studiul
    insistă asupra vârstei teroriştilor, care sunt tot mai tineri, între 15 şi 29
    de ani, şi constată creşterea continuă a numărului de convertiţi la Islam,
    care, într-un timp foarte scurt, devin radicali, din dorinţa de a-şi legitima
    apartenenţa la grup.

    Pe
    fondul dezbaterilor de la Bucureşti privind cotele de refugiaţi din Orientul
    Mijlociu şi nordul Africii, printre care se pot lesne strecura jihadişti,
    preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, asemenea altor state
    central-europene, România nu e destinaţie predilectă pentru aceştia. Terorismul
    funcţionează doar dacă provoacă teamă, a
    afirmat preşedintele: Dacă lăsăm frica să pătrundă în ţesutul
    social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul adevărat
    şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să lăsăm
    xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în societăţile
    noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă la
    stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio vină în această
    chestiune.

    Din respect pentru minorităţile etnice şi religioase,
    populaţia musulmană din România nu va fi vizată de măsuri speciale, a adăugat
    Iohannis. Noul ministrul Justiţiei de la Bucureşti, Raluca Prună, a anunţat că
    România va contribui, în schimb, fără nicio ezitare, alături de celalalte state
    ale Uniunii Europene, la găsirea unui răspuns judiciar impotriva terorismului.
    Majoritatea etnici tătari şi turci, concentraţi, în general, în Dobrogea
    (sud-est, provincie care a făcut parte sute de ani din Imperiul Otoman), cei
    circa 70 de mii de musulmani din România sunt, deopotrivă, un model de
    integrare şi de loialitate faţă de statul român. Ambele comunităţi sunt
    reprezentate din oficiu, ca şi celelalte minorităţi etnice, în Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti.

    În primii ani 2000, când Armata participa la
    campaniile antiteroriste din Afganistan şi Irak, purtătorul de cuvânt al
    ministerului român Apărării era un foarte popular ofiţer de etnie turcă. Iar şeful cultului musulman din România, muftiul Murat
    Iusuf, a condamnat fără echivoc actele de cruzime comise la Paris, precum şi pe
    cei care pun la cale astfel de atentate. Este o crimă
    împotriva umanităţii, fără nicio legătură cu religia islamică – a spus muftiul,
    care a evocat versetul din Coran, potrivit căruia cel care ucide un suflet
    ucide o comunitate întreagă.

  • Precizări de presă în urma evenimentelor din Mali

    Precizări de presă în urma evenimentelor din Mali

    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a anunţat că Ambasada României la Dakar, care asigură reprezentarea diplomatică și consulară a României în Mali, a întreprins în regim de urgenţă demersurile legale pe lângă autorităţile locale competente pentru a obţine informaţii suplimentare cu privire la luarea de ostatici, în curs, de la un hotel din capitala statului Mali, Bamako, şi pentru a verifica dacă au fost afectaţi cetăţeni români. Până în acest moment nu există informaţii în acest sens.



    Totodată, misiunea diplomatică română a contactat consulul onorific al României la Bamako, în Mali, în vederea urgentării obţinerii de informaţii. Verificările sunt în curs, acţiunile fiind în plină desfăşurare.



    Atât Ambasada României la Dakar, cât și Consulatul Onorific al României în Mali se află în permanentă legătură cu autoritățile locale, fiind pregătite să acorde asistența consulară necesară.