Rezultatele referendumului de duminică, din Grecia, au rezonat imediat în cancelariile de la Bucureşti. Responsabilii politici români au recepţionat cu respect, dar şi cu nelinişte refuzul electoratului elen de a accepta măsurile de austeritate solicitate de creditorii internaţionali. Ca şi în reacţiile celorlalţi lideri europeni, teama de contagiune se poate citi printre rânduri, fiindcă, în economia continentală, ţările sunt interconectate. Despărţite, geografic, doar de Bulgaria şi legate, politic, de o relaţie cordială, Atena şi Bucureştiul sunt partenere în UE şi aliate în NATO. România e gazda unor importante investiţii greceşti, iar Grecia e una dintre destinaţiile estivale favorite ale turiştilor români. Din toate aceste motive, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a exprimat speranţa că se vor găsi soluţii pentru viitorul european al Greciei.
Într-un mesaj postat pe Facebook, şeful statului apreciază că, este foarte important pentru toate statele Uniunii Europene să se caute în continuare căi pentru a ieşi din criză”. Şi premierul Victor Ponta crede că soluţia este dialogul şi nu deciziile unilaterale. Tot pe Facebook, dar din Turcia, unde e convalescent după o operaţie la genunchi, şeful Guvernului de la Bucureşti a scris că, indiferent de calea aleasă de Grecia, vor fi necesari ani lungi de reforme, care implică sacrificii. În ce priveşte efectele asupra României, Ponta aminteşte că aceasta se află în al patrulea an consecutiv de creştere economică, iar evenimentele externe nu îi pot perturba direcţia pozitivă. România nu seamănă deloc cu Grecia — insistă Ponta.
În registru politic, premierul social-democrat român califică Grecia drept o democraţie funcţională şi, cu o stilistică apăsată de stânga, mărturiseşte că îi detestă pe cei pe care-i numeşte talibanii sau măcelarii sociali, care demonizează un popor doar pentru că uneori îndrăzneşte să aibă altă părere decât ei.
În plan economic, cele patru mari bănci din Grecia deţin circa 12% din totalul activelor bancare din România, dar acestea nu vor fi afectate de nicio decizie ce va fi luată de Atena în legătură cu sistemul bancar din Grecia, deoarece sunt persoane juridice române — a subliniat purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu. Nu vorbim despre bănci greceşti, ci vorbim despre bănci româneşti, care au avut, la un moment dat, capital de fondare grecesc” — explică Suciu.
Acestea se supun legislaţiei româneşti, care prevede garantarea tuturor depozitelor în cuantumul sumei de 100 de mii de euro, pentru toate băncile din România. De aceea, adaugă purtătorul de cuvânt, din punctul de vedere al băncii centrale de la Bucureşti, nu există niciun motiv de preocupare în ceea ce priveşte rezervele sau depozitele cetăţenilor români.
