Radio România Internațional

Tag: Banca centrala

  • Analize economice

    Analize economice

    Frecventă în ultimele luni la nivelul multor
    economii ale lumii, majorarea dobânzii de referință este cel mai important
    instrument de politică monetară prin care Banca Centrală poate contracara
    inflația, ajunsă în acest an la valori cu două cifre. În România, unde acest
    indicator a urcat în jurul valorii de 16 procente, specialiştii Băncii
    Naționale spun că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească
    spre finalul anului, dar într-un ritm vizibil încetinit, cauzele fiind legate
    de scumpiri mai mari anticipate a fi consemnate, în perioada următoare, la
    gazele naturale şi energia electrică, la alimente, pe fondul războiului din
    Ucraina şi al sancţiunilor asociate, dar şi al secetei prelungite şi extinse la
    nivel european din această vară.

    Asistăm la o perioadă fără precedent în care
    s-au suprapus mai multe crize, între care cele mai importante sunt criza
    energetică şi cea a preţurilor, spune consultantul de strategie de la BNR,
    Adrian Vasilescu. Inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut, explică
    el – la produse precum combustibili, ţigări, energie electrică, gaze şi energie
    termică, datele care încarcă substanţial preţurile vin din urmă. Și dă și un
    exemplu – în septembrie, deşi preţurile la combustibili, gaze sau energie au
    stagnat comparativ cu luna anterioară, alimentele s-au scumpit tocmai pentru că
    au fost influenţate de evoluţia costurilor mari din lunile anterioare. După cum
    arată cifrele acum, urmează o continuare a creşterii preţurilor, dar cu paşi
    din ce în ce mai mici, estimeză expertul Băncii Naţionale. Trend pe care îl
    anticipează și analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România,
    potrivit căruia, cel mai probabil inflaţia va reveni sub 10% în România abia la
    finele anului viitor:

    Ne putem
    aştepta în continuare la o presiune pe partea de inflaţie, însă marea
    majoritate a mişcării inflaţiei deja a fost făcută. Următoarele creşteri vor fi
    destul de reduse, în sensul de un sfert sau jumătate de punct procentual.
    Pentru anul viitor inflaţia probabil va începe să se reducă gradual în prima
    parte a anului viitor şi mai puternic în a doua parte şi e posibil să terminăm
    anul 2023 cu inflaţia exprimată într-o singură cifră, undeva în jur de 9%.
    Contextul impredictibil pe care îl traversăm face ca prognozele privind
    evoluţia inflaţiei să stea sub semnul incertitudinii, explică Adrian Codirlaşu.
    Situaţia globală este extrem de volatilă, evenimentele sunt în desfăşurare,
    sunt într-o extrem de mare rapiditate şi pot apărea tot felul de situaţii
    neplăcute care să ducă în sus inflaţia, mai spune Adrian Codirlașu.


    În jurul
    încertitudinii se construiesc, de altfel, estimările tuturor specialiștilor.
    Experţii băncii centrale atrag atenția că escaladarea războiului din Ucraina şi
    sancţiunile tot mai severe asociate generează incertitudini şi riscuri
    considerabile la adresa perspectivei activităţii economice şi, implicit, a
    evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei. Toate acestea, spun ei, prin efectele
    posibil mai mari exercitate pe multiple căi asupra puterii de cumpărare şi
    asupra încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi
    planurilor de investiţii ale firmelor. BNR apreciază că, în contextul actual,
    combinaţia echilibrată de politici macroeconomice şi implementarea de reforme
    structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze
    potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea
    stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a
    face faţă unor evoluţii nefavorabile. Datele mai relevă că, în România, consumul dă semne clare de încetinire – o veste nu tocmai
    bună având în vedere faptul că economia locală îşi bazează încă, într-o măsură
    destul de mare, creşterea pe evoluţia acestui indicator. Iar specialiștii cred
    că următoarele luni vor aduce o reducere şi mai mare a ritmului de creştere a
    consumului.


    Această tendinţă va continua şi în perioada următoare, având în
    vedere că urmează iarna ce implică şi costuri mai mari la utilităţi, a declarat
    la Radio România, analistul economic Constantin Rudniţchi explică faptul că a: E foarte posibil ca în
    următoarea perioadă creşterea economică să nu se poată baza pe consum, aşa cum
    a făcut-o în alţi ani, pentru că e un trimestru destul de complicat pentru
    economie şi pentru consumatori. Inflaţia îşi arată deja forţa şi sigur că
    există o scădere a nivelului de trai, a puterii de cumpărare, ori acest lucru
    se va vedea cu siguranţă şi în ritmul consumului. De altfel, întreaga economie
    românească este într-un tip de impas, l-aş numi, în sensul că şi creşterea
    economică va încetini, o arată deja datele din trimestrul doi faţă de
    trimestrul unu. Producţia industrială a scăzut faţă de anul trecut, comenzile
    noi din industrie sunt mai mici, deficitul de balanţă comercială a crescut, iar
    dinamica exporturilor este mai redusă decât cea a importurilor.


    La Washington, un raport al Băncii
    Mondiale consemnează încetinirea abruptă a creşterii economice mondiale şi
    îngrijorările legate de o recesiune globală, care îşi pun amprenta asupra
    preţurilor materiilor prime. În document se arată că, pe măsură ce încetinirea
    creşterii globale se intensifică, se preconizează că preţurile materiilor prime
    vor scădea în următorii doi ani, dar vor rămâne considerabil peste media din
    ultimii cinci ani. Astfel, preţurile energiei se anticipează că se vor reduce
    cu 11% în 2023 şi cu 12 procente în 2024. De asemenea, preţurile produselor
    agricole şi ale metalelor vor scădea cu cinci, respectiv, 15% anul viitor,
    înainte de a se stabiliza în 2024.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    INFLATIA. Banca Nationala ali Românieu criscu viniri rata a toclui di politica monetara ti a 6-a oara tru aestu anu, tru gaeretea tra s’ţănă sumu control inflatia. Dobânda clleaie criscu cu 0,75%, la 5,5% pi an, și intră tru lucru luni. Banca centrală apufusi, tutunăoară, s’crească tocurli la credite și la dipozite. Tănearea a unui control susto tră fluxurli di numerar di pi păzarea monetară și mențănearea a nivelurilor actuale a rezervelor minime obligatorii ti pasivele tru valută națională și xeană a bănţăloru sunt, apofasi loati viniri di Banca Națională. Experțălli s’așteaptă la ună rată anuală constantă a inflației tru T3 și la ună scădiari cu preayalea ma amanatu. Tru cirişaru rata ali inflaţie agiumsi la 15,1%.



    DIASPORA Românii ditu diaspora care au tru planu să s’toarnă și să investească tru ună afacere cari creeadză nai ma pţănu 2 năi locuri di lucru pot s’amintă finanțare di până la 40.000 di euro tru cadrul ediției a III-a a programului Start-Up Nation, dimăndă Ministerul a Turismului ditu România. Solicitanțălli a curi start-up creeadză un loc di lucru pot s’llia până la 20.000 EUR. Tra s’aibă hăiri di programul di 4 milioane EUR, solicitanțăllii lipseaşti s’prezinte dovada reședințăllei tru xinătati.



    BUGET. Ună ajustare la bugetlu di stat easti programată stămâna yinitoari tru România, uidisitu cu premierlu Nicolae Ciucă. Ntră altili, hărgili cu bunurile și serviciile va s’hibă ñicurati cu 10% ti cathi un minister. Tutunăoară, va s’hibă faptă ună analiză tra s’asigura coerența ajustarillei bugetare yinitoare și a programelor di finanțare ti România.



    ECONOMIE Est-europenii ahurhiră s’dukească efectele a polimlui ditu Ucraina ma amănatu andicra di mărli economii occidintale, di itia a crișterilor ti tiñiili di cafi mesu di 2 cifre și subvențiiloru filotimi. Tora, ama lipseaşti s’ñicureadză hărgili tra s’agiundză tru capu, să spuni tru ună analiză Reuters, uidisitu cu cari inflația di 2 cifre, creșterea cu piste 15% a păhadzloru la alimente și creaștirea a custuserloru cu energie zñiipseaşti puteaarea di hărgiueari a oamiñiloru tru Europa di Est. Tru Polonia, oamiñilli şi scurteadză vacanțele, cehllii economisesc di mâcă cama puțăn tru căsăbă și căftânda un doilu loc di lucru, kiro tru cari tru Ungaria oamiñilli ancupără ma puțăne alimente și multu ma puține bunuri di ufiliseari pi lingu kiro. Uidisitu cu analiștillli, riscul ca ună inflație cu dauă ţifre să s’tindă până tru 2023, cum și năile estimări revizuite mutrinda zona euro spuni un risc di recesiune.






    GAZ NATURAL. Ună ñicurari di 15% a consumului di gaze naturale la nivelul UE va s’intra tru lucru tru ahurhita a stămânăllei yinitoare, dimăndă președinția cehă a Consiliului UE. Regulamentul fu adoptat oficial, iar textul va s’hibă publicat luni tru Jurnalul Oficial și va s’intra tru lucru a daua dzuă. Prezidintulu ali Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen, căftă a statilor membre să s’ndreagă ti nai ma slablu caz di suspendare a furnizarilli di gaze ali Rusie. Statele membre lipseaşti tra ş-asiguripsească di cu kiro 80% ditu necesarlu di iarnă.



    UNTOLD. Cluj Napoca, nord-vestul ali Românie, easti nicukirlu a nai ma aștiptat festival di muzică tru aestă veară, Untold. Evenimentul s’dizvărteaşti pi ma multi sţene, cu piste 200 di artiști români și xeñi, cum și nai ma buni DJ a lumillei, concertânda până dumănică seara. Tema festivalului di anlu aestu easti Templul Lunii”, un concept artistic cari scoati tru vidială comata mitologică ali Transilvanie, vidzută ca tărâm a noaptillei și ali măyie. Dzăţ di standuri vindu alimente, biuturi, strañe și gadgeturi. Organizatorlli s’așteaptă la ediția di estan s’llia parti pisti 400.000 di persoane.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 09.01 – 15.01.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 09.01 – 15.01.2022

    Năi misuri antiepidimiţi


    Incidenţa COVID-19 tru Bucureşti şi alţă căsăbadz mãri ditu România, faptă isapi ti 14 dzăli, tricu di 3 cazuri la nillea di bănători, s’clleamă intrarea tru scenariul aroşu. Neise, activitatea a restaurantilor şi cafineadzloru easti di aoa şi nclo cu izini maş până la 30% ditu capacitatea maximă a spaţiului, uidisitu a unei apofasi adoptată di Comitetlu local tră Situaţii di Urgenţă. Localurile pot s’lucreadză maş tu intervalu di sihati 5-22. Participarea easti cu izini maş tră persoanele cari sunt vaccinate contra a virusului SARS-CoV-2 şi tră cari tricură 10 dzăli di la bitisearea a schemăllei complete di vaccinare, tră persoanili cari predzintă rezultatlu negativ a unlui test RT-PCR nu ma veclliu di 72 di săhăţ ică rezultatul negativ certificat a unui testu antigen rapid nu ma veclliu di 48 di săhăţ. Sunt aprukeati și persoanili cari suntu tru perioada anamisa di a 15-a dzuuă şi a 180-a dzuuă ulterioară a confirmarillei ti infecarea cu năulu coronavirus.


    Nică un dosar di vaccinări fictive


    Tinţi persoane fură ncllisi, ñiercuri, dupu aţseali 25 di percheziţii fapti tru Neamţ şi Iaşi (nord-est) di poliţiştilli a Direcţiillei Generală Anticorupţie, tru cadrul a unui dosar mutrinda infracţiuni di fals şi aruşfeti tru ligătură cu amintarea paranomu a născăntoru certificate cari s’atastă vaccinarea anti-COVID-19. Uidisitu cu născănti izvuri judiciare, fură ncllişi trei yeaţră, ună asistentă şi un intermediar. Cercetărli au tu scupo lucre di turlie infracţională fapti, ahurhinda cu giumitatea a anlui 2021, di cătră yeaţră şi asistenţi medicali ditu aţeali dauă giudeţe, cari, ti păradzlli ţi lă si deadi cu titlu di aruşfeti, elibearară certificate di vaccinare ti născănti persoane, acă ună parti di aeşţa nu tricură pi la cabinetele medicale ică centrele di vaccinare. La sfârşitul anului trecut, procurorii ditu Direcţia Naţională Anticorupţie anunțau că, di la diclanşarea pandimiei, acum doi ani, au dischis 168 di dosare penale tră infracţiuni legate di situaţia sanitară ică di vaccinarea fictivă. Uidisitu cu izvurli di hăbări, România avu nai ma lăryurie anchetă ditu statele a Uniunillei Europene, cu cama di 3.000 di certificate false eliberate la Vama Petea di cadri medicale şi lucrători ditu spitale corupţă. Di la declanșarea a pandemiillei, pi teritoriul ali Românie eara nregistrati 1,8 miliuñi di cazuri di COVID-19, iar vără 60 di ñilli di persoane diagnosticate cu năulu coronavirus muriră. Pe fondul psihoz4llei anti-vaccin ţi u adăpă ună parte ali media, ndoi politicieni și alti figuri publiţi, văsilia ari adaua nai ma scădzută rată di imunizare ditu atelli 27 di membri ali Uniunii Europene, după Bulgaria.


    Criza energiillei


    Ministurlu român ali Justiţiei, Cătălin Predoiu, îlli caftă a procurorlui general, Gabriela Scutea, su păhadzlli la electricitate. El va ta s’hibă loati apofasi ti suntu ananghi ta s’află s’ambudyiusească şi combată hăirlăticu iţi turlie di infracţiune tru ligătură cu păhadzlli mãri ditu facturli a românilor. Infracţiuñile vizate pot s’hibă arădeari, abuz tru serviciu, concurenţă niloială, grup infracţional organizat. Şi ministrul ali Energie, Virgil Popescu, lă pitricu a românilor cari lugursscu că facturli la energie electrică şi gaz natural suntu incorecte shibă căftati cu giueapi a furnizorului ică, cara aestu nu da apandisi a căftarillei, s’facă reclamaţie la Autoritatea Naţională di Reglementare tru Energie (ANRE). Ministurlu adusi căbati a furnizorloru că au unu purtaticu incorect andicra di consumatnkisiră niaprukeată di aeşţa, cari u-arucă borgea la politicieni şi află căbati niclarităţli legislative tru ţi mutreaşti compensarea şi plafonarea a facturilor. ANRE cundille că, după reclamaţiile aprukeati tu kirolu ditu soni, nkisiră controale la dzăt di operatori economiţ, furnizori di energie electrică şi gaze.


    Banca Centrală şi inflaţia


    Banca Naţională a Româniillei u criscu rata a toclui di politică monetară la 2%, di la 1,75%, tru an şi apufusi să-lu ţănă control susto ti lichidităţli di pi păzarea monetară. Easti a treia andamusi di lucru consecutivă a cumăndusearillei BNR tru cari easti criscut toclu-clleaie, cu scupolu ta s’ţănă sumu control inflaţia, cari creaşte maa ayoñea andicra di cum s’minduea. Specialiştilli a bancăllei estimeadză că tru yinitoarea perioadă va s’crească şi tocurli practicati di bănţă la mpărmuturli dati ti populaţie şi companii, ama şi la depozitili, ţi suntu nica pi unu livelu multu ñicuratu.


    Păradz europeni tră redresare


    Fonduri di 1,9 miliardi di euro ş-cama intrară, gioi, tru contul a statlui român, aesti reprezentânda prefinanţare ditu împărmutlu dat ali Românie, pritu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ţi fură agiumti ţintele şi jaloanele ditu trimestrul IV 2021 – dimăndă Ministerlu a Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) di Bucureşti. Uidisitu cu izvurlu aesţă păradz s’adavgă la prota tranşă a prefinanţarillei, pi componenta di grant, păltită di Comisia Europeană tu 2 di andreu 2021, tru valoare di 1,85 miliardi euro. Ase, ditu oara anda easti aprobată şi nkisită implementarea a PNRR, pi 3 di brumaru 2021, ună sumă totală di 3,79 miliardi euro fu dată a Româniillei. Cama di 29 di miliardi di euro va-lli si da, utut cu tut a Bucureştiul di la Bruxelles, tră finanţarea PNRR. Împărmuturile ditu aest program, atrapti tru condiţii multu avantajoase, va s’hibă ufilisiti tră finanţarea a născăntoru proiecte di anvergură tră România: suti di kilometri di autostradă, dzăţ di ñilli mii di locuinţe racordate la reţele di apă şi canal, facilităţi tră digitalizarea ndauă ñilli di IMM-uri ică dzăţ di ñilli di icări riampăduriri — nica spuni MIPE.


    România cătă mondialu di handbal


    Echipa naţionala masculină di handbal a României s-califică tru faza a doua a preliminariilor Campionatului Mondial ditu 2023, după azvimsi selecţionata Republicii Moldova viţină cu scorul di 33-23, dumănică seara, pe teren propriu, la Cluj-Napoca, tru atelu ditu soni meci ditu Grupa a 3-a ditu prima fază preliminară. Tru meciurli anterioare ditu grupă, România azvimsi Israelul cu 33-30, iar israelienii antricură Republica Moldova cu 42-31. România agiumsi pi primul loc, cu 6 puncte, deapoa yini Israel, 4, Republica Moldova, 2, şi Cipru, 0 puncte. Selecţionata a Ciprului nata participă la turneu, di cauza a unui focar di COVID-19 tru lot, şi kiru tute meciurile la aşa-numita measă veardi, cu 0-10. Protili dauă clasate s-calificară tru faza a daua a preliminariilor. Cvadruplă campioană a lumillei, România lo parti la 14 ediţii a Campionatlui Mondial masculin di handbal, ama aţea ditu soni tăşu tru 2011.



    Autoru: Bogdan Matei

    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 09.01 – 15.01.2022

    Retrospectiva săptămânii 09.01 – 15.01.2022


    Noi măsuri antiepidemice


    Incidenţa COVID-19 în Bucureşti şi alte oraşe mari din România, calculată la 14 zile, a trecut de 3 cazuri la mia de locuitori, ceea ce înseamnă intrarea în scenariul roşu. Ca urmare, activitatea restaurantelor şi cafenelelor este de acum permisă doar până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, potrivit unei decizii adoptate de Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţă. Localurile pot funcționa numai în intervalul orar 5-22. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore. Sunt acceptate și persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu noul coronavirus.



    Încă un dosar de vaccinări fictive


    Cinci persoane au fost reţinute, miercuri, în urma celor 25 de percheziţii efectuate în Neamţ şi Iaşi (nord-est) de poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie, în cadrul unui dosar privind infracţiuni de fals şi corupţie în legătură cu obţinerea în mod ilegal a unor certificate care să ateste vaccinarea anti-COVID-19. Potrivit unor surse judiciare, au fost reţinuţi trei medici, o asistentă şi un intermediar. Cercetările vizează aspecte de natură infracţională săvârşite, începând cu jumătatea anului 2021, de către medici şi asistenţi medicali din cele două judeţe, care, în schimbul unor sume de bani cu titlu de mită, au eliberat certificate de vaccinare unor persoane, fără ca măcar o parte dintre acestea să fi trecut pe la cabinetele medicale sau centrele de vaccinare. La sfârşitul anului trecut, procurorii din Direcţia Naţională Anticorupţie anunțau că, de la declanşarea pandemiei, acum doi ani, au deschis 168 de dosare penale pentru infracţiuni legate de situaţia sanitară sau de vaccinarea fictivă. Potrivit sursei, România a avut cea mai amplă anchetă din statele Uniunii Europene, cu peste 3.000 de certificate false eliberate la Vama Petea de cadre medicale şi angajaţi din spitale corupţi. De la declanșarea pandemiei, pe teritoriul României au fost înregistrate 1,8 milioane de cazuri de COVID-19, iar circa 60 de mii de persoane diagnosticate cu noul coronavirus au murit. Pe fondul psihozei anti-vaccin întreținute de o parte a media, câțiva politicieni și alte figuri publice, țara are a doua cea mai scăzută rată de imunizare dintre cei 27 de membri ai Uniunii Europene, după Bulgaria.



    Criza energiei


    Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, îi cere procurorului general, Gabriela Scutea, să facă o anchetă pe tema exploziei preţurilor la electricitate. El vrea să fie luate măsurile necesare pentru a descoperi, preveni şi combate eficient orice tip infracţiune în legătură cu preţurile mari din facturile românilor. Infracţiunile vizate pot fi de înşelăciune, abuz în serviciu, concurenţă neloială, grup infracţional organizat. Şi ministrul Energiei, Virgil Popescu, le-a transmis românilor care consideră că facturile la energie electrică şi gaz natural sunt incorecte să se adreseze furnizorului sau, dacă acesta nu răspunde solicitării, să facă reclamaţie la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE). Ministrul a acuzat furnizorii că ar avea un comportament incorect faţă de consumatori, acuzaţie respinsă de aceştia, care pasează responsabilitatea la politicieni şi dau vina pe neclarităţile legislative în ce priveşte compensarea şi plafonarea facturilor. ANRE a precizat că, după reclamaţiile primite în ultima vreme, au fost declanşate controale la zeci de operatori economici, furnizori de energie electrică şi gaze.



    Banca Centrală şi inflaţia


    Banca Naţională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, pe an şi a decis să păstreze controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Este a treia şedinţă consecutivă a conducerii BNR în care se măreşte dobânda-cheie, în încercarea de a ţine sub control inflaţia, care creşte mai rapid decât se anticipa. Specialiştii băncii estimează că în următoarea perioadă se vor mări şi dobânzile practicate de bănci la creditele acordate populaţiei şi companiilor, dar şi la depozite, aflate încă la un nivel foarte redus.



    Bani europeni pentru redresare


    Fonduri de peste 1,9 miliarde de euro au intrat, joi, în contul statului român, acestea reprezentând prefinanţare din împrumutul acordat României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele din trimestrul IV 2021 – informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) de la Bucureşti. Potrivit sursei, această sumă vine în completarea primei tranşe a prefinanţării, pe componenta de grant, plătită de Comisia Europeană pe 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. Astfel, din momentul aprobării şi demarării implementării PNRR, pe 3 noiembrie 2021, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României. Peste 29 de miliarde de euro ar urma să primească, în total, Bucureştiul de la Bruxelles, pentru finanţarea PNRR. Împrumuturile din acest program, atrase în condiţii foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanţarea unor proiecte de anvergură pentru România: sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuinţe racordate la reţele de apă şi canal, facilităţi pentru digitalizarea câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri – mai susţine MIPE.



    România spre mondialul de handbal


    Echipa naţionala masculină de handbal a României s-a calificat în faza a doua a preliminariilor Campionatului Mondial din 2023, după ce a învins selecţionata Republicii Moldova vecine cu scorul de 33-23, duminică seara, pe teren propriu, la Cluj-Napoca, în ultimul meci din Grupa a 3-a din prima fază preliminară. În meciurile anterioare din grupă, România a învins Israelul cu 33-30, iar israelienii au trecut de Republica Moldova cu 42-31. România a ocupat primul loc, cu 6 puncte, urmată de Israel, 4, Republica Moldova, 2, şi Cipru, 0 puncte. Selecţionata Ciprului nu a mai participat la turneu, din cauza unui focar de COVID-19 în lot, şi a pierdut toate meciurile la aşa-numita masă verde, cu 0-10. Primele două clasate s-au calificat în faza a doua a preliminariilor. Cvadruplă campioană a lumii, România a participat la 14 ediţii ale Campionatului Mondial masculin de handbal, însă ultima oară tocmai în 2011.




  • Raport asupra inflaţiei

    Raport asupra inflaţiei

    Banca Naţională
    a României a modificat în creştere de la 3,5 la 3,6% prognoza privind inflaţia
    anuală la finalul lui 2018. Însă, a redus-o tot cu 0,1 puncte procentuale pe
    cea din decembrie 2019, care era estimată la 3 procente. Banca Centrală
    anticipează că inflaţia va oscila uşor în apropiere de 5% lunile următoare, iar
    în trimestrul patru va intra pe o tendinţă de reducere – a declarat
    guvernatorul Mugur Isărescu, cu prilejul prezentării raportului trimestrial
    asupra inflaţiei. El a subliniat faptul că, în ultima perioadă, creşterile de
    preţuri au fost generalizate pe fondul creşterii excedentului de cerere şi a
    costurilor de producţie.


    Alte evoluţii evidenţiate de analizele BNR sunt legate
    de ritmul robust de creştere a consumului, deşi uşor diminuat faţă de vârful
    din trimestrul trei al anului trecut, de tendinţa de deteriorare a încrederii
    consumatorilor, de redresarea investiţiilor, mai ales pe componenta privată şi
    de cvasistagnarea creditului total neguvernamental, începând din vara anului
    trecut. Acest ultim fenomen, determinat de reducerea împrumuturilor de către
    companii, este cauzat, printre altele, de slaba capitalizare în special a
    firmelor româneşti, multe dintre acestea neputându-se califica pentru
    contractarea unui credit. Mugur Isărescu explică faptul că se face o confuzie
    între capital şi datorie.


    Mugur Isărescu: ‘Iluzia aceasta că te capitalizezi prin
    împrumut este mult mai păguboasă, imposibilă, te bagă în faliment. Dacă vrei să
    ai o societate solidă, trebuie să-i pui o bază de capital. Altfel, intri
    într-un cerc vicios. Capitalul este capital şi societăţile româneşti au nevoie
    de capital. Cele private. Proprietarii, cei care vor să le pună pe picioare,
    trebuie să vină cu capital /…/ şi să lase la o parte iluzia că băncile le vor
    ajuta în această direcţie. Băncile pot da credite’.


    Alte fenomene
    semnificative semnalate de raportul BNR sunt: adâncirea deficitului de cont
    curent, dar şi creşterea salariilor, inclusiv a celui minim, o evoluţie ce nu
    poate şi nu trebuie să fie stopată, însă care trebuie realizată controlat în
    funcţie de ceea ce poate absorbi economia, în aşa fel încât să nu se reflecte
    semnificativ în majorarea preţurilor. Aducând în discuţie importanţa unui cadru
    macroeconomic stabil, Isărescu a declarat că politica monetară trebuie să
    devină restrictivă, dar BNR nu intenţionează să sugrume creşterea economică, ci
    încearcă să aducă excesul de cerere în limite rezonabile.


    Banca Centrală a
    decis, în şedinţa de politică monetară de luni, să majoreze din nou dobânda-cheie
    la 2,5%, după pauza din luna aprilie şi după ce în primele două luni din 2018
    au mai fost decise două creşteri. Isărescu consideră că inflaţia va fi ţinută
    sub control, iar dobânzile nu se vor duce foarte sus, după ce BNR a decis să
    continue ciclul de întărire a politicii monetare.

  • Piaţa şi creditarea

    Piaţa şi creditarea

    In România, valoarea restanţelor la creditele mai mari de 20 mii de lei (4500 de euro), în cazul persoanelor juridice, a crescut în septembrie 2014, faţă de luna august, cu peste 300 de milioane de lei (6,6 milioane de euro). Suma depăşeşte 12 la sută din totalul creditelor, potrivit Centralei Riscului de Credit din cadrul Băncii Naţionale. Şi restanţele persoanelor fizice au crescut în septembrie faţă de luna anterioară şi au ajuns la 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), adică aproape 7 la sută din totalul creditelor acordate. In ultimul an, sumele restante înregistrate de populaţie au fost, însă, în scădere, cu 9,62%. Peste 85% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice, în septembrie, reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile. De asemenea, numărul clienţilor cu restanţe la bănci s-a redus în ultimul an, cu aproape 5 procente, la 229 mii de persoane în septembrie 2014.



    Pe de altă parte, Banca Centrală a decis, miercuri, reducerea dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentule, la 2,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută de la 16 la 14%. BNR a menţinut însă rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la 10 la sută. Potrivit BNR, deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.



    Analistul economic Dragoş Cabat susţine că aceste decizii nu vor impulsiona creditarea şi nu vor duce nici la scăderea dobânzilor. Sunt foarte mulţi bani pe piaţă. Dobânzile la depozite oferite de bănci sunt mici, deci băncile comerciale nu au niciun motiv să reacţioneze la această scădere a dobânzii de politică monetară şi ele nu vor reduce dobânda la credite şi nici nu vor acorda mai multe credite acum, pe final de an, aşa că nu se va simţi în niciun fel această scădere a dobânzii de politică monetară, decât că, probabil, vor scădea dobânzile la depozite în continuare.”



    Totuşi, o analiză recentă realizată de un site de specialitate arată că epuizarea fondurilor pentru programul “Prima Casa”, infuzia de lichidităţi din piaţa monetară şi dobânzile în scădere la creditele în lei au avut ca efect intensificarea cererii pe piaţa imobiliară şi, implicit, o creştere vizibilă a preţurilor, mai ales în Capitală, cu până la 3%.



    Expertii susţin că, după o lungă perioadă de stagnare, în care constructiile noi de lux în Bucureşti au lipsit complet, în 2014 a revenit interesul dezvoltatorilor pentru acest segment de piaţă estimat de cei de la publicaţia Capital la 80 de milioane de euro. Expertii imobiliari spun că există, de asemenea, o cerere mare pentru achiziţia de terenuri poziţionate în locaţii de top din Bucureşti. Analiza mai arată că tendinţa din ultimii ani a proprietarilor de a oferi locuinţele spre inchiriere în loc de vânzare se menţine, din cauza ritmului greoi al vânzărilor şi de randamentul obţinut din închiriere, care permite recuperarea investiţiei în 7-8 ani.

  • Eveniment Top – 11.05.2013

    Isapea a protlui an di guvernari ali Uniuni Social Liberali dit Românii



    Liderl’ii ali Uniuni Social Liberali dit Românii prezentarâ isapea a prtlui an di guvernare. Tu minduita a lor, nai ma mărli amintpri aluştui an suntu stabilitatea politicâ şi viziunea guvernamentalâ multu clarâ. Uidisit cu premierlu Victor Ponta, unlu dit liderl’ii USL, limpidzâmea a acţiun’ilor guvernamentali dişcl’isi calea câtâ cristearea a salariilor şi a pensiilor, ama şi discl’idearea a nâscântor proiecti naţionali. Cumândisearea ali USL prezentă şi protili lucri ţi lipsescu îndridzeari ti chirolu yinitor: alâxarea ali Romanii tu un actor importantu pi pâzarea di energhii, unâ crişteari a ratâl’ei di luari a pâradzlor europen’i, descentralizarea, alâxearea ali Constituţii şi regionalizarea ali vâsâlii. Ti opoziţia democrat-liberalâ, bilanţul USL fu unâ furn’ii di moaubeti strâmbâ, di criticâ. Democrat – liberalii aduc câbati ali USL ti lipsa a meatrilor cari s-da cali la criştearea icunumicâ, la scâderea a investiţiilor xeani directi şi la criştearea a borgil’ei publicâ. Pi di altâ parti, PDL pitricu unâ moţiuni simplâ mutrinda turlia tu cari Guvernul USL gestioneadzâ bâgarea tu practico a managementului privat la companiili di stat. Democrat-liberalii aduca nica unâ oarâ câbati ali USL câ nu tin’iseaşti proiectul ţi fu achicâsit cu partenerl’ii internaţionali şi câ armân tu ipotisi maşi managerii cari nu grescu ici, cari ascultâ Putearea. Moţiunea nu fu apruchiatâ.



    Prognozili BNR mutrinda rata ali inflaţii dit România tu 2013-2014



    Banca Naţionalâ ali Românii alâxi tu scâdeari prognoza di inflaţii ti inşita aluştui an di la 3,5% la 3,2%. Ama ti 2014, prognoza fu alâxitâ tu crişteari, cu 0,1 puncti procentuali, la 3,3%. Tu marţu, aţel dit soni mesu ti cari s-publicarâ datili, România avu, ti a treia oarâ la rându, nai ma marea ratâ anualâ a inflaţii dit UE, uidisit cu Eurostat. Guvernatorlu ali Bancâ Centralâ, Mugur Isărescu, easti optimistu: Rata di cathi an ali inflaţii nica easti nafoara a intervalului ţintâ, dupu aţeali dauâ şocuri externi cari dusirâ la inşirea ei dit aestu interval. Easti zborlu ti şoclu dit doilu semestru a anlui ţi tricu, atinsu di seaţitâ, şi di evoluţiili politiţi, a dapoaia şi di criştearea a accizilor şi a pâhadzlor, tu Yinar. Uidisit cu BNR, lucârli cari dusirâ la scâdearea ali inflaţii furâ criştearea a monedâl’ei naţionalâ, defiţitlu di câftari internâ şi percepţia tut ma bunâ mutrinda evoluţia aliştei inflaţii.


    9 Mai — di trei ori sârbâtoari ti România


    România yutuseaşti cathi an, pi 9 di Mai, trei evenimenti importanti: Dzua ali Independenţâ di stat, Dzua ali victorii a suţatâl’ei a Naţiun’ilor Uniti tu Doilu Polim Mondial şi Dzua ali Europi. Aesti treili furâ yurtusiti prit manifestări cari ma di cari, cu paradi militari, inclusiv tu stran’i di epocâ, cu armamentu şi tehnicâ di alumtâ, cu coroani di chitchi, spectacoli di muzicâ, poezii şi di giocuri populari, reprezentanţii di acrobaţii, teatru şi balet icâ focuri di artificii. Premierlu Victor Ponta dzâsi că român’ii lipseaşti sâ-şi promoveadzâ ma multu valorili, iara România sâ-şi afirmâ tu cathi an, di 9 di Mai, identitatea naţionalâ şi europeanâ. La aproaprea 7 an’i di la integrarea ali Românii tu UE, prezidentul Traian Băsescu pistipseaşti şi el câ Uniunea Europeanâ armâni — cu tut ţi-i lipseaşti – uniclu agiutor ti România

    …………………………………………………………………….

    Continuare audio–>



    Armâneaşti: Cristina Mina