Radio România Internațional

Tag: Banca Europeana de Investitii

Sondaj privind cunoștințele despre schimbările climatice

Românii cunosc într-o bună măsură cauzele și consecințele schimbărilor climatice, dar au cunoștințe minime despre soluții, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI).

Respondenții din țara noastră au obținut un punctaj total de 5,77/10, sub media UE de 6,37/10. Participanții au răspuns la 12 întrebări și au fost primit note de la 0 la 10, unde 10 indică nivelul cel mai înalt de cunoștințe, se arată într-un comunicat al BEI.

Românii cunosc în bună parte cauzele schimbărilor climatice

Prima parte a sondajului a s-a axat pe definiția și cauzele schimbărilor climatice, iar românii au obținut un punctaj de 6,83/10, față de 7,21/10, media UE.

Majoritatea respondenților din țara noastră (70%) au selectat definiția corectă a schimbărilor climatice („O schimbare pe termen lung a modelelor climatice la nivel global”), în timp ce numai 5% consideră că schimbările climatice sunt o farsă.

72% știu că principalele cauze ale schimbărilor climatice sunt activitățile umane, precum defrișările, agricultura, industria și transporturile. Dar, 20% consideră că schimbările climatice sunt provocate de fenomene naturale extreme, precum erupțiile vulcanice și valurile de căldură, iar 9 % consideră că sunt cauzate de gaura de ozon.

Ce știu românii despre impactul schimbărilor climatice

La doilea set de întrebări, cel despre consecințele schimbărilor climatice, românii au obținut un punctaj de 6,90/10 puncte, departe de media UE (7,65/10).

Astfel, 80% dintre respondenți au spus că schimbările climatice agravează foametea la nivel mondial prin afectarea randamentului culturilor ca urmare a condițiilor meteorologice extreme. Peste două treimi dintre români (68%) știu că acestea au un impact negativ asupra sănătății umane.

Totodată, numai 57 % dintre români au răspuns corect că nivelul global al mării este în creștere din cauza schimbărilor climatice. Alți 20 % dintre cei chestionați cred că este în scădere, iar 23 % spun că schimbările climatice nu au niciun impact specific asupra nivelului mării.

Impactul schimbărilor climatice asupra migrației, cu strămutări forțate mai mari la nivel mondial, este cunoscut de către 66% dintre români.

Românii, dar și europenii, corijenți la cunoașterea acțiunilor pentru diminuarea schimbărilor

Ultimul calup al sondajului BEI, cel de dedicat cunoștințelor acțiunile care pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice, a adus României cel mai mic punctaj 3,59/10. Media UE s-a situat la 4,25/10 ceea ce arată un nivel scăzut al cunoștințelor la nivelul întregului bloc comunitar.

Totuși, 69% dintre respondenții români știu că folosirea unor produse reciclabile poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice. De asemenea, 64 % au menționat corect că folosirea transportului în comun în locul mașinilor personale este o altă soluție.

În schimb, doar 35% (44% media UE) știu că și o mai bună izolare termică a clădirilor poate fi de ajutor. 27% dintre români (42% media UE) sunt conștienți de faptul că reducerea achizițiilor de haine noi ar putea fi de ajutor.

Doar 20 % dintre românii (26% media UE) au spus că reducerea limitei de viteză pe șosele ar ajuta la atenuarea schimbărilor climatic, și numai 6% știu că emisiile de CO2 sunt legate și de utilizarea digitală.

Sondajul BEI a inclus de participanți din 35 de țări, inclusiv Marea Britanie, SUA, China, Japonia sau India. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în urmată de Luxemburg (7,9/10) și de Suedia (6,96/10).

9 July 2024
Acord european pentru gestionarea crizei

La capătul unor negocieri intense, miniştrii de finanţe ai Uniunii Europene au căzut de acord asupra unui pachet de salvare de peste 500 de miliarde de euro pentru statele comunitare grav afectate de pandemia de coronavirus. Este vorba despre o linie de credit a Mecanismului European de Stabilitate de 240 miliarde de euro pentru a oferi lichidități statelor, mobilizarea a 200 de miliarde de euro în investiții din partea Băncii Europene de Investiții, pentru împrumuturi în cazul întreprinderilor mici și medii, și un fond de 100 de miliarde de euro garantat de țările membre pentru șomaj și păstrarea locurilor de muncă.

Preşedintele Eurogrupului, Mário Centeno, a anunţat acordul convenit după discuţii-maraton. “Acest răspuns include propuneri curajoase şi ambiţioase, care ar fi fost de neconceput în urmă cu numai câteva săptămâni. Ne amintim cu toţii de răspunsul la criza financiară a ultimului deceniu, când Europa a făcut prea puţin şi prea târziu. De această dată, situaţia este diferită,” a spus Centeno.

Ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire, a apreciat acordul drept “cel mai important plan economic din istoria UE”. La finalul unor “lungi, lungi discuţii”, cei 27 au ajuns “să găsească un consens prevăzând răspunsuri puternice” la această criză fără precedent care paralizează continentul şi pune în genunchi numeroase economii, a declarat și ministrul german de finanțe, Olaf Scholz. Acesta a amintit ca măsuri “un sprijin puternic adus întreprinderilor”, “un sprijin foarte clar salariaţilor şi salariatelor” care să permită finanţarea unor măsuri de şomaj parţial şi un sprijin “statelor care au nevoie de acesta” prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES).

Acordul convenit la Bruxelles este “un bun mesaj pentru cetăţenii Uniunii Europene, pentru că ei ştiu că statele acţionează împreună şi că Uniunea Europeană funcţionează”, a mai spus oficialul german. În discuţiile online, de o parte au fost naţiunile nordice, iar de cealaltă parte sudul, cel mai grav afectat şi fragil din punct de vedere economic.

Italia şi Spania au cerut acces la fonduri pe care să le cheltuiască aşa cum li se va părea potrivit, dar olandezii au insistat asupra unor condiţii stricte. În final s-a ajuns la un compromis și la condiţia ca orice guvern care împrumută să aibă motive legate în mod clar de prevenţia COVID-19. Miniştrii au respins solicitarea Franţei şi a Italiei de a împărţi costul crizei prin emiterea unor aşa-numite “coronabonduri”.

Amintim că discuţiile de zilele trecute, ale liderilor europeni, au eşuat. Principala problemă au reprezentat-o atunci condiţiile pe baza cărora ţările membre ale zonei euro pot avea acces la credite ieftine din fondul european de sprijin. Cancelarul german Angela Merkel şi premierul italian, Giuseppe Conte, subliniau atunci importanţa unei reacţii unanime din partea blocului comunitar.

10 April 2020
Planul Juncker își depășește obiectivul inițial de investiții de 315 miliarde EUR

Comisia Europeană și Grupul Băncii
Europene de Investiții (BEI) și-au îndeplinit angajamentul de a mobiliza 315
miliarde EUR în investiții suplimentare în cadrul Planului de investiții pentru
Europa, așa-numitul Plan Juncker.
Au fost aprobate sute de operațiuni susținute printr-o garanție bugetară din
partea Uniunii Europene și din resursele proprii ale Grupului BEI, operațiuni
care se preconizează că vor genera investiții în valoare de 335 miliarde EUR în
cele 28 de state membre ale UE. Acest cuantum depășește obiectivul inițial de
315 miliarde EUR prevăzut în 2015, când a fost lansat Fondul european pentru investiții strategice, ceea ce
ajută la compensarea deficitului de investiții rezultat în urma crizei
economice și financiare.

Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a oferit mai multe
amănunte: Acest plan de investiții are impact în multe domenii. Proiectele finanțate prin planul Juncker
ne-au permis, în Finlanda, de exemplu, să ajutăm sute de migranți și refugiați
să se integreze pe piața muncii. Am putut finanța
cercetări împotriva cancerului la copii sau înfiinţarea unui parc
eolian în Grecia. O parte din investiţia de acolo a fost acoperită de
întreprindere, cea mai mare parte a fost acoperită din fonduri provenite din
planul Junker, care a investit în domeniul energiei regenerabile, în domeniul
cercetării, în cel digital şi al transporturilor, inclusiv în domeniul social.
15 milioane de noi gospodării au acum acces la internet de bandă largă și am
construit 500.000 de apartamente noi la preţuri avantajoase. Circa 700 000 de
întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de pe urma îmbunătăţirii accesului
la finanțare, au fost create zeci de mii de noi
locuri de muncă, iar PIB-ul UE a crescut cu 0,5 %.

Dat fiind succesul Fondului european
pentru investiții strategice, Consiliul European și Parlamentul European au convenit anul trecut să
îi prelungească durata și să îi extindă capacitatea la 500 miliarde EUR până la
sfârșitul anului 2020. Lansat în 2014, planul Juncker permite Grupului BEI să
finanțeze operațiuni care sunt mai riscante decât media investițiilor sale.
Proiectele susținute sunt adesea puternic inovatoare, fiind asumate de
întreprinderi mici, fără istoric de creditare, sau grupează necesități de
infrastructură mai mici în funcție de sector sau de geografie. Sprijinirea unor
astfel de proiecte a obligat Grupul BEI să creeze noi produse de finanțare, de
exemplu, împrumuturi riscante cu caracteristici de aport de capitaluri proprii
sau platforme de investiții. Planul a avut cel mai mare efect în țările cel mai
puternic lovite de criză, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia
și Spania. Deși impactul investițiilor directe este deosebit de mare în aceste
țări, calculele arată că regiunile care vor beneficia de efectele pe termen
lung ale acestora sunt cele vizate de obiectivele de coeziune (în principal
țările din Europa de Est).

1 August 2018
Finanțare pentru inovare industriala (Arctic) în România

Banca Europeană de Investiții (BEI) a acordat un
împrumut producătorului de aparate electrocasnice Arctic pentru finanțarea construcției unei fabrici de mare capacitate
axată pe producția de mașini de spălat, cu ajutorul unor tehnologii avansate de
fabricație și a eficienței date de automatizare. Această tranzacție este
garantată de Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), pilonul
central al Planului de investiții pentru Europa. Sprijinul acordat de Fondul
European pentru Investiții Strategice va stimula investițiile străine directe
în zonele rurale, pentru a atrage noi investiții și pentru a transforma România
într-un centru de producție pentru întreaga Europă.

Purtătorul-șef de cuvânt al
CE, Margaritis Schinas a oferit mai multe amănunte: Avem
veşti bune din România, în legătură cu Planul Juncker de investiții pentru
Europa, întrucât Banca Europeană de Investiții a semnat acordarea unui împrumut
de 68 de milioane de euro producătorului român de electrocasnice, Arctic.
Compania va construi o fabrică de mare capacitate, axată pe producţia
de maşini de spălat, folosind tehnolgia de ultimă oră în domeniu, inclusiv
conceptul de Internetul Tuturor Lucrurilor.

Proiectul este extrem de
inovator, permițând implementarea celor mai recente procese de automatizare,
inclusiv a utilajelor inteligente, a dispozitivelor interconectate și a
tehnologiilor de robotică cooperativă. După finalizarea procesului de
construcție, în 2019, noua fabrică va produce anual aproximativ 2,2 milioane de
mașini de spălat. Acest lucru va permite companiei Arctic – în prezent, liderul pieței de produse electrocasnice din
România, cu o cotă de peste 40% – să răspundă cererii tot mai mari de pe piața
europeană. Arctic face parte din
Grupul Arçelik – al treilea cel mai
mare producător de aparate electrocasnice din Europa și al șaptelea din lume. Arctic
deţine cea mai mare fabrică de prodiucție din Europa continentală, unitatea de
la Găeşti producând până în prezent peste 31 de milioane de aparate
frigorifice. De asemenea, Arctic este
una dintre cele mai importante companii din România, cu peste 3.600 de
angajaţi, inclusiv subcontractori, şi o cifră de afaceri în 2017 de 2,2
miliarde de lei. În prezent, 87% din producția totală a sa este exportată în
peste 80 de țări. Banca Europeană de
Investiții(BEI)
este banca Uniunii Europene. Este instituția de creditare pe termen lung a
Uniunii și este singura care reprezintă interesele statelor
membre. Aceasta pune la dispoziție
finanțare pe termen lung pentru investiții solide care să contribuie la atingerea
obiectivelor politicii UE. BEI colaborează îndeaproape cu alte instituții europene pentru a pune în aplicare politica UE.

23 July 2018
UE şi sectorul medical din România

Uniunea Europeană sprijină reforma sistemului de sănătate din România cu proiecte concrete. Astfel, în perioada 2007 — 2013, au fost susţinute peste 600 de proiecte, iar pentru perioada 2014-2020 sunt aprobate proiecte în valoare totală de peste 320 milioane de euro. Au fost deja aprobate investiţii în unităţile de primiri urgenţe, unde sunt estimate cheltuieli de peste 33 de milioane de euro. Ministerul Sănătăţii îşi întăreşte capacitatea administrativă într-un proiect de peste 12 milioane de euro, iar modulul practic 100 de inimi pentru 100 de copii” a primit o finanţare europeană în valoare de 4,7 milioane euro, pentru formarea unei echipe de medici români, specializate în chirurgia pediatrică, pentru a da doar câteva exemple. Aceşti bani sunt alocaţi prin Fondul Social European, a cărui menire este să ajute societatea, iar sănătatea este un domeniu vital.

Dincolo de fondurile absorbite direct de domeniul sănătăţii, există finanţări europene venite şi din alte proiecte, după cum am aflat de la Ioana Ciocoiu, director în cadrul Ministerului Fondurilor Europene:

“Valorile prognozate a fi absorbite de domeniul sănătăţii pe programele operaţionale: la programul operaţional competitivitate finanţăm două sectoare, cercetarea-dezvoltarea, care este o axă prioritară foarte bine absorbită la momentul acesta, peste 80% din banii alocaţi sunt deja în piaţă şi aici nu sunt alocări dedicate domeniului sănătăţii. Dar sănătatea este menţionată în Strategia naţională de cercetare-dezvoltare, ca domeniu prioritar. Şi cum fondurile europene, cel puţin în perioada 2014-2020, sunt orientate inteligent, au fost stabilite, la nivel naţional, anumite domenii de competitivitate, considerate şi competitive, dar şi cu potenţial de dezvoltare, potenţial SMART, către care să se ducă banii europeni în mod special. Şi sănătatea a fost inclusă în Strategia de dezvoltare a Cercetării – Dezvoltării 2014-2020, tocmai pentru ca investiţiile, inclusiv în infrastructură, să fie accesate de universităţile şi centrele de cercetare din domeniu.”

Menţionând faptul că apelurile de proiecte trebuie să se dovedească susatenabile, adică să includă perspectiva strategică post 2020, Ioana Ciocoiu, director în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, a adăugat: “Sunt peste 36 de milioane de euro estimaţi a fi absorbiţi într-un proiect implementat de Ministerul Sănătăţii, conform nevoilor din sistem, în principiu, noi am prevăzut în programare-digitalizarea înregistrărilor în domeniul sănătăţii, interoperabilitatea şi schimbul de date şi continuarea extinderii serviciilor de telemedicină.”

Tot de la Ioana Ciocoiu am aflat că la toate aceste finanţări se adaugă bani incluşi în programe regionale, precum un proiect care îşi propune crearea a trei spitale, pentru care sunt estimate 150 de milioane de euro. La acest proiect, pregătirea documentaţiei aferente este în curs de finalizare. Vorbim despre proiecte majore, care vor fi aprobate direct de Comisie şi care sunt pregătite de Ministerul Sănătăţii, împreună cu Banca Europeană de Investiţii. Deoarece documentaţia este foarte laborioasă, se preconizează ca aplicaţia să poată fi trimisă spre aprobare Comisiei Europene în decembrie 2018.

9 April 2018