Radio România Internațional

Tag: Banca Nationala

  • Retrospectiva săptămânii – 12.01 – 18.01.2025

    Retrospectiva săptămânii – 12.01 – 18.01.2025

    Alegeri prezidenţiale bis

    Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 4 mai, iar turul doi pe 18 mai – a stabilit, joi, Guvernul de coaliție PSD-PNL-UDMR de la București. Românii din țară vor vota pe parcursul unei singure zile, iar cei din diaspora vor avea la dispoziţie trei zile, însă, în ultima zi – duminică, secţiile de vot se vor închide la ora 21:00 a României, indiferent de fusul orar local. Decizia a fost luată pentru a nu mai fi lăsat un ecart de timp de influenţare a votului atunci când el s-ar fi închis în România, dar ar mai fi rămas deschis în străinătate, în secţiile de la vest de țară. Autorităţile au impus și reguli mai stricte pentru campania electorală, mai ales pe internet, nerespectarea acestora putând fi amendată cu până la 50.000 de lei (circa 10 mii de euro), iar în cazul marilor platforme online cu până la 5% din cifra de afaceri. Hotărârea de Guvern de stabilire a datei prezidenţialelor a fost publicată în Monitorul Oficial.

    Reprezentanţii mai multor organizaţii non-guvernamentale au afirmat că este inacceptabil să se adopte un astfel de act normativ fără o dezbatere publică reală şi fără o analiză a aspectelor care au afectat scrutinul anterior anulat. Amintim că, după ce validase turul unu al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, Curtea Constituțională a României a anulat, pe 6 decembrie, prezidențialele în ansamblul lor, în timp ce în diaspora începuse, deja, votul pentru turul doi. CCR a luat decizia după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a publicat un raport care vorbea despre ingerinţe externe în procesul electoral, neconfirmate, însă, deocamdată, de anchete judiciare.

    Zeci de mii de oameni din toată țara au ieșit, duminică, în stradă, cei mai mulți în București, pentru a cere reluarea turului doi pe care îl consideră anulat nejustificat, dar şi plecarea din funcţie a lui Klaus Iohannis, încă președinte, deși pe 21 decembrie îşi încheiase al doilea şi ultimul mandat la care mai avea dreptul. 161 de parlamentari din opoziție au semnat pentru suspendarea preşedintelui, iar formațiunea AUR a solicitat oficial convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 20 – 24 ianuarie, pentru a se începe procedura de suspendare. În acest scop, este nevoie de votul a 234 de parlamentari.

     

    Decizii ale BNR

    Banca Naţională îşi menţine atitudinea prudentă şi a decis, săptămâna aceasta, să păstreze neschimbată, la 6,5% pe an, dobânda de politică monetară. Dobânda de referinţă n-a mai fost modificată din august, pe fondul eforturilor de scădere a inflaţiei. Conform BNR, aceasta a crescut în ultimul trimestru din 2024 mai mult decât se anticipase, de vină fiind preţurile combustibililor şi seceta din vară. Specialiştii sunt rezervaţi în privinţa unei posibile scăderi în acest an a dobânzii de politică monetară. Ei cred că, dacă după alegerile prezidenţiale nu se îmbunătăţeşte contextul economic intern, poate să apară și o mare presiune pe cursul de schimb al monedei naționale. Pe de altă parte, Guvernul român lucrează la elaborarea proiectului de buget din 2025. Se va menţine ţinta de deficit de 7% stabilită cu Comisia Europeană, dar şi o ţintă de 7% din PIB pentru investiţii.

     

    Din nou, despre Mineriadă

    Fostul președinte al României, Ion Iliescu, și fostul premier, Petre Roman, au fost inculpaţi, din nou, săptămâna aceasta, în dosarul Mineriadei din iunie 1990 pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Procurorii trebuie să refacă de la zero ancheta, după ce probele strânse fuseseră, anterior, anulate în instanţă. Ei susţin că, în iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în Statul român au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsire nelegală de libertate peste 1.200. Începând din aprilie 1990, în Bucureşti a avut loc o manifestaţie pe durata mai multor săptămâni ce avea caracterul unei opoziţii la puterea abia instaurată după Revoluţia anti-comunistă. Potrivit procurorilor, pe 13, 14 și 15 iunie, a fost pusă în practică o acţiune represivă împotriva manifestanţilor, în care au fost implicate, nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, al Apărării, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţie şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie, sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ.

     

    Ziua Culturii Naționale

    Din 2011, România sărbătorește, în fiecare an, pe 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, dată a naşterii lui Mihai Eminescu. Anul acesta, s-au împlinit 175 de ani de la naşterea celui care este considerat cel mai mai mare poet român. Dedicată culturii, artei şi efortului academic românesc, Ziua Culturii Naţionale a fost celebrată, prin numeroase evenimente, în toate comunităţile locuite de români în interiorul sau în afara graniţelor ţării. Au fost, însă, și proteste ale membrilor Federaţiei Sindicatelor din Cultură şi Presă, CulturMedia, care au dorit să atragă atenţia asupra subfinanţării sectorului şi a inechităţilor salariale care afectează angajaţii din muzee, biblioteci şi centre culturale.

     

     

  • Raport privind inflația

    Raport privind inflația

    Cel mai recent raport asupra inflaţiei a fost aprobat la finalul săptămânii trecute de Consiliul de Administraţie al Băncii Naționale a României. Potrivit prognozei, preţurile vor mai creşte uşor până la finalul anului, iar inflaţia se va menţine ridicată. Pe fondul secetei severe din acest an şi al majorării cotaţiilor unor mărfuri care împing în sus preţurile alimentelor şi energiei, în 2025, rata inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie accentuată şi va rămâne peste valorile anticipate – estimează BNR. Abia în 2026, mai arată raportul, aceasta îşi va relua descreşterea şi va coborî sub ţinta propusă de Banca Centrală, de 3,5%.

    Specialiştii BNR subliniază că incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate de anul viitor, dar şi din condiţiile de pe piaţa muncii şi din dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, pe fondul tensiunilor şi conflictelor geopolitice. În raport, BNR mai subliniază că în trimestrul al doilea al acestui an creşterea economică a României şi-a mai revenit pe seama majorării consumului populaţiei, dar şi că investiţiile şi-au redus dinamica anuală pozitivă, iar deficitul balanţei comerciale s-a adâncit. Dinamica exporturilor s-a mai redresat însă în perioada iulie-august, punctează experţii BNR.

    În ultima şedinţă de politică monetară din acest an, Banca Națională a mai decis să menţină rata dobânzii de politică monetară (dobânda-cheie) la 6,5% pe an, cât şi dobânzile la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR la 7,5 procente. Au fost, de asemenea, menţinute neschimbate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, adică acele sume pe care băncile comerciale sunt obligate să le păstreze în conturile Băncii Naţionale. Analiștii economici consideră că incertitudinile, inflaţia, perioada de alegeri care urmează şi evoluţiile internaţionale sunt câteva dintre elementele care au stat la baza deciziilor BNR.

    Analistul Dragoş Cabat explică: “Cred că prudenţa este singura care îşi spune acum cuvântul. Nu putea să facă altceva Banca Naţională, în condiţiile în care, pe de o parte, inflaţia este pe o tendinţă descrescătoare, cel puţin în Europa, pe de altă parte, noi avem cea mai ridicată inflaţie încă la nivelul Uniunii Europene şi atunci nu ar fi putut să scadă dobânda şi nici să o crească, pentru că şi creşterea economică este una foarte mică anul acesta.”

    Ar mai fi de menționat că Banca Centrală a decis anul acesta, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în august la 6,5 procente. Rata dobânzii de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut.

  • Scădere lentă a inflaţiei

    Scădere lentă a inflaţiei

    Rata
    anuală a inflaţiei va continua să scadă în România până la sfârşitul anului,
    dar evoluţia acestui indicator va fi influenţată de pachetul de măsuri fiscale
    pe care Guvernul urmează să-l introducă pentru echilibrarea bugetului.
    Evaluarea a fost făcută de conducerea Băncii Naţionale (BNR), care a decis,
    joi, să menţină dobânda de politică monetară la 7% pe an, valoare neschimbată
    din luna ianuarie. Potrivit experților, decizia băncii centrale a fost
    anticipată de majoritatea actorilor de pe pieţele financiare, fiindcă, pe de o
    parte, inflaţia pare a se reduce mai lent decât era prognozat, iar pe de alta
    economia şi-a atenuat semnificativ creşterea în ultimele luni.

    Potrivit
    actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua, totuși, să scadă până
    la sfîrșitul anului 2023. Resorturile acestei evoluții ar fi reducerea
    cotaţiilor unor mărfuri, o recoltă agricolă bogată şi plafonarea temporară a
    adaosului comercial la produse alimentare de bază.

    BNR atrage, însă, atenţia
    că, începând de anul viitor, apar incertitudini şi riscuri majore legate de
    evoluția inflaţiei. Acestea decurg din configuraţia pachetului de măsuri
    fiscal-bugetare ce va fi implementat de guvern în vederea consolidării
    bugetare, precum şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri,
    de natură să exercite efecte inflaţioniste pe termen scurt.

    Și analistul
    economic Adrian Codirlaşu a prognozat, la Radio România, că procesul
    dezinflaţionist va continua, dar într-un ritm mai lent decât se anticipa, şi e
    posibil ca în primul trimestru al anului viitor să apară din nou o creştere a
    inflaţiei, iar apoi să se reia trendul descendent. El vorbește despre un şoc
    introdus de noile măsuri fiscale, fiindcă se măresc accizele și se majorează
    cota de TVA pentru anumite produse din coşul de consum.

    De asemenea, preţul
    petrolului a crescut şi va antrena și scumpirea combustibililor. Introducerea
    unei taxe noi, pe cifra de afaceri, va mări, previzibil, preţurile de vânzare.
    În sfârșit, mai spune Adrian Codirlaşu, în România va creşte salariul minim pe
    economie, ceea ce înseamnă încă un cost în plus pentru companii, ce va genera,
    la rândul său, o creștere a preţurilor.

    Specialiștii Băncii Naționale mai spun că, pentru România, incertitudini şi riscuri la adresa activităţii
    economice şi, implicit, a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei le generează
    războiul din Ucraina vecină, evoluţiile economice sub aşteptări din Europa,
    precum şi nivelul absorbţiei fondurilor comunitare.

    Anterior, și șeful misiunii
    FMI pentru România, Kees Martjin, declarase, la București, că războiul
    declanșat de Rusia în Ucraina, o scădere a activităţii economice pe continent
    şi chiar în întreaga lume ar duce, inevitabil, la o încetinire a creşterii
    economice şi în România. (Bogdan Matei)


  • Mpărmuturi ma scumpi tru România

    Mpărmuturi ma scumpi tru România

    Rata anuală a inflaţillei agiumsi tru România la 16,8% tru meslu brumaru 2022, di la 15,32% tru sumedru. Cifrele năstrecu prognoza di inflaţie tră bitisita-a anului pi cari u-avea dimăndată guvernatorul a Băncăllei Naţionale (BNR), Mugur Isărescu – 16,3%. Easti, tutunăoară, nai ma mari rată ditu dauli dekenii dit soni: tru 2002, inflația anuală agiumsi la 22,5%, a deapoa, ditu 2005 până tru 2021, s-a rmână maş la ună ţifră. Minari anticipată cata di tută lumea, Consiliul di Administraţie al BNR u criscu diznău, ñiercuri, rata a toclui di politică monetară, cu 0,25%, la 7 procente pi an. Specialiştilli a băncăllei centrală estimeadză tora că rata anuală a inflaţilleei va să scadă, vahi, lişoru tru protlu trimestru aluştui anu şi va s’dipună semnificativ ma yoñea cama deapoa, nica sumu 10%, nica ditu trimestrul trei al 2023. Naua ajorare a ţoclui clleaie va s’ducă, nai ma probabil, şi creastirli a tocurloru la bănţăli comerciale, maxus tru cazlu a Mpărmuturilor.



    Analistul economic Dragoş Cabat declară, tră Radio România, că eara importantu să s-ducă ninti tendinţa di creaştire a toclui clleaie, tra s’nă asiguripsimu că inflaţia va s’agiungă pi un plafon şi va s-intra, cama deapoa, pi ună cali descendentă, acă aestu lucru nsimneadză şi ună creaştire a ratelor tră aţell cari au Mpărmuturi tru lei cu tocu variabilu. Cata 600.000 di români suntu sigura afectaţ de aestă majorare de tocu – spuni Dragoş Cabat. El spuni, ama, că, tru general, persoanili cari au Mpărmuturi bancari contractati suntu ditu categoria aţiloru cu venituri medii ică pisti medie şi adavgă că problema mari easti cu românii cari au venituri ñiţ, ţi earau şi continuă s’hibă la limita a unui bănaticu tiñisitu, iar tră aeşţă easti multu importantu să s’dănăsească criştearea abruptă a păhadzloru di consum.



    Majorarea a toclui di politică monetară va s’ducă la dănăsearea a investiţiilor tru sectorlu privat şi la ună dalgă di falimente speţifiţi ti recesiuni — feaţi timbihi, ditu opoziţie, deputatul USR Claudiu Năsui. Fostul ministru ali Economie reproşeadză a Guvernului PSD-PNL-UDMR că s-mprmută “cabaia multu”, pi fondul creştirillei hărgili tră planuri di dezvoltare locală şi tră năi agenţii di stat. Organizaţie non-guvernamentală cabaia activă tru spaţiul public, Fundaţia tră Apărarea Cetăţenilor Contra a Abuzurilor Statului (FACIAS) lugurseaşti, tu arada-lli, revoltător turlia tru cari statul român, pritu Banca Naţională, aleapsi s’pondereadză inflaţia galopantă, di u arucă fortuma pi românilli cari au Mpărmuturi la bănţă. Umflarea di cătră BNR a tocurloru, fără niţi ună altă misură compensatorie tră populaţie — nica spuni FACIAS -, avu drept consecinţă majorarea cu până la 60% a ratilor a românilor. Aestă politică financiară, orientată exclusiv ti agiutarea a bănţălor, va s’ducă tu şcurtu kiro la alithealui traghedii, ţi va u zñiipsească populaţia activă a văsiliillei — cundilleadză di cu kiro organizaţia non-guvernamentală.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Credite mai scumpe în România

    Credite mai scumpe în România

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns în România la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în
    octombrie. Cifrele depăşesc prognoza de inflaţie pentru finalul anului pe
    care o     anunţase însuşi guvernatorul Băncii Naţionale (BNR), Mugur Isărescu -
    16,3%    . E, de asemenea, cea mai mare rată din ultimele două decenii: în 2002, inflația anuală a ajuns la 22,5%, pentru
    ca, din 2005 până în 2021, să rămână la o singură cifră.     Mişcare anticipată de mai toată lumea, Consiliul de Administraţie
    al BNR a majorat din nou, miercuri, rata dobânzii de politică monetară, cu
    0,25%, la 7 procente pe an. Specialiştii băncii centrale estimează acum că rata
    anuală a inflaţiei va scădea, probabil, uşor în primul trimestru al acestui an
    şi va coborî semnificativ mai repede ulterior, chiar sub 10%, încă din trimestrul
    trei al lui 2023. Noua majorare a dobânzii cheie va determina, cel mai probabil,
    şi creşteri ale dobânzilor la băncile comerciale, în special în cazul
    creditelor.


    Analistul economic Dragoş Cabat a declarat, pentru Radio România,
    că era important să se continue tendinţa de creştere a dobânzii cheie, pentru a
    ne asigura că inflaţia va atinge un plafon şi va intra, ulterior, pe o
    traiectorie descendentă, chiar dacă acest fapt înseamnă şi o creştere a ratelor
    pentru cei care au credite în lei cu dobândă variabilă. Cam 600.000 de români
    sunt sigur afectaţi de această majorare de dobândă – afirmă Dragoş Cabat. El
    susţine, însă, că, în general, persoanele care au credite bancare contractate
    sunt din categoria celor cu venituri medii sau peste medie şi adaugă că
    problema mare este cu românii care au venituri mici, ce erau şi continuă să fie
    la limita unui trai decent, iar pentru aceştia este foarte important să se
    stopeze creşterea abruptă a preţurilor de consum.


    Majorarea dobânzii de
    politică monetară va conduce la oprirea investiţiilor în sectorul privat şi la
    un val de falimente specifice recesiunii – a atenţionat, din opoziţie,
    deputatul USR Claudiu Năsui. Fostul ministru al Economiei reproşează Guvernului
    PSD-PNL-UDMR că s-a îndatorat masiv, pe fondul creşterii
    cheltuielilor pentru planuri de dezvoltare locală şi pentru noi agenţii de
    stat. Organizaţie non-guvernamentală destul de activă în spaţiul public,
    Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS)
    consideră, la rându-i, revoltător modul în care statul român, prin Banca
    Naţională, a ales să pondereze inflaţia galopantă, împovărând românii care au
    credite la bănci. Umflarea de către BNR a dobânzilor, fără nicio altă măsură
    compensatorie pentru populaţie – mai susţine FACIAS -, a avut drept consecinţă
    majorarea cu până la 60% a ratelor românilor. Această politică financiară,
    orientată exclusiv spre ajutorarea băncilor, va conduce în scurt timp la
    adevărate tragedii, ce vor afecta populaţia activă a ţării – prevesteşte organizaţia
    non-guvernamentală.


  • Lege privind rezerva de aur a României

    Lege privind rezerva de aur a României

    Senatul de la București a adoptat un proiect
    prin care Banca Naţională trebuie să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur
    ţinută în străinătate. Votul final va fi dat de
    Camera Deputaților, urmând ca mai apoi documentul să ajungă la președintele
    Klaus Iohannis, pentru promulgare. Proiectul a fost iniţiat de liderul social-democraților, Liviu Dragnea,
    împreună cu senatorul PSD Şerban Nicolae. În motivarea documentului, cei doi
    precizeză că pentru aurul depozitat în străinătate Banca Naţională nu
    realizează niciun fel de venituri, ci doar achită contravaloarea costurilor de
    depozitare.


    În favoarea proiectului s-au pronunţat reprezentanţii PSD, în timp
    ce parlamentarii PNL, PMP şi USR (opoziție) l-au criticat şi au votat
    împotrivă. Liderul de grup al PSD, Şerban Nicolae, a spus că, în prezent,
    rezerva de aur constituită de BNR, în valoare totală de 103,7 tone, se găseşte
    în proporţie de 65% în străinătate, în Banca Angliei şi în Elveţia, iar restul de 40 de tone se află în Tezaurul
    României, la BNR. Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică
    păstrarea unei asemenea cantităţi de aur în străinătate, preciza Şerban
    Nicolae, care menţiona că propunerea legislativă nu reprezintă o sancţiune la
    adresa Băncii Centrale.


    Şerban Nicolae: Nu e vorba de niciun fel de
    sancţiune dată BNR. Nu e vorba de nicio critică dată modului în care BNR a
    administrat această rezervă. Nu se pune în niciun fel problema modificării
    modului în care Banca Centrală administrează rezerva internaţională, nu doar aurul.


    Opoziţia a votat împotriva acestui document, despre care spune ca reprezintă o
    măsură populistă cu caracter strict electoral şi cu consecinţe dezastruoase
    pentru economie. Vlad Alexandrescu, viceliderul grupului USR din Senat:
    Măsura
    este lipsită de orice raţionalitate economică şi financiară. Ea s-ar putea
    explica doar în cazul în care ori Guvernul Dăncilă a ajuns la fundul sacului şi
    nu mai are de unde plăti pensiile şi salariile bugetarilor, ori Executivul
    pregăteşte să adopte măsuri radicale în zona
    justiţiei, care pot duce la sancţionarea României şi izolarea ei pe plan
    internaţional.


    Contul
    din Banca Angliei a fost deschis în 1990, Londra fiind unul dintre cele mai
    mari centre financiare ale lumii. Aurul a fost transferat din 1999 până în 2002,
    iar pentru el România plătește anual un comision. Repatrierea lui ar costa însă mult mai mult decât depozitarea în Banca
    Angliei, atrag atenția specialiștii. În plus,     atunci     când o țară
    are rezerve de aur, împrumuturile sale externe au rating mai bun. Depozitarea
    aurului românesc în afara granițelor nu este o practică nouă. România a avut,
    în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aurul la FED în SUA (11,6 tone),
    la Banca Angliei (10,2 tone) şi la Banca Elveţiei (25,4 tone).

  • Economia României, analize şi previziuni

    Economia României, analize şi previziuni

    În
    previziunile economice de primăvară publicate joi, Comisia Europeană a menţinut
    la 4,5% estimările referitoare la creşterea de anul acesta a economiei
    României, pe care o anticipează robustă, iar pentru 2019 se aşteaptă la un
    avans al Produsului Intern Brut de 3,9 procente. Această analiză venită din
    afara ţării este lucidă – spune specialistul economic Constantin Rudniţchi,
    care explică: Ce putem constata, în cazul României, este că avem, pe de-o parte, o
    menţinere a creşterii economice la un ritm bun, dar, pe de altă
    parte, atenţie, o descreştere. Dacă am avut 7% creştere economică anul trecut,
    anul acesta prognoza este de 4,5%, iar anul viitor, în 2019, de 3,9%. Încă o
    dată, sunt ritmuri bune de creştere, dar într-o cădere, dacă ne uităm la
    tendinţă.

    Comisia Europeană
    mai semnalează că deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 3,4% din
    PIB în 2018, pentru ca anul viitor să se adâncească la 3,8% în special din
    cauza creşterii salariilor în sectorul public. Din nou, analistul economic Constantin
    Rudniţchi: Vedem în prognoza Comisiei Europene faptul
    că există îndoieli vizavi de menţinerea deficitului bugetar. Aici, amendamentul
    meu este că şi anul trecut, într-adevăr, s-a vorbit despre depăşirea
    deficitului bugetar de către România; până la urmă, s-a reuşit să se menţină la
    nivelul de 3% din PIB, cu precizarea că s-au tăiat din investiţiile publice şi
    cifrele o arată foarte clar. Mi-e teamă că şi anul acesta, şi anul viitor se
    vor sacrifica o parte din investiţiile publice pentru a se păstra deficitul
    bugetar în cadrul Tratatului de la Maastricht, ceea ce înseamnă că, în aceste
    momente, în economia românească se duc mai mulţi bani către salarii şi mai
    puţin către investiţii.

    Cât despre inflaţie, Comisia Europeană estimează
    că aceasta, în creştere de la sfârşitul lui 2017, îşi va păstra tendinţa, dar
    se va tempera într-o oarecare măsură în 2019. Cel puţin în ultimele luni des
    invocată, inclusiv în răfuieli
    politice interne, inflaţia are, însă, cauze externe, neavând legătură
    nici cu acţiunea Guvernului, nici cu cea a Băncii Naţionale. A spus-o preşedintele
    PSD (la guvernare), Liviu Dragnea, prezent la o întâlnire, joi, între premierul Viorica Dăncilă, şi
    guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Liviu Dragnea: Şi Guvernul şi Banca
    Naţională au convenit că principalele cauze pentru creşterea inflaţiei în
    această perioadă sunt factori exogeni. Este vorba de factori din afara
    Guvernului sau a Băncii Naţionale – şi pot să vă dau şi câteva exemple: gaze,
    energie, petrol – care au o contribuţie masivă la creşterea inflaţiei şi care
    nu sunt gestionate nici de Guvern, nici de Banca Naţională.

    Liviu Dragnea
    a precizat că, în România, în a doua jumătate a anului, vor începe proiecte
    mari de infrastructură.

  • Prognoze BNR privind inflaţia

    Prognoze BNR privind inflaţia

    Banca Naţională a României a revizuit în scădere prognoza de inflaţie atât pentru 2016, cât şi pentru 2017. Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a anunţat, joi, că indicele preţurilor de consum urmează să rămână în teritoriu negativ până la sfârşitul acestui an. El a menţionat că inflaţia anuală ar urma ca, în 2017, să reintre în intervalul de variaţie ţintit de către BNR, dar fără a depăşi 2,5%, iar în 2018 va ajunge în partea superioară a acestui interval.



    Mugur Isărescu a explicat: “Pe plan intern riscurile se conturează în sfera politicii fiscale şi de venituri, în contextul anului electoral şi al absenţei acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale, precum şi ale efectelor adverse, gen rate de modificări ale legislaţiei în domeniul financiar. Contextul extern este marcat de incertitudini ridicate, legate de creşterea economică globală şi de redresarea economică a zonei euro, amplificate de rezultatul referendumului din Marea Britanie, de tensiunile geopolitice şi de dificultăţile din sistemul bancar european.”



    Amintim că, în ultimul raport trimestrial asupra inflaţiei, publicat în luna mai, BNR estima un nivel al acesteia de 0,6% pentru finalul lui 2016 şi de 2,7% pentru 2017. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că scenariul de bază relevă o traiectorie proiectată a ratei anuale a inflaţiei semnificativ mai joasă decât cea previzionată anterior, în contextul persistenţei la nivel global şi regional a unui nivel scăzut al inflaţiei. Acesta este de natură să afecteze comportamentul inflaţiei de bază, dinamica preţurilor volatile, dar şi cea a preţurilor administrate”, a spus Isărescu.



    El a mai spus că noua prognoză păstrează profilul ascendent, în condiţiile presiunilor inflaţioniste exercitate de excedentul de cerere agregată şi de costurile unitare cu forţa de muncă. In iunie, rata anuală a inflaţiei a urcat până la -0,7%, de la -3,5% în luna mai.



    Evoluţia a fost generată de eliminarea efectului scăderii TVA la alimente, din iunie 2015, din indicele anual, în condiţiile în care preţurile au scăzut în iunie faţă de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor. Potrivit BNR, menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ se datorează exclusiv efectului indus de reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016.

  • Creşterea economică şi relaxarea fiscală

    Creşterea economică şi relaxarea fiscală

    Banca Naţională a României a prezentat, marţi, raportul asupra
    stabilităţii financiare, care, în acest an, s-a concentrat pe analizarea sectorului privat, în condiţiile în
    care o treime din companiile româneşti au pierderi permanente şi nu folosesc
    eficient o importantă sursă de finanţare – fondurile europene. Conform
    documentului, în prezent nu există riscuri sistemice severe, însă se manifestă
    alte două pericole sistemice ridicate: primul este legat de incertitudinile
    privind evoluţiile economice externe, iar cel de-al doilea, de revenirea unor
    politici economice neadecvate pe plan intern. Alte riscuri de nivel moderat se
    referă la o menţinere a evoluţiei modeste a activităţii de creditare a
    companiilor, la riscul de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia şi la
    riscul de credit, ultimul fiind însă în
    scădere.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a
    atras din nou atenţia că orice reducere de taxe şi impozite, aşa cum este ea
    prevăzută în noul cod fiscal, trebuie să ţină seama de stabilitatea financiară.
    El a avertizat că fără menţinerea macrostabilităţii economia de piaţă are de
    suferit: Mugur Isăresc: O relaxare fiscală, dacă nu se face în
    condiţii de păstrare a macrostabilităţii, este o păcăleală. Pentru că dai ceva
    cuiva, să zicem, celor care beneficiază de reducerile de impozite, şi atunci
    taxezi întreaga societate prin inflaţie, prin dobânzi mai mari, prin depreciere
    de curs şi, poate cel mai grav, prin arierate la plăţile bugetare, care sunt
    tot o taxă netransparentă şi e greu de cuantificat.

    Una dintre
    temele de interes ale raportului s-a referit la situaţia datoriei publice
    externe a României. În opinia şefului Băncii Centrale, aceasta are o importanţă esenţială pentru o
    creştere economică de durată. Mugur
    Isărescu: În prezent, datoria publică a României este
    sustenabilă. Creşterea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB, care
    este o problemă, poate deveni periculoasă, contraproductivă şi poate să ducă
    spre situaţii extrem de dificile. Respectarea şi în anii următori a obiectivului
    pe termen mediu va asigura menţinerea unui deficit anual în PIB, creşterea
    moderată de la un an la altul a datoriei publice totale, care să permită
    stimularea economiei naţionale.

    În ultimul său
    raport, FMI şi-a îmbunătăţit semnificativ
    prognoza privind evoluţia economiei româneşti pentru acest
    an şi anul viitor. Astfel, PIB-ul României ar urma să crească cu 3,4% în 2015
    şi cu 3,9% în 2016, faţă de 2,7%, respectiv 2,9%, creşteri estimate în
    primăvară. Instituţia financiară prognozează
    pentru acest an o inflaţie de minus 0,4%, care se va menţine negativă şi în
    2016. Totodată, FMI atrage atenţia asupra riscurilor geopolitice crescute
    din Ucraina şi asupra impactului crizei refugiaţilor din Europa, în legătură cu
    care estimează costuri economice şi sociale.

  • Retrospectiva săptămânii 29/09-05/10/2013

    Retrospectiva săptămânii 29/09-05/10/2013

    Romania si spatiul Schengen



    Drumul Romaniei catre spatiul european de libera circulatie Schengen este presarat cu obstacole. Romania si vecina sa de la sud, Bulgaria, asteapta de mai mult de doi ani unda verde pentru accesul in Shengen, insa unele state UE se opun invocand coruptia din cele doua tari. In aceasta saptamana, ministrul francez al afacerilor europene, Thierry Repentin, a afirmat ca România si Bulgaria nu vor fi probabil primite, în curând, în Schengen din cauza raportului pe care Comisia Europeana îl va întocmi în domeniul justitiei si care, spune el, va fi negativ. In plus numerosi politicieni francezi, atat din opozitie cat si de la putere, invoca problema romilor originari din Romania, care nu reusesc sa se integreze, si se tem ca s-ar putea trezi cu o invazie masiva a acestora. Insa, vicepresedintele grupului de prietenie româno-francez, Pierre Dufau, sustine ca integrarea romilor în comunitatea franceza sau în cea europeana nu ar trebui legata de intrarea României în spatiul de libera circulatie. In plus, între România şi Franţa există un parteneriat strategic, în baza căruia oficialii de la Paris şi-au exprimat sprijinul pentru aderarea Bucurestiului la Schengen Obiectivele parteneriatului se sustin prin reciprocitate, a spus, la randul sau, ministrul roman de externe, Titus Corlatean: Ceea ce am stabilit în parteneriatul strategic si foia de parcurs pe care am semnat-o cu premierul francez, la Paris, în urma cu câteva luni, acolo unde este inclus un obiectiv comun asumat de ambele parti, sprijinirea de catre Franta a demersurilor României pentru aderarea la Spatiul Schengen si unde sunt si alte obiective politice, strategice, economice, culturale extrem de importante, un astfel de parteneriat strategic se sustine prin reciprocitate. Daca nu exista reciprocitate atunci este bine sa primim pe canale oficiale si nu prin intermediul mass-mediei din partea guvernului francez aceasta concluzie”.




    Exploatarea aurifera de la Rosia Montana, sub semnul dilemelor



    Proiectul de la Rosia Montana continua sa fie o sursa de dileme in ceea ce priveste exploatarea aurifera.. Depozitul de aur de 300 de tone de sub Rosia Montana este, în prezent, considerat a fi unul dintre cele mai mari din Europa şi al treilea ca marime din lume. Criticii proiectului il vad ca pe o ameninţare pentru mediu, datorită metodei de extracţie cu cianuri, precum şi pentru vestigiile istorice. In schimb, susţinatorii spun că deschiderea minei ar crea locuri de muncă. De peste doua saptămîni au loc audieri, atat in comisa parlamentara special infiintata cat si in comisii parlamentare de specialitate, ale tuturor partilor implicate. Seful SRI, George Maior, spune ca Rosia Montana constituie o problema de securitate nationala, dar că nu se poate pronunta asupra oportunitatii implementarii acestui proiect. La randul lor, reprezentantii investitorului canadian sustin ca România va câstiga în plan economic de pe urma exploatarii, mediul va fi mult mai curat ca astazi, iar patrimoniul cultural, în speta cel arheologic, va fi pus în valoare.




    Vreme extrema, in Romania, la inceput de octombrie



    Luna octombrie a debutat cu temperaturi neobisnuit de reci pentru aceasta perioada a anului in Romania. De exemplu, la Bucureşti, 1 octombrie a fost cea mai rece zi din ultimii 80 de ani, maxima termica urcand doar pana la 7 grade C. Jumatatea sudica a tarii a fost afectata de ploi abundente şi vânt puternic. Bilantul intemperiilor a constat în străzi şi gospodării inundate, localităti fără curent electric, copaci şi acoperişuri smulse de vânt, zeci de maşini avariate. In centrul tarii si la munte zapada si viscolul au provocat ambuteiaje, accidente rutiere. In acelasi timp, mai multe trenuri internaţionale şi naţionale au inregistrat intarzieri semnificative.




    BNR a scazut dobânda de politica monetara de la 4,5 la 4,25%


    Banca Nationala a Romaniei a scazut, de la 1 octombrie, dobânda de politica monetara pâna la un nou minim istoric, pentru a treia oara consecutiv. BNR a redus dobanda cheie de la 4,5 la 4,25% pe an. Măsura este destinată relansării creditării în moneda naţională. Dar, cel puţin până acum, efectele asteptate nu au apărut, iar băncile comerciale sunt criticate pentru că nu au urmat îndemnurile BNR şi nu au ieftinit împrumuturile în lei. Mai mult, a remarcat guvernatorul Băncii centrale, Mugur Isarescu, în loc să reduca dobânzile pentru împrumuturi, băncile comerciale au scăzut dobânzile pentru economii.




    Prima editie a Festivalului International de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio Romania la Bucuresti



    Peste 50 de piese din 22 de tari au fost inscrise la prima editie a Festivalului International de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova care s-a desfasurat in aceasta saptamana la Bucuresti. Organizat de Radio Romania, sub înaltul patronaj al Principesei Mostenitoare Margareta a României, evenimentul s-a desfasurat sub auspiciile aniversării, pe 1 noiembrie, a 85 de ani de la primul semnal emis în eter de postul public de radio din Romania. Prima piesa de teatru la microfon, în România, a fost difuzata în februarie 1929.




    Evolutii ale echipelor romanesti de fotbal in Cupele europene



    Echipa romaneasca de fotbal Pandurii Targu Jiu a remizat, joi, in deplasare, scor 1-1, cu portughezii de la Pacos Ferreira, in Grupa E a Europa League. In clasamentul grupei Fiorentina(Italia) ocupa primul loc, cu 6 puncte ,urmata de Dnepr Dnepropetrovsk (Ucraina), cu 3 puncte, Pandurii si Pacos Ferreira, cu cate un punct. Pe de alta parte, marti, campioana Romaniei la fotbal, Steaua Bucuresti, a pierdut, pe teren propriu, cu scorul de 0-4, meciul cu londonezii de la Chelsea, in Grupa E a Ligii Campionilor. Cu 0 puncte, Steaua se afla pe ultimul loc al grupei. Lider e Schalke 04, din Germania, cu maxim de puncte, sase, urmata de Chelsea si FC Basel, cu cate trei.

  • Consilierii sovietici în România

    Consilierii sovietici în România

    În apariţia şi dezvoltarea tipului de societate politică sovietică au existat câţiva piloni de bază: armata sovietică, partidul comunist, aparatul de represiune şi consilierii sovietici. Aceştia din urmă au adus de la Moscova în toate ţările Europei Centrale şi de Est maniera de a gândi şi aplica modelul comunist. Şi în România, consilierii sovietici au invadat toate instituţiile statului pentru supravegherea transformării complete a societăţii dintr-una capitalistă într-una socialistă. Formal, a existat o cerere a guvernului român, dar în realitate, trimiterea consilierilor sovietici a fost o decizie a Moscovei.



    În toamna anului 1949, liderul comuniştilor români Gheorghe Gheorghiu-Dej trimitea o scrisoare lui A. A. Gromâko, locţiitor al ministrului de Externe al URSS, prin care se solicita trimiterea unuia sau a doi specialişti care să acorde asistenţă conducerii Partidului Muncitoresc Român pentru analizarea situaţiei unor membri ai partidului cu o activitate neclară şi suspectă”. În şedinţa din 9 noiembrie 1949 a Biroului Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, solicitarea lui Dej a fost aprobată. Din partea Ministerul Securităţii Statului al URSS au fost trimişi în România numiţii A. M. Saharovski şi V.S. Patrikeev. Acesta era momentul de început. Convenţia dintre România şi URSS semnată pe 5 februarie 1950 consfinţea evidenţa relaţiilor de subordonare dintre cele două ţări.



    Consilierii sovietici au fost trimişi în primul rând în armată şi în Securitate. Durata şederii lor era de 3 ani, iar costurile erau suportate de partea română, atât pentru întreţinerea lor, cât şi pentru cea a familiilor lor. Ei primeau două salarii: unul în lei, pe care îl încasau direct, şi altul în ruble, plătit statului sovietic. În afară de aceasta, consilierii primeau locuinţe gratuite, acces în magazine speciale, cheltuieli de transport.



    Dar nu numai armata şi Securitatea au fost puncte strategice pentru consilierii sovietici, ci şi sectoarele economice. Nicolae Magherescu a fost şef de cabinet al scurtului mandat de ministru pe care l-a avut liberalul Mihail Romniceanu în guvernul Petru Groza dominat de comunişti. În 1996, el povestea Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română despre existenţa unuia dintre consilierii sovietici din Banca Naţională a României: ”În Banca Naţională am fost trimis la sucursala Ploieşti. Dar nu am stat decât doi ani şi după aceea am revenit în centrală. Şi când am revenit în centrală – asta s-a întâmplat pe la sfârşitul lui 1949-50 – era un consilier sovietic pe care îl chema Romaşov, îmi aduc aminte numele perfect. Şi era neglijent îmbrăcat şi pantalonii necălcaţi, după câte ţin eu minte. Şi acesta a venit cu toate instrucţiunile de la Gost Bank, de la Moscova, şi noi am trecut cu toate operaţiunile noastre de bancă pe modelul Gost Bank. Însă norocul nostru a fost că am avut un guvernator, Aurel Vîjoli, care a fost funcţionar al Băncii Naţionale din 1923. Era un tehnician desăvârşit, era foarte bine pregătit şi mai ales a fost un om care a ţinut la tradiţia Băncii Naţionale, adică a păstrat mentalitatea funcţionarului de bancă.”



    Nicolae Magherescu a arătat şi cum s-a schimbat politica economică a băncii centrale a României, politică dictată de cosilierii sovietici: ”Această schimbare am făcut-o pentru că era ordinul să mergem pe un nou sistem. Ce însemna asta? Tot monetarul care era pe piaţă trebuia să stea în conturi la Banca Naţională. Nici o înteprindere nu avea voie să ţină bani în casă decît la un plafon minim stabilit. În funcţie de monetarul care era la Banca Naţională se fixa şi planul de credite al înteprinderii care era centralizat. Banca Naţională era aceea care finanţa toate intreprinderile, după ce Ministerul de Finanţe le dota cu mijloace circulante proprii. Diferenţa care era peste necesarul de mijloace circulante trebuia acoperită prin credite de la bancă să ia credite. Deci cu noi, cu Banca Naţională şi cu băncile de atunci, a început sistemul centralizat al statului.”



    Aparatul de represiune şi sectoarele economice au fost primele vizate de politica de sovietizare. Dar nu mai puţin importantă a fost şi politica culturală. Artistul Ion Sălişteanu, în 2000, îşi aducea aminte de prezenţa consilierului Kovalenko: “Nu avea dialog cu studenţii, şi venea cu escortă. Era rotofei, cu nasul uşor în vânt, nu era mongoloid din punct de vedere fizionomic, ciudat. Avea o vocaţie şi chiar o plăcere a dictatului şi a speriatului. Profesorii vorbeau în şoaptă, exista o timorare. Mai târziu, el a fost foarte prost răsplătit pentru că a făcut scenografie de proastă calitate. A murit pe undeva, prin Siberia, năpăstuit de serviciile pe care nu le făcuse probabil cum trebuie. Venea însoţit de o doamnă corpolentă şi blondă, o translatoare cu accent rusesc, şi avea un tip de impertinenţă în a da exemple negative şi pozitive, sentenţios în tot ce afirma. Sentimentul de ceva sufocant, de corp străin, l-am avut în perioada aia.”



    Pe 14 ianuarie 1957, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice considera că România avea destui specialişti pentru a-şi continua singură drumul spre comunism. Astfel, asistenţa consilierilor sovietici nu mai era necesară. Deşi în 1958 majoritatea consilierilor au fost rechemaţi la Moscova, totuşi până la începutul anilor 1960 consilieri militari sovietici au fost o prezenţă constantă la Bucureşti.