Radio România Internațional

Tag: Banca Nationala a Romaniei

  • Sistemul de plăţi instant RoPay

    Sistemul de plăţi instant RoPay

    În România a început să funcţioneze sistemul de plăţi instant cu telefonul mobil RoPay, dezvoltat de mai multe bănci. Informaţii pot fi găsite pe site-ul www.ropay.ro, care are şi variantă în limba engleză. RoPay este oferit de către băncile participante, direct în aplicația de mobile banking sau ca widget distinct.

    Pentru a plăti sau încasa prin RoPay trebuie să fie îndeplinite două condiții: persoana să aibă instalată aplicația de mobile banking, iar banca să ofere serviciul RoPay. Serviciul acoperă toate situațiile de inițiere a unei plăți cu mobilul. Prin RoPay se pot iniția plăți instant între conturi aflate la bănci diferite, ca şi între conturile aflate la aceeași bancă.

    RoPay permite iniţierea plăţilor instant direct de la un cont bancar la altul, pe baza unor tehnologii precum scanarea de cod QR, deep link, NFC (contactless) sau utilizarea numărului mobil ca identificator.

    Pentru plățile efectuate sau recepționate de consumatori persoane fizice, RoPay este gratuit (atât pentru plătitor cât și pentru beneficiar). Trei bănci private şi de stat au aderat până în prezent la serviciul naţional de plăţi instant cu mobilul şi, în timp foarte scurt, alte trei bănci private vor pune la dispoziţia clienţilor această facilitate.

    18 bănci din România au aderat la Schema de Transfer Credit Instant, prima condiţie pentru accesarea RoPay, aceste bănci urmând să acopere, împreună, 90% din piaţa plăţilor interbancare non-card, a declarat directorul general Transfond, Sabin Carantină. Transfond este administratorul și operatorul Casei de Compensare Automată de Plăți Interbancare şi are ca acţionari aproape 20 de bănci comerciale şi de stat din România.

    RoPay este o metodă de plată sigură, cu standarde ridicate de securitate cibernetică, a mai spus şeful Transfond.

    Specialiştii consideră că sistemul RoPay poate fi o soluţie de back-up atunci când alte mijloace de plată pot să devină temporar indisponibile, iar tendinţa de migrare către plăţi instant este ireversibilă. Avantajele plăţilor în timp real sunt viteză, control asupra fluxurilor de numerar, costuri mai reduse în operare, comoditate şi un serviciu mai bun pentru consumatori.

    RoPay se diferenţiază de alte opţiuni de plăţi şi prin disponibilitate non-stop, iar banii intră în cont în mai puţin de 10 secunde, a declarat preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu.

    Proiectul RoPay poziţionează România pe harta iniţiativelor europene de referinţă în domeniul plăţilor de retail, a afirmat Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României. El a subliniat că RoPay a fost dezvoltat având la bază bune practici şi modele europene, asigurând interacţiunea standardizată a datelor şi un nivel de siguranţă comparabil cu soluţii similare din alte state europene.

  • România şi piaţa hotelieră

    România şi piaţa hotelieră

    România se află încă sub standardele globale pe piaţa hotelieră de lux, conform celei mai recente ediţii a raportului “Romania Hotel Market”. Industria mondială a turismului de lux va atinge valoarea de 2,3 bilioane de dolari până în 2030, timp în care România se află în urma standardelor globale, cu o pondere mult mai mică de facilităţi high-end. Totuşi, în acest an, sunt aşteptate să fie livrate pe plan local 13 proiecte hoteliere importante, inclusiv cinci hoteluri de 5 stele şi şase hoteluri de 4 stele. Mai mult, România atrage atenţia unor operatori de hoteluri de lux, care sunt aşteptaţi să intre pe piaţă în următorii 5 ani, arată raportul citat. Afluxul de branduri hoteliere de calibru este de aşteptat să ridice standardele industriei ospitalităţii din România şi să atragă mai mulţi turişti internaţionali. În plus, este foarte probabil ca acest upgrade, în ceea ce priveşte calitatea facilităţilor de cazare din România, să încurajeze investiţiile.

     

     

     

    Cât priveşte gradul de ocupare din hotelurile din România, datele Băncii Naţionale a României relevă faptul că, la jumătate lui 2024, acesta a fost de 25% pentru toate tipurile de cazare, respectiv de 33% pentru hoteluri. De asemenea, atât în privinţa gradului de ocupare, cât şi a veniturilor, hotelurile moderne performează peste medie, înregistrând o pondere de aproape 60% din rezervări şi un RevPAR (venit pe cameră disponibilă) de 53 de euro, la nivel naţional. În Bucureşti, hotelurile au un grad de ocupare de 67% şi un RevPAR de 69 de euro.
    Cererea pe piaţa hotelieră din Bucureşti a consemnat o creştere de 3% în prima jumătatea a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, dar cu toate acestea nu a reuşit să recupereze complet scăderile din pandemie, arată datele unei companii de consultanţă imobiliară. În perspectivă, se preconizează că numărul înnoptărilor în unităţi de cazare din Bucureşti îşi va reveni complet până în 2025 şi va depăşi cu 3% nivelul din 2019. Această creştere va fi determinată în primul rând de creşterea înnoptărilor turiştilor români.

     

    În acelaşi timp, piaţa hotelieră din capitalele Europei Centrale şi de Est, CEE-6 (Bucureşti, Varşovia, Praga, Bratislava, Budapesta şi Sofia) a înregistrat în prima jumătate a anului 2024 o creştere a cererii de sub 1% faţă de prima jumătate a anului 2019, în timp ce oferta de noi spaţii hoteliere a crescut cu aproape 8% în aceeaşi perioadă.

     

     

    În schimb, între 2024 şi 2026, Bucureştiul va înregistra cea mai mare creştere a ofertei de noi spaţii hoteliere dintre capitalele din CEE-6, cu un avans de aproximativ 6%, ceea ce înseamnă că vor fi livrate încă 2.400 de camere, rată care depăşeşte creşterea medie a CEE-6, de puţin peste 3%, arată analiza citată. Potrivit acesteia, mai multe branduri noi vor intra pe piaţa din Bucureşti. În plus, jucătorii existenţi vor reintroduce pe piaţă în următorii ani camere renovate.

     

     

  • Rezervele valutare, în creştere

    Rezervele valutare, în creştere

    Rezervele valutare ale Bancii Naţionale a României au crescut luna trecută comparativ cu nivelul înregistrat la final de februarie şi au depăşit pragul de 64 de miliarde de euro. În cursul lunii martie, au avut loc alte intrări de 1,7 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele. De asemenea, au avut loc ieşiri de 638 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la peste 103 tone, însă valoarea a crescut la aproape şapte miliarde de euro, ca urmare a majorării preţurilor pe piaţa internaţională.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că aceste depozite permit Băncii Naţionale să asigure o stabilitate a cursului de schimb valutar. Însă sunt şi un semn că unele fonduri europene rămân la BNR şi nu sunt utilizate rapid în economie. Constantin Rudniţchi: “Această consolidare continuă a rezervei internaţionale ne poate spune şi că există o slabă, să zicem, realizare a proiectelor de investiţii cu fonduri europene. Se vorbeşte destul de mult despre faptul că o bună parte din banii care vin din fonduri europene rămân parcaţi la Banca Naţională şi nu se duc în economia reală, dar sigur că, din acest punct de vedere, lucrurile se pare că încep să se mai mişte, în sensul că avem nişte investiţii care sunt chiar decontate, n-avem o cifră clară, dar din câte vedem, totuşi, fondurile încep să fie cheltuite cu o viteză mai mare şi cu un nivel mai mare.”

    BNR a mai anunțat că IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, a scăzut la 5,90% pe an, de la 5,97 de procente, nivel publicat în urmă cu trei luni. Este prima reducere importantă din ultimul an. IRCC reprezintă media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice atribuite tranzacțiilor interbancare din trimestrul anterior. Potrivit experților, indicele ar urma să cunoască din luna iulie o a doua scădere până la 5,84%. Tendinţa este clar una descrescătoare, iar evoluţia va duce la diminuarea ratelor la creditele ipotecare contractate de către aproape 500.000 de români.

    Acesta este indicele după care se calculează dobânda pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în lei după luna mai a anului 2019, când avea valoarea de 2,36%. IRCC a fost gândit de Guvernul României ca o soluție pentru contrabalansarea efectelor indicelui ROBOR, care creștea rapid de la o lună la alta spre finele anului 2018 și, odată cu el, și ratele românilor.

    În ceea ce privește ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, acest indice a scazut și el la 6,05 % pe an, de la 6,06 % pe an în şedinţa precedentă.

  • Retrospectiva săptămânii 05 – 11.02.2023

    Retrospectiva săptămânii 05 – 11.02.2023

    Președintele român la Consiliul European de
    la Bruxelles


    Aflat la Consiliul european de la Bruxelles, preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a salutat, alături de alți lideri europeni, prezenţa preşedintelui
    Ucrainei, Volodimir Zelenski la summit, ca o dovadă în plus a solidarităţii şi
    unităţii europene şi a coordonării strânse în susţinerea poporului ucrainean în
    faţa războiului declanşat de Federaţia Rusă. În context, șeful statului a
    subliniat importanţa menţinerii sprijinului european pentru Ucraina. A evidenţiat,
    în același timp, solidaritatea României, ca stat vecin şi prieten, contribuind
    atât pe palierul umanitar şi economic, cât şi în ceea ce priveşte creşterea
    conectivităţii, facilitarea transportului de cereale sau avansarea parcursului
    european al Kievului.

    La reuniunea de la Bruxelles, Klaus Iohannis a susţinut,
    de asemenea, necesitatea menţinerii presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin
    adoptarea de sancţiuni suplimentare. Pe de altă parte, șeful statului a anunţat
    că va continua discuţiile în privinţa aderării României la spaţiul Schengen și
    a spus că va merge în curând în Bulgaria, pentru a demara o serie de acţiuni
    comune la nivel diplomatic împreună cu omologul său.

    Klaus Iohannis: Pentru
    mine, pentru România şi pentru români este important să intrăm în spaţiul
    Schengen. Nu vreau să legăm discuţia de o anumită dată, fiindcă am văzut şi în
    decembrie, aceste lucruri nu pot fi legate de o anumită dată, ele ţin de foarte
    multe considerente europene. Din păcate, însă, ţin şi de chestiuni de politică
    internă în unele state membre. Acesta este un lucru pe care nu-l consider bun,
    dar nu poate fi ignorat. Am discutat această chestiune cu preşedintele Rumen
    Radev şi da, vom face şi acţiuni comune.

    Potrivit șefului statului, România
    nu este sursă de migraţie şi nu este ţară de tranzit. Klaus Iohannis a adăugat,
    la Bruxelles, că problema este una europeană şi România vrea să participe la găsirea celor mai
    bune soluţii. De asemenea, a mai spus acesta, migraţia nu trebuie confundată cu
    Schengen.



    România este alături de Turcia după seism


    România s-a alăturat echipelor internaţionale
    si a trimis două echipaje de căutare şi salvare în zonele puternic
    afectate de seismele putrenice produse in sudul Turciei. Sunt aproape 120 de
    salvatori români pe teren, însoţiţi de şapte câini special antrenaţi, care au
    reuşit să salveze până acum mai multe victime.

    Şeful Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a dat asigurări că salvatorii români vor
    ajuta Turcia atât timp cât va fi nevoie: Vor rămâne acolo oricât este
    nevoie. Dacă este nevoie să facem schimb de personal sau să trimitem suport
    logistic mai departe, acest lucru va avea loc rapid, cu sprijinul colegilor de
    la Forţele Aeriene, în speranţa că vom putea să salvăm cât mai multe persoane
    şi, bineînţeles, să acordăm sprijinul necesar colegilor care sunt confruntaţi
    cu o situaţie fără precedent    .

    În plus, Bucureștiul a aprobat deja un sprijin
    pentru Siria, puternic afectată, la rândul său, de seismele de luni, constând
    în bunuri materiale – produse de cazarmament, îmbrăcăminte, dar şi produse
    alimentare. Pe de altă parte, ministerul de Externe a repatriat mai mulţi
    cetăţeni români aflați în Turcia care au solicitat acest lucru după cutremur.
    Ambasada României la Ankara a anunţat că este, de asemenea, în contact cu zeci
    de români aflați în această țară.



    Al doilea sistem Patriot pentru România


    România a
    recepţionat, in această săptămână, al doilea sistem Patriot din totalul de
    patru contractate pentru programul de înzestrare a Forţelor Aeriene. Potrivit
    ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, militarii români se află într-un program
    intensiv de pregătire pentru a putea folosi aceste sisteme de apărare
    antiaeriană. Oficialul a precizat că înzestrarea Forţelor Aeriene cu sisteme
    Patriot adaugă o capabilitate de apărare aeriană robustă, credibilă,
    interoperabilă şi flexibilă, destinată îndeplinirii misiunilor Armatei României.
    Potrivit ministerului Apărării, sistemele Patriot de ultimă generaţie au ajuns
    prima dată în România în 2020, iar în acest an se va încheia complet prima
    etapă a programului de înzestrare. Livrarea următoarelor două a început în
    cursul anului trecut și urmează ca testarea şi recepţionarea lor să fie
    finalizate până la sfârşitul lunii aprilie. Primul sistem livrat Forţelor
    Aeriene Române execută, din 2021, misiuni specifice de apărare şi împotriva
    rachetelor a spaţiului aerian al României şi al NATO.



    Dobândă cheie de 7 procente pe an


    După doi ani de
    dobânzi record şi 11 majorări, Banca Naţională a României a decis, asemenea
    celorlalte Bănci Centrale din regiune, să mențină dobânda-cheie, la 7% pe an.
    BNR a păstrat, de asemenea, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime
    obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit,
    adică acele sume pe care băncile comerciale sunt obligate să le deţină în
    conturile BNR. Deciziile Băncii Naționale au loc în contextul în care BNR se
    aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât a anticipat
    anterior. Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în decembrie anul trecut,
    ajungând la putin peste 16%. În plus, Banca Centrală se așteaptă ca indicatorul să ajungă la o
    singură cifră în trimestrul al treilea al anului acesta, pe fondul prelungirii
    schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.

  • Raport trimestrial privind inflaţia

    Raport trimestrial privind inflaţia

    Banca
    Naţională a României anticipa, în mai 2022, o inflaţie de 12,5% pentru
    sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru finalul anului viitor, pentru ca trei
    luni mai târziu estimările să indice valori în creștere, respectiv o inflaţie
    de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru finele lui 2023. Acum, banca
    centrală avansează din nou cifre în creștere, majorând la 16,3% prognoza de
    inflaţie pentru finalul acestui an şi la 11,2% pentru sfârşitul anului viitor,
    urmând ca în septembrie 2024 inflația să se reducă la aproximativ 4%.     Ritmul
    scumpirilor s-a mai temperat de la o lună la alta, spun specialiștii BNR, dar
    în continuare vor fi diferenţe semnificative faţă de perioadele similare din
    anul trecut, iar reducerea inflației va veni pe măsura scăderii presiunii
    factorilor care au determinat creşterile de preţuri.


    Conform raportului
    trimestrial asupra inflaţiei, publicat luni de BNR, acest scenariu este marcat
    de multiple riscuri, cele mai importante fiind efectele războiului din Ucraina
    sau evoluţiile preţurilor materiilor prime şi bunurilor, în special la energie
    şi alimente. Guvernatorul Mugur Isărescu: În ceea ce priveşte efectele războiului din Ucraina, am adoptat o
    poziţie, spunem noi, uşor pozitivă, nu optimistă. Ele se vor resorbi treptat,
    nu vedem înrăutăţiri masive. La preţurile materiilor prime, avem datele care să
    ne arate o anumită stabilizare a cotaţiilor. Blocajele lanţurilor globale de
    valoare adăugată le vedem într-o disipare treptată a sincopelor, situaţia
    epidemiologică – nu avem date care să ne confirme o resurgenţă a infecţiilor
    COVID, iar mixul de politici macroeconomice este pozitiv. Am lucrat până acum
    bine cu guvernul, vedem o continuare a normalizării politicii monetare.


    Mugur Isărescu
    a mai precizat că majorările de dobândă-cheie ale BNR s-au situat în zona celor
    ale băncilor centrale din regiune. Dobânzile nu sunt foarte mari în România
    comparativ cu alte state, leul fiind una dintre cele mai stabile monede din
    regiune, a explicat guvernatorul, pentru că dacă şi deprecierea monedei
    naţionale ar fi adus presiuni inflaţioniste, situaţia creşterii preţurilor ar
    fi fost mult mai dificilă, aşa cum arată exemplul Ungariei.

    În România, dobânzile au crescut eşalonat, BNR dorind inclusiv să
    dea timp celor cu credite în lei să se obişnuiască cu noile niveluri de rată de
    dobândă şi cu faptul că perioada dobânzilor negative sau foarte mici a trecut,
    a mai spus Mugur Isărescu. Totodată, guvernatorul s-a declarat încrezător
    că economia României va înregistra anul viitor doar o încetinire a creşterii şi
    nu o recesiune tehnică – scăderea Produsului Intern Brut două trimestre
    consecutiv, dar că aceste evoluţii depind, în principal, de capacitatea
    Guvernului de a atrage bani europeni.


  • Retrospectiva săptămânii 07.08 – 13.08.2022

    Retrospectiva săptămânii 07.08 – 13.08.2022

    BNR a prezentat un raport privind inflația


    Banca Națională a României a majorat la 13,9%
    prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5%
    pentru sfârşitul anului viitor. În mai, Banca Centrală estimase că nivelul
    inflaţiei va ajunge la 12,5% pentru finalul acestui an şi la 6,7% pentru 2023.
    La mijlocul lui 2024, inflația ar urma să fie de 2,3%. Rata inflaţiei şi-a intensificat ritmul de
    creştere, din aprilie până în iunie, şi a ajuns la peste 15 procente pe fondul
    şocurilor date de preţul energiei, combustibilului şi al altor mărfuri, dar şi
    de majorarea preţului produselor alimentare, în special cele procesate.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit de indicele ROBOR, cu care se
    calculează ratele pe care le plătesc persoanele fizice la împrumuturile
    bancare. Acesta consideră că băncile au reacţionat exagerat, atunci când au
    depăşit rata de politică monetară cu indicele ROBOR. Dacă în ianuarie, ROBOR
    era de aproximativ 3%, în prezent, depășește 8 procente, cu mult peste dobânda
    de politică monetară decisă de BNR, de 5,5%.



    România are suficiente recolte, deși se confruntă
    cu secetă prelungită


    România a încheiat lucrările de recoltare a
    grâului, dar recolta este cu 15-18% mai mică decât în 2021, a anunţat,
    miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea. Ţara a înregistrat, anul trecut,
    o recoltă record de cereale, din care 11,3 milioane de tone de grâu, dar, în
    acest an, recoltele au fost afectate de condiţiile meteorologice şi costurile mari
    de producţie. Ministrul Daea a precizat, însă, că există suficient grâu pentru
    a acoperi necesarul intern al țării şi pentru a asigura un surplus pentru
    export. Consumul anual mediu al României este de 2,5-3 milioane de tone.
    Temperaturile ridicate şi seceta prelungită au afectat în întreaga
    ţară culturile, în special cele de porumb şi floarea-soarelui, peste 300.000
    din cele 7 milioane de hectare cultivate cu cereale fiind compromise. România
    este unul dintre cei mai mari exportatori de grâne în Uniunea Europeană şi este
    un exportator activ pentru Orientul Mijlociu, principalul importator fiind
    Egipt. Grânele româneşti sunt exportate prin portul principal al ţării,
    Constanţa (sud-est), utilizat şi de Ucraina ca rută alternativă de export, după
    ce Rusia a impus o blocadă la Marea Neagră.



    România ajută Franța în stingerea incendiilor


    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă,
    convocat de premierul României, Nicolae Ciucă, a decis acordarea unui ajutor
    umanitar extern de urgenţă pentru stingerea incendiilor din Franţa. Au fost mobilizati 7 ofiţeri şi 70 de subofiţeri pompieri,
    precum şi 17 mijloace de intervenţie. Ajutorul se acordă în baza solicitării de
    asistenţă internaţională formulată de guvernul francez, prin Mecanismul
    European de Protecţie Civilă.Un
    ajutor similar romanesc a fost acordat si Greciei. În Franţa, au mai fost trimise echipe de pompieri din
    Germania, Polonia, Austria, dar şi patru avioane din Flota Uniunii Europene de
    stingere a incendiilor, dislocate din Grecia şi Suedia.     Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a mulţumit României
    şi celorlalte state care ajută la stingerea incendiilor din ţara sa, descriind
    gestul drept o demonstraţie a solidarităţii europene.



    Bucureștiul condamnă
    acţiunile militare ruseşti de lângă centrala nucleară de la Zaporojie


    Şeful diplomației de la
    București, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj de condamnare a acţiunilor
    militare ruseşti de lângă centrala nucleară de la Zaporojie, din sudul
    Ucrainei. Asemenea acţiuni sunt iresponsabile şi prezintă riscuri pentru
    întreaga Europă – a avertizat, pe Twitter, ministrul roman de Externe. Centrala
    nucleară Zaporojjie, cea mai mare din Europa, se află pe teritoriile
    controlate, de la începutul lunii martie, de armata rusă. Pe teritoriul
    centralei se află militari ruşi, dar aceasta este, în continuare, operată de
    compania ucraineană de resort şi are personal ucrainean. Ucraina a raportat, în
    această săptămână, intense bombardamente ruseşti în zona liniei frontului, în
    timp ce ambele părţi s-au învinuit reciproc pentru loviturile din weekend-ul
    trecut asupra centralei de la Zaporojie, fapt care a suscitat îngrijorarea
    comunităţii internaţionale cu privire la o eventuală catastrofă nucleară. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, cere
    încetarea imediată a tuturor activităţilor militare în imediata proximitate a
    Centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie. El s-a adresat atât forţelor
    ruse, cât şi celor ucrainene.



    Echipe românești de fotbal calificate în
    play-off-ul Europa Conference League


    Vicecampioana României la Fotbal, FCSB, s-a
    calificat în play-off-ul Europa Conference League la fotbal, după ce
    a învins echipa slovacă FC DAC 1904 Dunajska Streda cu scorul de 1-0, joi
    seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în manşa secundă a turului al treilea
    preliminar al competiţiei. FCSB nu a avut mari emoţii în întâlnirea de pe Arena
    Naţională, în duelul cu un adversar evident inferior. In barajul pentru grupele
    Conference League, FCSB va întâlni
    formaţia Viking Stavanger (Norvegia). Şi
    Universitatea Craiova s-a calificat în play-off-ul Europa
    Conference League, după ce a întrecut formaţia ucraineană Zaria Lugansk cu
    scorul de 3-0, joi seara, pe Stadionul ‘Ion Oblemenco” din Craiova.
    Universitatea Craiova o va înfrunta, în play-off, pe Hapoel Beer-Sheva FC din
    Israel. O altă echipă din România calificată în această competișie este
    campioana CFR Cluj, care a învins, pe teren propriu, formația belarusă Şahtior
    Soligorsk cu scorul de 1-0. CFR Cluj va juca în play-off-ul competiției cu NK
    Maribor (Slovenia). În schimb, echipa Sepsi OSK Sfântu Gheorghe a fost
    eliminată de formaţia suedeză Djurgaardens IF, după ce a fost învinsă, cu
    scorul de 3-1, pe Stockholm Arena.


  • Retrospectiva săptămânii 03-09.2022

    Retrospectiva săptămânii 03-09.2022

    Independența
    energetică a Romaniei


    Un interconector devenit operaţional între
    magistralele de gaze din Grecia şi Bulgaria oferă României şansa de a avea
    acces la alte resurse de gaze naturale, într-un context internaţional în care
    pare tot mai posibil ca Moscova să oprească de tot furnizarea acestui
    combustibil în UE. Se diminuează, astfel, îngrijorările că am putea rămâne fără
    gaze la iarnă şi, în plus, deschide calea ca România să poată ajuta şi alte
    state din regiune să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc, a spus premierul roman
    Nicolae Ciucă, joi, la Atena, unde a fost în vizită de lucru. Tot joi, Nicolae
    Ciucă s-a întâlnit, la Bucureşti, cu John Hopkins, preşedinte şi CEO al NuScale,
    companie americană ce va dezvolta în România tehnologia reactoarelor modulare
    mici pentru producerea energiei nucleare. În cadrul discuţiilor a fost
    subliniată importanţa iniţiativei ‘Parteneriat Global pentru Infrastructură’,
    lansată în cadrul Summit-ului G7, şi alocarea grantului în valoare de 14
    milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a
    reactoarelor modulare mici în România. Premierul a menţionat că România va
    participa, prin Societatea Naţională Nuclearelectrica, cu 9 milioane de dolari
    pentru co-finanţarea acestei noi etape a programului.Energia nucleară reprezintă o soluţie viabilă
    pentru atingerea obiectivelor de independenţă energetică şi decarbonizare, a apreciat
    premierul roman.




    Forum Parlamentar de Securitate și Informații, la București


    Legislativul de la Bucureşti va parcurge cu celeritate
    procesul de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda şi
    Suedia, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, care a
    menţionat că va fi convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului. El a
    participat la a 22-a ediţie a Forumului interparlamentar pe teme de securitate,
    de la Bucureşti, eveniment la care a avut o intervenţie video şi ministrul de
    externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Oficialul ucrainean a aratat că agresiunea
    Rusiei împotriva ţării tale este un fenomen care vine ca o provocare la adresa
    securităţii internaţionale şi a făcut un nou apel ca ţara sa să primească
    armament greu pentru a stabiliza linia frontului. România rămâne unul dintre
    cei mai activi susţinători ai parcursului european al Ucrainei, a afirmat, pe
    de altă parte premierul Nicolae Ciucă într-un mesaj video transmis
    participanţilor la eveniment. Printre temele discutate s-au numărat războiul
    din Ucraina, viitorul diplomației, provocările din domeniul apărării,
    securității și informațiilor, securitatea cibernetică, 5G, traficul de persoane,
    terorismul sau securitatea energetică.






    Reașezări fiscale


    Banca Naţională a României a decis creşterea cu
    un punct procentual, până la 4,75%, a dobânzii de politică monetară în scopul
    păstrării controlului ferm asupra lichidităţii pe piaţa monetară şi în vederea
    menţinerii nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru
    pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Guvernatorul
    Mugur Isărescu a explicat că inflaţia va continua să crească până la mijlocul
    acestui trimestru, într-un ritm mai lent. Pe de altă parte,Ministerul
    Finanţelor a pus în dezbatere publică proiectul de modificare a
    Codului Fiscal care ar urma să fie adoptat de executiv săptămâna
    viitoare. Documentul prevede creşterea impozitelor pentru câştigurile din
    jocuri de noroc, majorarea accizelor la ţigări şi băuturi alcoolice, reducerea
    plafonului până la care se aplică facilităţi fiscale în construcţii, agricultură
    şi în industria alimentară, renunţarea la impozitul specific în domeniul Horeca
    şi revenirea la impozitarea pe cifra de afaceri. Aceste măsuri ar urma să intre
    în vigoare de la 1 august, dar există prevederi care ar urma să se aplice de la
    începutul anului viitor, printre care creşterea impozitului pe dividente,
    modificarea criteriilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor,
    mărirea cotei de TVA pentru catering, pentru livrarea de alimente şi băuturi şi
    pentru serviciile de restaurant şi cazare hotelieră, precum şi modificarea
    calculării impozitului pe clădiri.






    Premiile UNITER


    În cadrul celei de 30-a ediţii a Galei Uniunii
    Teatrale din România (UNITER), au fost recompensate în această săptămână, cele
    mai bune creații ale teatrului românesc din 2021. Cel mai bun spectacol a fost desemnat Plugarul şi
    Moartea     de Johannes von Tepl, dramatizarea și regia
    Silviu Purcărete, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. La categoria
    cea mai bună regie a fost distins Horia Suru, pentru integrala
    Trilogia Minelor de Csaba Székely, Teatrul Dramaturgilor Români din București,
    iar cea mai bună scenografie i-a revenit lui Cosmin Florea, pentru
    spectacolul Trei piese triste, scenariul și regia Radu Afrim, Teatrul
    Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic
    a fost
    desemnat Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise    ,
    scenariul Mariana Onceanu, regia artistică Petru Hadârcă, producție a Societății
    Române de Radiodifuziune. Premiul de Excelență i-a revenit In memoriam
    lui Ion Caramitru, fost director al TNB și fondator al
    UNITER.


    Secetă
    în Romania


    O mare parte din teritoriul României este
    afectată de o secetă extrem de puternică, ce face ravagii în agricultură, în
    timp ce în unele regiuni cad ploi, furtuni şi grindină. La nivel naţional,
    peste 70% din suprafaţa ţării este afectată de secetă în diferite stadii. Zeci
    de râuri au secat. Autorităţile monitorizează în permanenţă rezervele
    strategice de apă și fac apel la consum raţional al celei potabile. Seceta a
    determinat scăderi semnificative ale debitelor pe Dunăre, care sunt la jumătate
    faţă de media multianuală a acestei perioade. Acest lucru afectează atât
    producţia de energie de la hidrocentralele Porţile de Fier 1 şi 2, cât şi
    navigaţia. Potrivit meterologilor, fenomenele extreme vor
    continua pe tot parcursul lunii. Din 15 iulie se aşteaptă un nou val de căldură
    care va agrava seceta.


  • BNR – măsuri antiinflaţie

    BNR – măsuri antiinflaţie

    Banca Națională a României a decis, marți, atât majorarea dobânzii de politică monetară, cât și a ratei dobânzii la care se mai pot împrumuta băncile de la Banca Centrală, în încercarea de a ține sub control inflația galopantă. Dobânda de politică monetară a ajuns de la 1,5 la 1,75% pe an, la doar o lună de la o măsură similară. Analiștii se așteptau la majorarea acesteia, mai ales în contextul în care și alte bănci centrale din regiune au luat recent astfel de decizii. În comunicatul BNR se arată că rata inflaţiei a continuat să urce şi să se menţină mult peste 3,5%, adică limita superioară a intervalului ţintit de bancă, pe seama majorării considerabile a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influenţe venite din continuarea scumpirii combustibililor şi din creşterea semnificativă a preţurilor legumelor în luna septembrie.


    Rata anuală a inflației este aşteptată să îşi mențină tendinţa crescătoare până spre mijlocul anului viitor, în principal ca efect al majorărilor preţurilor produselor energetice în ultimele trei luni, anticipate și pentru primul trimestru din 2022, în contextul creşterii puternice a cotaţiilor internaţionale. Analistul economic Adrian Codîrlaşu a explicat pentru Radio România că majorarea preţurilor este şi o consecinţă globală a faptului că multe ţări nu au mai dorit să folosească energie care poluează mediul, iar tendinţa se va menţine pe termen lung:

    Pentru viitor, de asemenea e aşteptat ca aceste preţuri să rămână volatile. Poate nu vor mai crește, cu excepţia petrolului, mult mai mult peste nivelul actual, însă vor rămâne foarte volatile, dat fiind că sistemele energetice sunt într-o transformare pentru a face faţă cerinţelor noi ale reglementatorilor cu privire la poluare. Prin urmare, avem acest şoc şi ce este important? Preţul oricărui bun sau serviciu din coşul de consum va fi afectat de cel puţin unul din aceste produse energetice. De ce? Pentru că aceste produse contribuie la producerea bunului sau prestarea serviciului, deci vom avea ceea ce se numeşte inflaţie de runda a doua sau efecte de runda a doua, deci o creştere a inflaţiei prin transpunerea preţurilor acestor produse energetice în toate bunurile şi serviciile din coşul de consum.


    Potrivit BNR, inflaţia ar urma să scadă relativ rapid şi să ajungă sub 3,5% în trimestrul al treilea din 2023. Până atunci însă, Institutul Național de Statistică anunță că rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3 procente în septembrie, în condiţiile în care energia electrică, gazele naturale, combustibilii şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în ultimul an. În plus, octombrie este prima lună în care nu s-a înregistrat nicio ieftinire raportat la aceeaşi lună a anului anterior.



  • 140 de ani de istorie a Băncii Naționale a României

    140 de ani de istorie a Băncii Naționale a României

    Începând cu a doua jumătate a secolului al 19-lea, statul român modern a făcut toți pașii către construirea atributelor unui stat suveran. În 1859 se uneau cele două principate române, Moldova și Muntenia, care formau România. În 1877-1878, tânărul stat România obținea independența în urma unui război și își mărea teritoriul cu provincia Dobrogea. Al treilea pas era înființarea băncii centrale, element indispensabil suveranității unui stat, pas făcut în anul 1880. În anul următor, 1881, România devenea regat și astfel statul român devenea unul cu personalitate juridică pe harta lumii.



    Banca centrală, denumită Banca Națională a României, apărea în urma ”Legii pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune”, document publicat în Monitorul Oficial în ziua de 17 aprilie 1880. Ea avea un capital inițial de 30 milioane lei, din care o treime era capital de stat, restul de două treimi fiind capital privat. Cea mai importantă atribuție a ei a fost emiterea de bancnote acceptate în tranzacții. Primele emisiuni monetare în bancnote au fost cele de 20, 50, 100, 500 și 1000 de lei, iar primul director a fost economistul Eugeniu Carada.



    De numele lui Carada se leagă începuturile instituției, extinderea ei în toată țara și primele tipărituri de bancnote și baterea de monede. Pentru ridicarea palatului Băncii Naționale a României a fost cumpărat terenul actual din centrul Bucureștiului din zona Lipscani, vechiul centru comercial al capitalei României. În 1884 au început lucrările sub îndrumarea a doi arhitecți francezi, Albert Galleron și Charles Garnier. De la apariția sa și până la primul război mondial, Banca Naţională a României a oferit credite şi un nivelul redus al taxei de scont. În anii 1890-1892, Banca a schimbat etalonul monetar prin renunţarea la bimetalismul aur-argint în favoarea monometalismului aur.



    La izbucnirea primului război mondial, societatea românească va fi bulversată, asemenea întregului continent european. Banca Națională a României a susținut efortul de război și evoluția războiului în anul 1916 a făcut ca ea să se refugieze la Iași, împreună cu toate instituțiile statului român. Tot atunci, tezaurul României depozitat la Banca Națională a României a fost transferat pentru păstrare la Moscova de unde nu a mai revenit nici după mai mult de un secol.



    La sfârșitul Marelui Război, Băncii Naționale a României i-a revenit misiunea de a integra economia noului stat român format din vechiul Regat al României și provincii românești din fostul Imperiu rus și Austro-Ungaria. Pe fondul pierderii tezaurului în Rusia și a pierderilor de război, Băncii Naționale a României i-a revenit misiunea de a stabiliza moneda națională și de o face convertibilă. De asemenea, băncii centrale i-a revenit și misiunea de a stabiliza moneda și sistemul de credit în timpul marii crize economice din anii 1929-1933.

  • Prognoze privind inflaţia

    Prognoze privind inflaţia

    Banca Naţională a României şi-a modificat
    în scădere, la 3%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi
    anticipează o rată anuală a inflaţiei de 3,2 procente la sfârşitul anului
    viitor – a anunţat, marţi, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. În ultimul
    raport trimestrial, experţii BNR menţionează că se aşteaptă la o scădere
    sensibilă a inflaţiei până în aprilie şi că acest indicator ar putea să ajungă
    chiar la 2,8%.


    Ulterior, va reintra pe o traiectorie de creştere, dar se va
    menţine sub 3,5% până la finalul anului viitor. Oficialul BNR a mai precizat că
    în perioada următoare factorii aflaţi în afara posibilităţii de intervenţie a
    BNR prin instrumentele de politică monetară îşi vor reduce influenţa, astfel
    încât Banca Naţională va putea acţiona mai eficient.

    Mugur Isărescu: Pentru 2020 şi 2021, la produsele din tutun
    şi băuturi alcoolice nu avem date care să ne arate că vor fi creşteri mari,
    accize. Categoric şi anul electoral contribuie. Combustibilii sunt calmi,
    probabil cu această epidemie din China cererea de ţiţei se va menţine scăzută,
    s-ar putea chiar să ne ajute. Nu vedem lucruri deosebite la legume, fructe, ouă
    şi preţurile administrate sunt cu creşteri controlate, le ştim, nu credem că se
    vor avânta prea mult în sus’.


    Totodată, guvernatorul Băncii Centrale a
    atras din nou atenţia asupra deficitelor bugetar şi de cont curent mari şi a
    explicat că abordarea ar trebui să fie graduală, mai întâi să se stopeze
    deteriorarea şi apoi să se intervină pentru reducerea treptată a acestor
    deficite. Şeful Băncii Centrale mai spune că o corecţie brutală nu este de
    dorit, deoarece ar putea face mai mult rău decât bine.


    Mugur Isărescu: Nu s-au făcut corecţii la timp, să vedem
    cum vor fi făcute în viitor, în domeniul fiscal-bugetar, şi aici punctul de
    vedere al Băncii Naţionale nu este de corecţie brutală, pentru că ne-ar putea
    face chiar mai rău. Vom ieşi foarte greu, este un avertisment, dacă vreţi, este
    singurul avertisment pe care îl dăm, vom ieşi foarte greu din această politică
    prociclică, care a durat mai mult de 3-4 ani, fiscală şi bugetară.


    Oficialul
    BNR a menţionat, însă, că situaţia este mai bună decât în perioada de dinaintea
    crizei financiare globale, deoarece deficitele României sunt mult mai reduse
    raportat la PIB. Isărescu a conchis că este nevoie de o discuţie serioasă
    despre deficitele înregistrate de România, dar a subliniat că deciziile legate
    de partea fiscal-bugetară sunt sută la sută de natură politică.

  • Prognoza BNR privind inflaţia

    Prognoza BNR privind inflaţia

    Banca Naţională a României a
    păstrat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o
    inflaţie de 3,4 procente pentru sfârşitul anului viitor. Cu ocazia prezentării
    Raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur
    Isărescu a salutat faptul că guvernul încearcă să ţină deficitul bugetar sub 3%
    din Produsul Intern Brut. Inflaţia de bază continuă să crească, iar cifra
    anuală a indicelui preţurilor de consum se va situa la valori de peste 3,5%,
    adică în afara intervalului ţintit de către BNR până la finele anului, după
    care va reveni treptat în interval, a precizat Mugur Isărescu. El a explicat că
    cei doi factori principali care pun presiune pe creşterea preţurilor sunt
    majorările salariale şi acumularea excesului de cerere, iar Banca Centrală va
    acţiona în direcţia descurajării acestora, însă fără a afecta creditarea.
    Guvernatorul BNR a mai spus că inflaţia de bază s-a accelerat în iunie, rata
    anuală a inflaţiei coborând la 3,84%.

    Mugur Isărescu: Avem această problemă de fond,
    este în domeniul nostru, al politicii monetare şi anume, faptul că inflaţia de
    bază a accelerat în contextul acumulării presiunilor pe partea cererii şi a
    costurilor companiilor. E clar că preţurile sunt împinse în sus de o cerere în
    exces şi, din păcate, avem şi pe partea costurilor, în special a costurilor
    salariale, tot împingerea preţurilor în sus.     În paralel, şi activitatea economică s-a intensificat. A fost o
    evoluţie relativ surprinzătoare, a menţionat guvernatorul, în condiţiile în
    care consumul final total este componenta care ridică activitatea economică. Pe de
    altă parte trebuie ca şi celelalte autorităţi ale statului să adopte măsuri
    pentru reducerea deficitelor de cont curent şi fiscal bugetar, afirmă şeful
    Băncii Centrale, iar abordarea Ministerului de Finanţe de a urmări şi după
    rectificare o ţintă de deficit bugetar uşor sub cea de anul trecut este cea
    adecvată

    Mugur Isărescu: Salut această hotărâre a guvernului de a
    menţine deficitul în 2,75%, alminteri bugetul însă chiar rectificat este
    tensionat. Ponderea cheltuielilor cu salarii, cu pensii peste 70% nu prea ai
    câmp de manevră acolo să mai dai la investiţii. Pe partea de venituri avem o
    problema şi mai mare. A fost o întrecere în reduceri de impozite în România.
    S-au întrecut şi stânga şi dreapta, şi dreapta şi stânga că reduce mai mult şi
    avem acum un nivel al veniturilor fiscale sub 27%.     În opinia sa,
    abordarea potrivită este aceea de a stopa adâncirea deficitelor şi de a ajusta
    treptat aceste dezechilibre. Principalele elemente care îşi pun amprenta pe evoluţia inflaţiei sunt
    legate de politica fiscală şi de venituri, de deficitul contului curent, de
    impactul noului indice pe baza căruia se calculează dobânzile la împrumuturi,
    dar şi o serie de factori externi.

  • Raport BNR privind economia

    Raport BNR privind economia

    Banca Naţională a României îşi
    va îndeplini, în acest an, cele două mandate – de stabilitate a preţurilor şi
    de stabilitate financiară. Declaraţia a fost făcută, luni, de guvernatorul
    Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii
    financiare.
    El a precizat că indicele
    preţurilor de consum va intra, până la finalul acestui an, în marja de
    fluctuaţie de 2,5% prognozată de Banca Naţională. Pe de altă parte, Mugur
    Isărescu a menţionat că adoptarea euro este un obiectiv important ce poate fi
    un catalizator al transformărilor pozitive ale ţării. Guvernatorul BNR a mai
    spus că, în România, decalajele faţă de celelalte state europene în ceea ce
    priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor s-au redus considerabil.
    Astfel, din 2007 până acum, nivelul PIB pe locuitor, la paritatea puterii de
    cumpărare, a ajuns de la 40% faţă de media europeană la mai bine de 60%.


    Mugur
    Isărescu consideră că România, deşi a realizat progrese, mai are drum de
    parcurs până la o integrare armonioasă în circuitul de valori europene: La capătul a aproape 12 ani de la aderarea României la Uniunea
    Europeană, progresele realizate de societatea românească sunt cu totul
    remarcabile. Este cel mai rapid ritm de convergenţă reală între toate ţările
    care au intrat în Uniunea Europeană. Performanţa este, cum v-am spus,
    remarcabilă, doar că ea trebuie să continue în acelaşi ritm susţinut, ceea ce
    implică mai mult decât rigoare şi mai cere o calitate superioară a
    administraţiei publice, în general. Avem nevoie de multe lucruri, de investiţii
    substanţiale în infrastructură, de aliniere la standardele înalte ale
    practicilor administrative din celelalte ţări ale Uniunii Europene.


    La rândul
    său, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea, a afirmat că
    principala evoluţie pozitivă o reprezintă scăderea riscului de supraîncălzire a
    economiei. El a mai spus că rata inflaţiei reintră în ţintă, estimând că, la
    sfârşitul anului, va fi de 3,5%, iar pentru anul viitor va atinge o valoare mai
    scăzută, de 2,9%. În acelaşi timp, datoria publică a scăzut cu un punct
    procentual faţă de sfârşitul anului 2017, ajungând la nivelul de 34,1% din PIB
    la finalul lunii iunie 2018, pe fondul creşterii economice robuste şi
    menţinându-se sub pragul de semnal al procedurii de evaluare a Comisiei
    Europene de 60% din PIB.


    Potrivit raportului, rata şomajului şi-a păstrat
    trendul descendent şi a ajuns la 4,2% în trimestrul al treilea din anul 2018,
    iar rata de ocupare a forţei de muncă a urmat aceeaşi tendinţă de îmbunătăţire
    manifestată în perioadele anterioare, înregistrând o valoare de 70% în al
    doilea trimestru din 2018. Sectorul bancar s-a menţinut sănătos. Pe de altă
    parte, raportul menţionează şi punctele slabe ale economiei româneşti, printre
    care problema scăderii demografice.

  • Decizii BNR privind dobânzile

    Decizii BNR privind dobânzile

    Banca Naţională
    a României a hotărât să menţină rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe
    an, decizie care are ca scop principal, potrivit unui comunicat al BNR, asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen
    mediu, în condiţiile în care cele mai recente evaluări reconfirmă continuarea
    scăderii ratei anuale a inflaţiei. Şi analistul financiar Cornel Cojocaru, a
    explicat că decizia de a menţine dobânda de politică monetară se bazează pe
    anumiţi indicatori economici care arată că inflaţia tinde să se diminueze în
    România. Cornel Cojocaru: ‘Decizia ne
    arată, pe de o parte, că Banca Naţională a României continuă să creadă cu tărie
    din ce în ce mai mare în tendinţa de scădere treptată a inflaţiei spre 3,5%,
    pas cu pas, să-i spunem aşa, spre sfârşitul anului şi foarte posibil spre un 3%
    în 2019. Evident se menţin incertitudini şi riscuri privind preţurile la unele
    alimente, pentru că totuşi este doar o prognoză, preţurile la combustibili, pe
    evoluţiile pe plan mondial ale preţului petrolului, de exemplu, preţurile la
    gaze şi energie şi, de asemenea, evoluţiile din piaţa muncii şi politica fiscală
    aduc şi ele incertitudini’    .

    Pe de altă parte, consideră Cornel Cojocaru, decizia
    BNR mai arată că există perspectiva menţinerii unui ritm de creştere
    trimestrială a Produsului Intern Brut de aproximativ 4% şi că s-a ajuns la un
    echilibru privind stabilitatea preţurilor şi a cursului de schimb. Potrivit
    guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, Banca Centrală a urmărit să ofere o
    credibilitate sporită cursului de schimb atunci când a decis să înceapă relativ devreme creşterea dobânzii
    de politică monetară, pentru că timp de o jumătate de an, moneda naţională a
    fost ţinta unor declaraţii, prognoze şi analize care anunţau deprecierea sa sau
    depăşirea anumitor praguri. El a adăugat că măsura s-a dovedit justă, leul
    fiind în acest an mai stabil decât multe alte monede din regiune.

    Cât priveşte
    măsurile pregătite de BNR pentru plafonarea gradului de îndatorare a populaţiei,
    Isărescu a precizat că ele nu sunt destinate limitării creditării, ci au o
    natură prudenţială. Mugur Isărescu: ‘Noi
    ne gândim la o orientare pe o bază sănătoasă a creditării. E spre binele
    consumatorilor, utilizatorilor de credite, să îşi evalueze bine posibilităţile
    de rambursare, ca să nu mai avem surprize la dificultăţile de rambursare ale
    populaţiei şi ale sectorului corporatist. Sunt chestiuni de stabilitate
    financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să
    nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante’. Analiştii
    spun că Banca Națională vrea să tempereze consumul, considerat un motor
    nesustenabil de creștere a economiei într-o țară cum e Romania.

  • O nouă legislaţie privind ajutoarele sociale

    O nouă legislaţie privind ajutoarele sociale


    Conform unui raport prezentat de Banca Națională, în România, la sfârșitul anului trecut, aproximativ 4 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani nu au, nu caută un loc de muncă şi nici nu desfăşoară o activitate pe cont propriu. Totodată, arată aceleași date, doar 10% din populaţia inactivă ar fi disponibilă să muncească, dar nu caută o slujbă. Mai mult, în ultimii 6 ani, fluxul celor care intră sau reintră în activitate, din rândul populației inactive, este aproape nul. Suma totală plătită în decembrie 2017 de statul roman pentru ajutorul social (venit minim garantat) a depășit 60 de milioane de lei (circa 13 milioane de euro), valoarea medie fiind de aproximativ 276 lei (cca.60 euro) de persoană Lucrurile par să se schimbe însă acum. Persoanele care beneficiază de ajutoare sociale riscă să rămână fără banii de la stat dacă refuză un loc de muncă sau un curs de calificare. Legea care modifică în acest sens reglementările privind venitul minim garantat a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.



    În parlament, proiectul a fost susţinut de către toate partidele, iar iniţiatorii au subliniat că scopul este acela de a încuraja munca şi de a responsabiliza persoanele asistate social. Ştefan Băişanu, deputat ALDE: “A venit momentul ca în România fiecare cetăţean să primească venituri în funcţie de munca pe care o depune. Această lege nu se referă la cei care sunt într-adevăr persoane cu nevoi speciale, acestea trebuie ajutate, iar ceilalţi trebuie trimişi la muncă. Există şi soluţia muncii sezoniere, atunci când e nevoie de munci în agricultură sau în construcţii.” Potrivit noilor prevederi, pentru sumele acordate ca ajutor social, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local. Aceasta fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii. În cazul în care, după o verificare, se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte surse şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune încetarea dreptului la ajutor social.



    Sunt stabilite obligaţii şi pentru primar. Aceştia trebuie să întocmească un plan de activităţi sezoniere pe baza cererilor primite de la firmele care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza localităţii respective. Pentru neîndeplinirea acestei sarcini, primarul este sancţionat cu amendă de la 1.000 de lei (217 euro) la 5.000 de lei (1090 euro). Potrivit legii, familiile și persoanele singure, cetățeni români, au dreptul la un venit minim garantat ca forma de asistență socială, acesta fiind o sumă acordată lunar de statul român, pentru supraviețuire, persoanelor care nu au venituri sau celor care au cele mai mici venituri. În decembrie 2017, au beneficiat de acest ajutor social aproape un sfet de million de persoane.


  • Raport asupra inflaţiei

    Raport asupra inflaţiei

    Banca Naţională
    a României a modificat în creştere de la 3,5 la 3,6% prognoza privind inflaţia
    anuală la finalul lui 2018. Însă, a redus-o tot cu 0,1 puncte procentuale pe
    cea din decembrie 2019, care era estimată la 3 procente. Banca Centrală
    anticipează că inflaţia va oscila uşor în apropiere de 5% lunile următoare, iar
    în trimestrul patru va intra pe o tendinţă de reducere – a declarat
    guvernatorul Mugur Isărescu, cu prilejul prezentării raportului trimestrial
    asupra inflaţiei. El a subliniat faptul că, în ultima perioadă, creşterile de
    preţuri au fost generalizate pe fondul creşterii excedentului de cerere şi a
    costurilor de producţie.


    Alte evoluţii evidenţiate de analizele BNR sunt legate
    de ritmul robust de creştere a consumului, deşi uşor diminuat faţă de vârful
    din trimestrul trei al anului trecut, de tendinţa de deteriorare a încrederii
    consumatorilor, de redresarea investiţiilor, mai ales pe componenta privată şi
    de cvasistagnarea creditului total neguvernamental, începând din vara anului
    trecut. Acest ultim fenomen, determinat de reducerea împrumuturilor de către
    companii, este cauzat, printre altele, de slaba capitalizare în special a
    firmelor româneşti, multe dintre acestea neputându-se califica pentru
    contractarea unui credit. Mugur Isărescu explică faptul că se face o confuzie
    între capital şi datorie.


    Mugur Isărescu: ‘Iluzia aceasta că te capitalizezi prin
    împrumut este mult mai păguboasă, imposibilă, te bagă în faliment. Dacă vrei să
    ai o societate solidă, trebuie să-i pui o bază de capital. Altfel, intri
    într-un cerc vicios. Capitalul este capital şi societăţile româneşti au nevoie
    de capital. Cele private. Proprietarii, cei care vor să le pună pe picioare,
    trebuie să vină cu capital /…/ şi să lase la o parte iluzia că băncile le vor
    ajuta în această direcţie. Băncile pot da credite’.


    Alte fenomene
    semnificative semnalate de raportul BNR sunt: adâncirea deficitului de cont
    curent, dar şi creşterea salariilor, inclusiv a celui minim, o evoluţie ce nu
    poate şi nu trebuie să fie stopată, însă care trebuie realizată controlat în
    funcţie de ceea ce poate absorbi economia, în aşa fel încât să nu se reflecte
    semnificativ în majorarea preţurilor. Aducând în discuţie importanţa unui cadru
    macroeconomic stabil, Isărescu a declarat că politica monetară trebuie să
    devină restrictivă, dar BNR nu intenţionează să sugrume creşterea economică, ci
    încearcă să aducă excesul de cerere în limite rezonabile.


    Banca Centrală a
    decis, în şedinţa de politică monetară de luni, să majoreze din nou dobânda-cheie
    la 2,5%, după pauza din luna aprilie şi după ce în primele două luni din 2018
    au mai fost decise două creşteri. Isărescu consideră că inflaţia va fi ţinută
    sub control, iar dobânzile nu se vor duce foarte sus, după ce BNR a decis să
    continue ciclul de întărire a politicii monetare.