Tag: banci comerciale

  • BNR scumpește creditele

    BNR scumpește creditele

    Informația
    venită, miercuri dimineață, din partea Institutului Naţional de Statistică este
    de natură să provoace frisoane românilor – rata anuală a inflaţiei a urcat la
    13,76% în luna aprilie a acestui an, de la 10,15% în martie, în condiţiile în
    care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu peste 16 procente, cele alimentare
    cu 13,5%, iar serviciile cu mai mult de 7 procente. Scumpirile se vădcu ochiul liber nu de la o lună la alta, ci
    de la o zi la alta! Sunt, deja, produse pe care nici persoanele cu un venit
    mediu nu le mai pot cumpăra sau se gândesc de două ori înainte de a o face.
    Dacă, anterior, pentru finalul trimestrului II din 2022, Banca Națională a României
    prognoza o inflaţie de 11,2%, pentru trimestrul III -de
    10,2% şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV, acum BNR anticipează că inflația
    va urca până în vară mult mai mult decât se aştepta şi că nu va reveni sub 10%
    decât abia în a doua jumătate a anului viitor.

    Ca urmare, pentru a contracara
    această inflație galopantă, marți, Banca Centrală a luat decizia să mărească de
    la 3 la 3,75% rata dobânzii de politică monetară. Este cea mai consistentă
    creștere de când a început şirul deciziilor de acest fel, în toamnă. Rata
    dobânzii de politică monetară este acel indicator în funcţie de care se
    stabilesc atât dobânzile la credite, cât şi cele la împrumuturi practicate
    între bănci. Or, scopul creșterii ratei este descurajarea creditării, diminuarea
    consumului și, în consecință, scăderea inflației, nemaiîntâlnită în ultimul
    deceniu.

    După anunțul BNR, băncile comerciale sunt aşteptate, acum, să crească
    dobânzile interbancare la împrumuturi, precum și aşa-numitul ROBOR pe baza
    căruia se calculează costurile majorităţii creditelor populaţiei luate înainte
    de luna mai 2019, dar şi costurile împrumuturilor bancare pentru companii. De
    asemenea, depozitele bancare vor fi bonificate cu dobânzi situate mult sub
    nivelul inflaţiei. Cauzele acestei stări de fapt sunt multiple și sunt
    amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei – spune
    Banca Centrală a României. Efectele se văd în puterea de cumpărare şi
    încrederea consumatorilor, dar și în activitatea, profiturile şi planurile de
    investiţii ale firmelor. Totodată, economiile din țările vecine Ucrainei,
    asemenea României, sunt percepute prezentând anumite riscuri, cu impact
    nefavorabil asupra costurilor de finanţare. De altfel, toate ţările care au frontieră cu Ucraina au ajuns, în
    acest moment, să se împrumute cu peste 7% dobândă. Or, în opinia politicului de
    la București, se impune o discuţie la nivel guvernamental, de familii europene politice
    şi cu Comisia Europeană în privinţa ţărilor care au frontieră cu Ucraina, în
    cazul cărora băncile văd un risc mai mare în a le oferi împrumuturi.


  • Jurnal românesc – 06.07.2021

    Jurnal românesc – 06.07.2021

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că a creat un formular online cu scopul de a indica ce tipuri de dificultăți întâmpină românii care locuiesc în străinătate în relație cu băncile din România. Un link către formular se găseşte pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro, iar instituţia îi asigură pe cei interesaţi să-l completeze că răspunsurile sunt anonime și respectă normele de protecție a datelor cu caracter personal, implementate la nivel european prin Regulamentul GDPR. Totodată, datele transmise nu vor fi distribuite unei părți terțe și nu vor fi folosite decât în scopul declarat în anunț. Demersul Departamentului vine după ce, în urma consultărilor cu mai multe comunităţi de români din diaspora, a reieşit faptul că una dintre marile probleme ale acestora este legată de serviciile bancare și de lipsa modalităților de a folosi serviciile bancare într-un mod eficient, sigur și legal atunci când vine vorba de transferul banilor spre familia rămasă acasă. DRP arată că problemele semnalate vor fi centralizate şi transmise Asociației Române a Băncilor.



    Guvernul elen a impus restricţii suplimentare pentru persoanele nevaccinate care călătoresc cu feribotul în Grecia. Astfel persoanele care folosesc acest acest mijloc de transport vor trebui să prezinte un test rapid antigen cu rezultat negativ, efectuat cu cel mult 48 de ore înainte de începerea călătoriei, un test PCR efectuat cel mult cu 72 de ore înainte de îmbarcare ori dovada unei vaccinări complete sau pe cea a recuperării după o infecţia cu SARS-CoV2. Noile restricţii adoptate de Atena vin ca urmare a creşterii numărului de cazuri de COVID-19 în Grecia.


    Corespondentul Radio România transmite că, în contextul noilor restricţii, toate spaţiile de alimentaţie publică, precum restaurantele închise, terasele, cafenelele şi tavernele trebuie să amenajeze spaţii separate pentru vaccinaţi şi spaţii mixte. Totodată, la înapoierea de pe insule se recomandă ca toţi călătorii de peste 12 ani să se testeze. Guvernul grec este îngrijorat în legătură cu răspândirea variantei Delta a coronavirusului, mult mai contagioasă, care a fost detectată printre alte locuri în insula Creta. Românii pot solicita asistenţă consulară la Ambasada României la Atena şi la Consulatul General de la Salonic ale căror date de contact se găsesc pe paginile de Internet atena.mae.ro, salonic.mae.ro, precum şi pe reţelele sociale.



    12 din cele 150 de secții de vot organizate în afara Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare anticipate, ce vor avea loc pe 11 iulie, sunt înfiinţate în România. Două se află la Bucureşti, la sediile Autorităţii Electorale Permanente şi Biroului Electoral Central, şi câte una la Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi, Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara, Casa de Cultură a Studenţilor din Braşov, Şcoala Gimnazială Regina Maria din Sibiu, Universitatea Ovidius din Constanţa şi Universitatea Craiova din Craiova. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Chişinău, printre secţiile deschise în diaspora pentru acest scrutin 31 se află în Italia, 17 în Rusia, 13 în Statele Unite ale Americii şi 10 în Franţa. Urnele vor fi deschise în intervalul orar 7.00 – 21.00.



    Violonista Mihaela Martin, violoncelistul Andrei Ioniță și pianistul Andrei Gologan vor susţine un recital la Palatul Kuenburg-Langenhof din Salzburg cu ocazia sărbătoririi a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu. Concertul va avea loc pe 7 iulie, de la ora 19.00, și este organizat cu sprijinul reprezentanţei Institutului Cultural Român la Viena şi al Consulatului Onorific al României la Salzburg. Cei trei muzicieni români vor interpreta lucrările Trio pentru pian în sol minor şi Trio pentru pian în la minor.


    Violonista Mihaela Martin este prezentă de scena internațională de peste 40 de ani. A colaborat cu orchestre celebre din Marea Britanie, Austria şi Germania, iar în prezent este profesoară la Universitatea de Muzică din Köln, la Academia de Muzică din Kronberg și la Academia Barenboim-Said din Berlin. Violoncelistul Andrei Ioniță a câștigat în 2015 premiul I la concursul Tchaikovsky din Moscova. A concertat cu Orchestra Simfonică din Detroit, Orchestra Filarmonică din Dresda sau Orchestra Filarmonică din München şi a colaborat cu dirijori precum Valery Gergiev, Kent Nagano sau Krzyztof Penderecki. Pianistul Andrei Gologan a concertat în ultimii ani în săli renumite din Berlin, Salzburg şi Bonn. De-a lungul timpului, a colaborat cu muzicieni precum Benjamin Schmid, Alexandru Tomescu sau Wolfgang Redik.