Radio România Internațional

Tag: bani

  • BNR păstrează dobânda de referinţă

    BNR păstrează dobânda de referinţă

    Banca Naţională îşi menţine atitudinea prudentă şi a decis menţinerea neschimbată, la 6,5% pe an a dobânzii de politică monetară, în contextul incertitudinilor interne şi internaţionale. După două scăderi succesive, dobânda de referinţă n-a mai fost modificată din luna august, pe fondul eforturilor de scădere a inflaţiei. Conform BNR, aceasta a crescut în ultimul trimestru al anului trecut mai mult decât se anticipase anterior. S-a hotărât, de asemenea, păstrarea dobânzilor la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR sau pe care le primesc acestea în cazul sumelor păstrate în conturile Băncii Centrale, la 7,5%, respectiv 5,5%/an.

    Totodată, au fost menţinute neschimbate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Specialiştii anticipau aceste decizii şi consideră că BNR va acţiona în continuare prudent pentru a nu scăpa inflaţia de sub control, dar şi pentru a nu afecta creşterea economică şi aşa destul de redusă. Analistul financiar Dragoş Cabat a oferit mai multe amănunte:

    “Decizia este una absolut normală, având în vedere că este o perioadă de foarte mari incertitudini interne şi internaţionale. În momentul de faţă nu avem încă un buget, nu avem încă un plan de a reduce deficitul bugetar. Datoria publică creşte în continuu, de la o lună la alta, tocmai ca să acopere acest deficit bugetar. Avem şi deficit comercial. Nu se ştie dacă vor creşte taxele sau nu vor creşte, dacă şi în ce formă vor scădea cheltuielile publice.”

    Inflaţia a crescut în ultimele luni din 2024. Creşterea economică este foarte redusă, continuă războiul din Ucraina, iar în UE există incertitudini la nivel politic în câteva ţări importante, a mai spus Dragoş Cabat. El crede că şansele ca Banca Centrală să scadă dobânda de politică monetară pe parcursul acestui an sunt destul de reduse. BNR atribuie inflația peste așteptări în special scumpirii carburanților, mai ales ca efect al aprecierii dolarului american pe piețele internaționale, și într-o mai mică măsură scumpirii alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut.

    Conform celor mai recente date, rata anuală a inflaţiei se va reduce în primul trimestru din 2025, însă va înregistra valori mai ridicate decât se anticipa anterior. Experţii Băncii Centrale subliniază că incertitudini şi riscuri însemnate legate de evoluţia inflaţiei decurg din conduita viitoarei politicii fiscale şi a celei de venituri, în contextul implementării pachetului de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent în scopul consolidării fiscale, dar şi din situaţia din piaţa muncii şi din dinamica salariilor din economie.

    Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice. Reaminitim ca, România a încheiat anul trecut cu o inflație de 5,1%.

  • Povestea vorbei

    Povestea vorbei

    În rubrica de astăzi vorbim despre bani, sub formă de bancnote și monezi.


  • Românii şi piaţa asigurărilor

    Românii şi piaţa asigurărilor

    Românii se gândesc să-și încheie o asigurare facultativă,
    însă costurile acestor produse intervin în decizia de cumpărare. Este concluzia unui studiu realizat de către IRSOP Market Research &
    Consulting. Pensia mică, riscul unui accident sau lipsa unor economii pentru
    nevoi urgente sunt principalele riscuri care îi determină pe români să se
    gândească la încheierea unei polițe de asigurare. Barierele, însă, țin de costurile acestora.
    Potrivit studiului menționat, 28% dintre respondenți au fost intimidați de
    costurile polițelor, iar 24% nu au considerat că asigurările se află printre
    prioritățile lor financiare. Lipsa încrederii în asiguratori, care era de
    asemenea un criteriu care influenţa în mod negativ decizia de cumpărare, s-a
    diminuat față de anii anteriori. Aceasta a ajuns de la 22% în 2018 la 14% în
    2020. Asiguratorii spun, de altfel, că analizează în permanență comportamentul
    de consum al românilor și că au constatat o schimbare a acestor comportamente
    de la debutul pandemiei, în sensul că potențialii clienți au început să-și
    prioritizeze lucruri care, spun ei, contează cu adevărat: sănătatea, siguranța
    locului de muncă, viitorul copiilor.


    Potrivit sursei citate, la nivelul asigurărilor de
    călătorie se observă o creştere a ponderii clienţilor cu venituri mici, astfel
    că 45% dintre aceştia aleg să plece în vacanţe cu o asigurare de călătorie.
    Totuşi, clienţii cu venituri mari sunt cei care aleg cel mai des să încheie o
    astfel de poliţă: 79%, în special cei cu vârste cuprinse între 35-55 de ani. În
    ceea ce priveşte tendinţele generale ale pieţei, studiul arată faptul că asigurările
    de sănătate generează cel mai mare interes şi un potenţial de creştere care
    poate fi însă puternic influenţat de evoluţia crizei sanitare.


    În context, Autoritatea de Supraveghere Financiară
    (ASF) informează că piața asigurărilor din România a ajuns, în primele 9 luni din
    2020 la un volum al primelor brute subscrise de peste 8,5 miliarde de lei
    (aproape 1,75 miliarde euro), în creștere cu 4,8% față de aceeași perioadă din
    2019. Potrivit ASF, asigurările de sănătate au continuat să înregistreze dinamici
    pozitive şi în primele trei trimestre ale anului 2020, cu un volum al
    subscrierilor de aproximativ 351 milioane lei (72,15 milioane euro), în
    creştere cu 18% faţă de perioada similară din 2019.


    Contextul actual, marcat de incertitudini sporite
    cu privire la evoluția viitoare a activităților economice, amplificate de
    efectele negative ale pandemiei de COVID-19, a determinat şi creșterea
    interesului pentru «asigurările de garanții», ele acoperind riscurile ce decurg
    din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale
    pentru orice tip de proiect, public sau privat. Acest tip de asigurări a
    înregistrat un volum al primelor brute subscrise de aproximativ 364 milioane de
    lei (74,82 milioane euro), în primele nouă luni din 2020, în creștere cu 92%
    față de aceeași perioadă a anului precedent, aducându-și, astfel, contribuţia
    la tendința de diversificare a pieței asigurărilor din România.

  • Hörerpostsendung 31.5.2020

    Hörerpostsendung 31.5.2020

    Liebe Freunde, herzlich willkommen zur Hörerpostsendung von RRI!



    Gleich zu Beginn habe ich eine halbwegs erfreuliche Ankündigung: Wir haben auch dieses Jahr eine QSL-Serie, allerdings vorerst nur in virtueller Form, denn momentan wissen wir noch nicht, wann uns das Budget für Anfertigung und Porto zugewiesen wird. Letztes Jahr hat es ja bis Mitte Juni gedauert, bis wir endlich QSL-Karten zuschicken konnten.



    Trotzdem können Sie die Karten mittlerweile auf unserer Webseite betrachten, für die Hörer ohne Internetzugang möchte ich sie kurz beschreiben. Die QSL-Serie 2020 ist alten rumänischen Münzen und Banknoten gewidmet, die ab 1867 bis Anfang der 1930er geprägt bzw. herausgegeben wurden. Die offizielle Landeswährung Rumäniens ist der Leu (Mehrzahl: Lei), unterteilt in 100 Bani (ban, pl. bani, bedeutet im Rumänischen auch Münze“ oder Geld“ schlechthin). Im 17. Jahrhundert waren in den historischen rumänischen Provinzen niederländische Löwentaler (nl. Leeuwendaalder) im Umlauf — deren Besonderheit war das geprägte Bild eines Löwen, der sich auf seinen Hinterpfoten aufrichtet. Auf dieser Grundlage wurde diese Münze Löwentaler“ (rum. taler-leu) und im modernen Rumänien einfach nur noch Leu“ (Löwe) genannt. Auch nachdem die niederländischen Taler aus dem Verkehr zurückgezogen wurden, blieb der Name Leu“ (Plural: Lei“) als allgemeiner Begriff für Münzen und Geld erhalten.



    1867 wurde der Leu die offizielle Währung der Vereinigten Donaufürstentümer Moldau und Walachei.



    Und jetzt noch eine detaillierte Vorstellung der QSL-Karte für Januar, in den folgenden Wochen werde ich auch die anderen Karten vorstellen. Auf der QSL-Karte für Januar 2020 ist die Münze im Wert von 1 Ban (aus dem Jahr 1867) abgebildet. Die 1-Ban-Münze hat einen Durchmesser von 15 mm, wiegt 1 Gramm, und die Legierung besteht zu 95% aus Kupfer, 4% Zinn und 1% Zink. Der Au‎ßenrand ist glatt, der Randkreis geperlt. Die Prägung des Nennwertes 1 BANU“ und des Auflagenjahrs 1867“ ist von einem Lorbeerzweig auf der linken und einem Eichenzweig auf der rechten Seite gesäumt. Unter der Schleife, die beide Zweige verbindet, ist der Name der Prägungsanstalt zu sehen. Auf dem Revers ist das Wappen des rumänischen Königshauses zu erblicken, der Randkreis auf der Rückseite ist ebenfalls geperlt.



    Geprägt wurden im Jahr 1867 insgesamt 4 Münzen-Auflagen bei zwei unterschiedlichen Anstalten: Heaton bzw. Watt & Co. (beide in Birmingham). Somit gab es zwei Auflagen, die sich nur durch dieses kleine Detail unterscheiden: Im unteren Teil des Averses ist dementsprechend entweder HEATON oder WATT & Co. eingraviert. Die Münzen wurden am 1. Januar 1868 in Umlauf gesetzt.



    Anlässlich der 140. Jahresfeier seit Verabschiedung des Gesetzes zur Gründung eines neuen Währungswesens und der Prägung nationaler Münzen“ gab die Nationalbank Rumäniens (BNR) im Jahr 2007 ein Serie von Replikaten der Münzen von 1867 in Wert von 1 BAN(U), 2 BANI, 5 BANI und 10 BANI heraus. Die Replikate sind aus Gold (Reinheit: 99,9%) und haben denselben Durchmesser wie die Originale (aufgrund des Edelmetalls wiegen sie allerdings schwerer). Jedes einzelne der insgesamt vier Sets wurde in 250 Exemplaren geprägt. Unter der Schleife, die die beiden Zweige verbindet, wurde der Name der ursprünglichen Prägungsanstalt durch den Buchstaben R“ (für Replikat“) ersetzt.



    Und jetzt zu Hörerzuschriften. Herbert Jörger (aus Bühl, Baden-Württemberg) meldete sich unlängst per E-Mail:



    Ihre Sendung war sehr spannend und unterhaltsam. Gerade in der Zeit der Corona-Pandemie muss man viele Abstriche machen. Grö‎ßere Volksfeste fallen 2020 fast in allen Staaten aus. Wie es mit Reisen in andere Länder aussieht, ist noch nicht geklärt. Besonders die Einzelhändler und die Gastronomie hat es hart getroffen. Auch Kirchenbesuche mit viel Abstand wurden genehmigt, 5 Personen dürfen nun zusammen wieder laufen. Auch der Schulbetrieb für Abschlussklassen ist nun genehmigt, Kosmetik- oder Fitnessstudios sowie die Kitas, Bars und Gaststätten müssen noch warten. Vereine wie Sport, Musik- und Gesangvereine konnten nicht proben.


    Viele Firmen und Betriebe schlossen oder meldeten Kurzarbeit an. Beim Einkaufen ist in Baden-Württemberg und elf weiteren Bundesländern eine Nasen- und Mundbereichsmaske vorgeschrieben. Die Chinesen machten es uns ja vor. Allmählich kehrt das normale Leben zurück. Auch wann die Bäder wieder benutzt werden können, ist nicht geklärt. Fu‎ßballspiele und Autorennen oder Wanderungen fallen auch aus. Eine Frage hätte ich noch, welche Fläche nimmt das Donaudelta ein?



    Vielen Dank für das Feedback. lieber Herr Jörger. Inzwischen ist ja in Deutschland und Österreich der Gastronomie-Bereich unter bestimmten Auflagen wieder offen. Auch in Rumänien ist das der Fall — ab morgen, dem 1. Juni. Es gelten Auflagen wie einen Mindestabstand zwischen den Tischen und die seltsam anmutende Empfehlung, dass nicht mehr als drei Personen aus demselben Haushalt oder derselben Familie an einem Tisch sitzen dürfen. Wie das zu kontrollieren ist, steht in den Sternen, ich kann mir kaum vorstellen, dass etwa ein Barbesitzer allen Kunden die Personalien abnimmt, wie das z.B. in Deutschland verpflichtend ist. Dann hie‎ß es noch, dass Privatpartys mit bis zu 8 Personen erlaubt sein werden. Wieso gerade 8, und nicht 5 oder 10 Personen, wurde auch nicht begründet. Kirchenmessen sind ebenfalls nur im Freien, also vor der Kirche, wieder erlaubt, Fitness-Studios müssen noch bis 15. Juni warten, Schwimmbäder und Saunas bleiben allerdings auch weiterhin geschlossen. In Innenräumen wie Läden und öffentliche Einrichtungen sowie in öffentlichen Verkehrsmitteln gilt nach wie vor eine Maskenpflicht, allerdings habe ich nicht selten gesehen, dass sich viele daran nicht halten oder die Maske lässig unter der Nase oder dem Kinn tragen, als wäre sie ein modisches Accessoire. Na ja, wir werden sehen, ob es nicht auch in Rumänien in den nächsten Wochen zu neuen Infektionsherden kommt.



    Das Donaudelta stellt nach dem Wolgadelta das zweitgrö‎ßte Delta Europas dar und umfasst ein Gebiet von 5800 km², wovon 72% mit einer Fläche von knapp 4200 km² unter Naturschutz stehen. Diese Fläche liegt zu 82,5% im rumänischen Teil der Landschaft Dobrudscha sowie zu 17,5% in der Ukraine.



    Herzliche Grü‎ße nach Baden-Württemberg, lieber Herr Jörger, und bleiben Sie gesund!



    Peter Vaegler aus Stralsund schrieb uns gleich mehrere Mal im Monat Mai, Anfang des Monats hatte er noch Schwierigkeiten mit dem Empfang, dann wurde es wieder besser, und schlie‎ßlich machte er auch einen Umzug durch. Hier einige Auszüge aus seiner vorletzten E-Mail:



    Liebe Freunde in Bukarest!



    Wieder ist eine Woche vergangen und zwischenzeitlich sind die Verbote wieder weiter gelockert worden. Ab morgen dürfen auch wieder Touristen aus anderen Bundesländern hier ihren Urlaub verbringen. In den Restaurants der Stadt war zu sehen, dass durch die fehlenden Tagestouristen viele Plätze frei blieben. Es war sowieso empfohlen, vorher Plätze zu reservieren, denn gerade in den beliebten Lokalen waren die genehmigten Tische schnell besetzt.



    Am Donnerstag war ja in Deutschland ein Feiertag und wir hatten endlich die Gelegenheit, meinem 90-jährigen Schwiegervater mit seiner Frau unsere neue Wohnung zu zeigen. Da konnte ich auch gleich unseren neuen Grill einweihen. Es war auch der einzige Tag, an dem das Wetter mitspielte, denn ansonsten war nur Regen und Sturm.



    Ab Montag sind auch wieder die Kinos und Fitnesscenter geöffnet. Langsam normalisiert sich also bei uns das Leben, wobei es für mich immer noch ungewohnt ist, mit einer Maske einkaufen zu gehen.



    Aus Ihrer Sendung wei‎ß ich, dass sich auch die geschlossenen Museen auf die neue Situation eingestellt haben und jetzt virtuelle Ausstellungen anbieten.



    Ich hoffe nur, dass die Lockerungen nicht zu einem erneuten Aufflammen der Pandemie führen.



    Ich grü‎ße alle Mitarbeiterinnen und Mitarbeiter und wünsche Gesundheit!



    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Vaegler, und bleiben Sie gesund!



    Aus Luxemburg erhielten wir unlängst folgendes Feedback im Internetformular:



    Guten Tag, nach 16 Jahren Funkstille“ freue ich mich, Ihnen wieder zu schreiben. Die Sendung vom 10. Mai 2020 gefiel mir sehr gut; besonders die zwei Jazzstücke von Berti Barbera waren hervorragend. Ich werde in der Zukunft wieder öfters RRI hören! Wäre es möglich, mir eine schöne QSL-Karte per Post zu schicken? Ich danke Ihnen im Voraus und bleiben Sie gesund!



    Serge Thill



    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Thill! Wie Sie bereits erfahren haben, dürfte es mit der Zusendung von QSL-Karten noch einige Wochen dauern. Herzliche Grü‎ße nach Luxemburg und bleiben auch Sie gesund!



    Nouri Streichert (aus Hildesheim, Niedersachsen) scheint dieselbe Sendung über den rumänischen Jazzmusiker Berti Barbera gehört zu haben, denn dazu stellte er uns auch eine Frage:



    Wisst ihr, ob der Künstler schon mal bei der Hildesheimer Jazztime dabei war? Die Jazztime ist in Hildesheim seit 1971 an Pfingsten das gro‎ße Jazzereignis unserer Stadt. Zahlreiche Künstler präsentieren sich Open Air an drei Tagen den Fans unter freiem Himmel bei freiem Eintritt. Am Sonntagabend gibt es eine Galaveranstaltung mit jährlich wechselnden Gaststars. Die Karten für die Gala sind natürlich nicht kostenlos. Dieses Jahr sollte Ute Lemper auftreten. Leider ist die Veranstaltung 2020 abgesagt. Die Künstlerin tritt im nächsten Jahr auf. Die Eintrittskarten behalten Gültigkeit.



    Vielen Dank für das Feedback. Ihre Frage kann ich leider nicht beantworten. In den Biographien des Künstlers, die man im Internet findet, steht leider nicht, ob er jemals in Hildesheim aufgetreten ist. Da hilft nur, ihn persönlich zu fragen, ich habe aber leider keinen persönlichen Draht zu ihm. Viele Grü‎ße nach Hildesheim, lieber Herr Streichert!



    Musikalisch geht es auch in der letzten Zuschrift zu. Ralf Urbanczyk (aus Eisleben, Sachsen-Anhalt) gab uns folgendes Feedback per E-Mail:



    Spannend war das Gespräch mit dem rumänischstämmigen Komponisten Vladimir Cosma in Ihrer heutigen Reihe Gäste am Mikrofon“. Ich fand es zunächst erst einmal gut, dass dieser äu‎ßerst produktive und erfolgreiche Komponist, den besonders seine zahlreichen Filmmusiken bekannt gemacht haben, Zeit für ein Interview mit dem Rumänischen Rundfunk fand. Und dann, dass Sie es bei Radio

    Rumänien International aufgegriffen haben und für die Zuhörer in aller Welt bereitstellten. Unvergessen ist für mich seine Filmmusik zu der französischen Agentenkomödie, die bei uns unter dem Titel Der gro‎ße Blonde mit dem schwarzen Schuh“ lief, in welcher er der Vielseitigkeit der rumänischen Panflöte mit ihrem Meister Gheorghe Zamfir eine gro‎ße Bühne gab. Vladimir Cosma scheint an seiner früheren Heimat, welche er schon in jungen Jahren verlie‎ß, immer noch zu hängen, was ich auch aus dem heutigen Interview entnehmen konnte. Er ist halt ein gro‎ßartiger Künstler und gleichzeitig eine gro‎ßartige Persönlichkeit.



    Vielen Dank für Ihre Zeilen, lieber Herr Urbanczyk, und herzliche Grü‎ße nach Eisleben!



    Damit Zeit für die Postliste. Neue Briefe gab es vorerst nicht, auf elektronischem Wege erreichte uns Feedback von Martina Pohl, Stefan Druschke, Willi Seiser, Peter Vaegler, Michael Willruth, Herbert Jörger, Erich Bergmann, Ralf Urbanczyk, Dieter Feltes und Norbert Reiner (D), Paul Gager (A), Manfred Lepp (PH), Teruhiko Kachi (JPN), Siddhartha Battacharjee (IND) sowie von jemandem, der sich nur Andy aus Moskau“ nannte.



    Audiobeitrag hören:




  • Plata retroactivă a contribuţiilor la pensie, până la sfârşitul anului 2018

    Plata retroactivă a contribuţiilor la pensie, până la sfârşitul anului 2018

    Persoanele interesate să achite retroactiv contribuţia la pensii, pentru cel mult cinci ani, se pot adresa caselor teritoriale de pensii până la 31 decembrie 2018.


    Această posibilitate este prevăzută de Legea nr. 186/2016, fiind valabilă doar pentru perioadele anterioare (în limita a cinci ani) în care cei interesaţi n-au fost asiguraţi nici în sistemul public de pensii, nici într-un alt sistem de asigurări sociale. În acest sens, este necesară încheierea unui contract de asigurare socială până la 31 decembrie 2018.



    Contractul se încheie între persoana interesată de plata retroactivă a contribuţiei şi casa teritorială de pensii de la domiciliul / reşedinţa acesteia. Totodată, actul poate fi încheiat şi de un mandatar desemnat prin procură specială.



    Mai multe detalii despre condiţiile de încadrare şi documentele necesare sunt disponibile pe site-ul www.cnpp.ro.

  • Bugetul pe 2017 ajunge în Parlament

    Bugetul pe 2017 ajunge în Parlament

    Guvernul României a adoptat proiectele de lege privind bugetul de stat şi
    bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2017.

    În acest an, PIB-ul României
    va creşte cu peste 57 de miliarde de lei (peste 12 miliarde de euro) faţă de
    2016. Ministrul finanţelor, Viorel Ştefan a precizat: Principalele
    proiecţii macroeconomice pe care le-am avut în vedere la construcţia bugetului
    pe 2017 sunt: o creştere economică de 5,2%, încadrarea într-un maxim al
    deficitului fiscal de 3% în condiţiile în care anticipăm venituri de 254,71 miliarde lei (n.r. 56,6
    miliarde de euro), si cheltuieli de 278,81 miliarde lei (n.r. 62 miliarde de
    euro). Preconizăm un indice al inflaţiei sub 1,4 şi o rată a şomajului de
    4,3%    .


    Potrivit oficialului, sănătatea va primi o sumă foarte
    mare de bani. Ministerul de resort are ca principale obiective finanţate în
    2017 alocarea a 700 de milioane de lei (circa 155 milioane de euro) suplimentar
    pentru medicamente compensate şi gratuite, inceperea construcţiei de spitale
    regionale, dotarea fiecărui spital judeţean cu un computer tomograf,
    achiziţionarea vaccinurilor obligatorii pentru copii, dotarea a şapte spitale
    cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului.


    Viorel Ştefan a mai spus
    că mulţi bani au fost alocaţi şi Ministerului Muncii, 6,5 miliarde de lei (1,4
    miliarde de euro) în plus faţă de 2016, pentru că aici trebuie suportate două
    decizii importante, salariul minim pe economie care a crescut, de la 1
    februarie, la 1.450 de lei (circa 320 euro) şi pensia minimă care va creşte în
    primăvară. Transporturile vor primi şi ele cu 60% mai mult faţă de 2016, pentru
    că, potrivit oficialilor, trebuie să se construiască autostrăzi noi şi să se
    termine o nouă magistrală de metrou în Bucureşti. Şi Ministerul Culturii va
    primi bani mai mulţi, pentru că, faţă de 2016, vor creşte salariile angajaţilor
    în instituţiile de spectacole.


    Bugetul pe acest an asigură şi respectarea
    angajamentelor asumate de România în relaţia cu partenerii internaţionali din
    NATO privind alocarea a 2% din PIB bugetului Ministerului Apărării.

  • Fondurile europene şi problema atragerii lor

    Fondurile europene şi problema atragerii lor

    După aderarea României la Uniunea
    Europeană, în 2007, atragerea şi absorbţia fondurilor europene par să fie o
    mare provocare pentru autorităţile de la Bucureşti. Situaţia e cu atât mai
    gravă cu cât e vorba de unul dintre domeniile de importanţă majoră pentru
    dezvoltarea economică a ţării.

    Ultimul ministru al Fondurilor Europene, Aura
    Răducu, şi-a depus, în această săptămână, demisia din functie, la solicitarea
    premierului Dacian Cioloş, nemulţumit de obiectivele pe termen scurt ale
    acesteia. Aura Răducu îşi propusese, printre altele, să introducă o nouă
    abordare şi un nou tip de management în domeniul fondurilor europene. Cea mai
    dificilă parte este, însă, accesarea banilor pentru
    proiectele de lungă durată pentru a căror punere în aplicare este nevoie de
    mulţi bani. Nici micile proiecte nu par
    a fi ușor de realizat, în condiţile în care solicitanţii acuză proceduri
    complicate şi birocraţie excesivă.

    Despre stadiul actual al fondurilor europene
    a vorbit, la Radio România, comisarul european pentru politici regionale Corina
    Creţu: In ceea ce priveşte perioada de programare 2007-2014,
    care încă nu s-a încheiat, avem peste 70% absorbţie dar, sigur, sunt în risc de
    pierdere între 2,6 şi 3,4 miliarde de euro, care probabil vor fi dezangajate.
    S-au creat foarte multe locuri de muncă, peste 14.000 de locuri de muncă în
    ultimii ani, 850.000 de persoane au fost instruite, consiliate. Peste 2.000 de
    întreprinderi mici şi mijlocii au fost sprijinite pentru investiţii directe.
    Cel mai prost stăm la capitolul transporturi, doar 122 kilometri de cale ferată
    refăcuţi, 368 kilometri de noi drumuri. Aş vrea să adaug şi instituţiile de
    sănătate, educaţie şi sociale, care au fost renovate, peste 400 de proiecte.

    Corina
    Creţu a lansat un apel către autorităţile de la Bucureşti să grăbească
    pregătirea şi lansarea cererilor de proiecte, dar şi să intensifice eforturile
    pentru simplificarea şi reducerea poverii administrative pentru beneficiarii
    banilor europeni: Faptul că în următorii şapte ani România va
    beneficia de peste 22 de miliarde de euro ar trebui să determine autorităţile
    române să grăbească viteza cu care se pregătesc proiectele. În primul rând
    trebuie desemnate instituţiile care vor gestiona banii în perioada următoare,
    pentru că, practic, Comisia nu a fost încă notificată în legătură cu desemnarea
    acestor instituţii de management. Comisia Europeană este în dialog şi în
    colaborare constantă cu autorităţile române    , a punctat Corina Creţu.

    Ea a mai
    spus că, pentru instituţia europeană, este important ca autorităţile de la
    București să ducă la îndeplinire ceea ce şi-au asumat prin Acordul de
    parteneriat, în aşa fel încât cetățenii să beneficieze la maximum de fondurile
    europene și să aibă un beneficiu direct
    în viaţa lor de zi cu zi.

  • Panama, exotismul afacerilor

    Panama, exotismul afacerilor

    Deşi sună îngrozitor,
    paradisul poate fi şi fiscal. La fel de nepotrivit este să asociem exoticul cu
    potlogăriile financiare. Şi, totuşi, este deja un domeniu consacrat, acesta al
    manipulării banilor în locuri superbe din lume, asociate mai ales cu turismul
    şi petrecerea timpului în moduri foarte plăcute. Exotismul a migrat astfel din
    peisaj şi turism în teoria economică şi în practica afacerilor. Colţurile de
    lume care atrag prin taxe şi legislaţie extrem de permisive au apărut încă din
    secolul al XlX-lea. În secolul XX s-au
    înmulţit rapid, stimulate de soare şi peisajul exotic.

    Cel mai recent nume
    venit în această galerie este Panama, ţara, canalul, colţul din America
    Centrală, unde activează firma germano-panameză Mossack Fonseca. Partea germană
    a fost creată în 1977 iar în 1986 a intrat în afacere şi Ramon Fonseca, avocat
    şi scriitor. La fix 40 de ani de existenţă comună, germano-panameză, firma a
    fost făcută celebră de o publicaţie germană care i-a publicat listele de
    clienţi şi foarte multe alte documente secrete. Sediul principal al firmei este
    în Panama dar birourile şi afacerile ei se desfăşoară în întreaga lume, în cele
    mai neaşteptate locuri şi niveluri. Pe listă, aşadar, găsim persoane cunoscute
    sau de-a dreptul celebre, din toată lumea şi din toate domeniile. Dar şi mai
    multe sunt companiile de tip offshore, nume asociat aproape unanim cu
    încercarea de evaziune fiscală sau de ieşire de sub rigoarea unor legi stricte,
    cum sunt cele care funcţionează prin ţările cu performanţă economică reală.

    Acum
    un an, fiscul german, care ancheta ceva speţe de spălare de bani şi evaziune
    fiscală la o mare bancă gemană, ajunge şi la Mossack Fonseca. Se pare că atunci
    s-a produs şi scurgerea masivă de informaţii care a dus la afacerea Dosarelor
    Panama de astăzi. Oricum, publicaţia germană recunoaşte că deţine aceste
    informaţii de un an. Informaţiile publicate sunt extrem de diverse, cum diverse
    sunt şi situaţiile prezentate şi punctele de vedere asupra faptelor revelate.
    Firma în cauză spune că nu este nimic ilegal în ce a făcut, că şi-a făcut
    datoria profesională de a ajuta clienţii să îşi minimizeze pierderile fiscale
    şi să-şi maximizeze profitul. Pentru unii, însă, această intenţie dă foarte rău
    la locul de muncă. Mai ales când în discuţie sunt oameni politici şi mai şi
    exercită funcţii în care au fost aleşi de cei care nu au folosit serviciile
    unei firme de paradis fiscal pentru a avea mai mulţi bani în buzunar şi a plăti
    mai puţine taxe şi impozite ţărilor lor.

    Premierul islandez şi-a dat, deja,
    demisia, premierul britanic a trebuit să dea explicaţii, iar preşedintele rus,
    fost şi el premier, pentru un mandat, a oferit acuzaţii. Miniştri şi alţi
    oficiali îşi dau, la rândul lor, demisia sau se retrag mai spre umbră,
    încercând să dispară din atenţia iscată de dosarele din Panama. Efectele asupra
    vieţii politicienilor sunt imediate, rapide şi vizibile, dar s-ar putea să fie
    singurele. Se fac anchete şi reproşuri dar nu sunt aşteptate inculpări sau
    măsuri juridice mai serioase. Desigur, anchetele naţionale ar putea evidenţia
    situaţii de neacceptat pentru un stat sau altul, fiecare ţară şi-a evidenţiat
    propriii cetăţeni sau chiar lideri pe listele din Panama şi îi priveşte, acum,
    cu alţi ochi.

    Şi totuşi, mai avem un alt efect cert, ba chiar de anvergură şi
    de perspectivă, este vorba de punerea în discuţie a fenomenului offshore. Dacă
    până acum acest tip de companii era acceptat şi utilizat, după Panama va exista
    mereu o prezumpţie de vinovăţie faţă de companiile offshore. S-a produs o clară
    şi radicală schimbare de percepţie şi nu este exclus ca ţările mai hotărâte să
    ia chiar măsuri legislative împotriva acestui tip de afaceri, cu spaţii ample
    şi nevăzute, sinonime cu ilegalitatea.

  • La Bucureşti, despre românii de peste hotare

    La Bucureşti, despre românii de peste hotare

    Jumătate din populaţia activă a României munceşte
    peste hotare. Aderarea ţării la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, le-a
    oferit românilor posibilitatea de a călători neîngrădit şi de a munci peste
    graniţe, cu riscul unei hemoragii periculoase a forţei naţionale de muncă.

    Prea
    puţini din cei care au ales calea străinătăţii au planuri concrete de întoarcere
    în ţară. Or, România nu îşi permite să irosească preţiosul capital uman pe care
    îl reprezintă cei plecaţi    . Afirmaţia a fost făcută de preşedintele Klaus
    Iohannis, în cadrul dezbaterii Diaspora românească, vector de dezvoltare.

    Potrivit acestuia, românii de peste hotare acumulează experienţă, posedă
    expertiză, capătă deprinderi şi îşi construiesc reţele de contact pe care nu
    le-ar fi avut în ţară. Fie că e vorba de specialişti demni de Premiul Nobel, de
    români care excelează în profesiile lor şi în activităţile lor, care muncesc cu
    onestitate … românii din străinătate au ceva util de oferit ţării-mamă. Posedă un capital profesional,
    intelectual, financiar, social şi civic, dobândesc experienţa de a trăi în
    democraţii consolidate, cu servicii publice eficiente.

    Pe măsură ce abordarea statului român faţă de proprii cetăţeni se va
    schimba, preşedintele Klaus Iohannis este convins că numărul celor care vor
    dori să revină acasă va creşte. Până atunci, prezenţa unei comunităţi puternice
    peste hotare poate fi o resursă importantă pentru dezvoltarea şi modernizarea
    României.

    Klaus Iohannis: România nu îşi permite să irosească preţiosul capital uman pe care îl
    reprezintă concetăţenii noştri din afara graniţelor. Ştim, de exemplu, că banii
    trimişi anual acasă fac din românii de peste hotare un adevărat investitor şi
    generează o parte importantă din creşterea economică. Avem datoria să le oferim
    oportunităţi concrete, pentru a-i atrage să îşi investească productiv talentul şi
    resursele înapoi acasă.

    Prezent la dezbatere, premierul Dacian Cioloş a
    precizat, la rândul său, că Executivul vrea să realizeze mai multe proiecte
    pentru românii din străinătate: Avem în vedere demersuri
    pentru a crea reţele profesionale şi pentru a impulsiona abordarea de tip
    networking. Avem în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii şi pentru
    promovare comercială. Şi aici unul din obiectivele acestei agenţii este şi de a
    stimula implicarea românilor din diaspora în parteneriate economice atât pentru
    investiţii străine în ţară, cât şi pentru a începe să stimulăm investiţii româneşti
    în străinătate.

    Dacă vor să revină acasă şi să investească în
    agricultură, Guvernul le pregăteşte românilor de peste hotare fonduri europene
    dedicate. Programul de burse pentru copiii celor
    de peste hotare va continua. În egală măsură, se are în vedere şi o ameliorare
    a serviciilor administrative consulare. Oricum, valorificarea
    potenţialului românilor din afara ţării trebuie să meargă mână în mână cu
    crearea unui cadru propice pentru bunăstarea şi a celor rămaşi în ţară, astfel
    încât plecarea peste hotare să devină o chestiune de alegere, nu una de
    necesitate.

  • Jurnal românesc – 24.02.2016

    Jurnal românesc – 24.02.2016

    Românii din afara graniţelor trimit acasă în jur de
    1,5 miliarde de euro pe an, însă potenţialul economic şi investiţional al
    diasporei poate fi cifrat la zeci de miliarde de euro, a declarat premierul
    Dacian Cioloş, insistând asupra faptului că cei de peste graniţe aşteaptă o
    reformă a statului. El a precizat că
    Guvernul are în vedere încurajarea revenirii în ţară a românilor care îşi
    doresc acest lucru sau stimularea legăturilor culturale, de afaceri şi
    ştiinţifice pentru cei care preferă să rămână în afară. Dacian Cioloş a mai
    spus că românii care sunt plecaţi din ţară ezită să se întoarcă nu numai din
    cauza nivelului salarizării, ci mai ales din cauza calităţii serviciilor
    sociale din România, cum ar fi educaţia sau sănătatea.






    România a fost condamnată de
    Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în Dosarul Revoluţiei. Statul trebuie
    să achite câte 15 mii de euro pentru 17 persoane care şi-au pierdut rude în
    timpul revoltei anti-comuniste. Dosarul a fost deschis în 2014 de rude ale
    victimelor revoluţiei din decembrie 1989 împotriva statului român. Principala
    chestiune reclamată se referă la tergiversarea anchetei desfăsurate de
    procurorii militari în cazul evenimentelor din decembrie 1989. În 1990, ei au deschis
    anchete cu privire la recurgerea la forţă şi privarea ilegală de libertate la
    care au fost supuşi participanţii la manifestaţiile din decembrie 1989. Conform
    unui document emis în 2008 de Parchetul Militar, peste 1.200 de persoane au
    fost ucise, peste 5.000 au fost rănite şi mai multe mii au fost private de
    libertate şi supuse relelor tratamente, precizează CEDO. În total, au fost
    deschise 4.544 de dosare penale, însă nu au fost
    trimise în judecată decât 112.








    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de
    pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, marti, la Bucuresti, la conferinţa
    ‘Diaspora românească, vector de dezvoltare’, unde a prezentat principalele
    proiecte ale Departamentului pe care-l conduce, punând accent asupra
    transparenţei ca principiu de bază al desfăşurării programelor dedicate
    românilor de peste hotare. Totodată, oficialul român
    a arătat demersurile întreprinse în parteneriat cu alte instituţii ale statului
    pentru implementarea programelor menite să faciliteze accesul la finanţare al românilor
    din străinătate şi reconectarea acestora cu societatea românească, dar şi
    iniţiativele cu privire la creşterea numărului de burse pentru tinerii români
    din afara graniţelor. Dan Stoenescu a
    subliniat şi eforturile depuse de stat pentru menţinerea şi consolidarea
    identităţii lingvistice, culturale şi spirituale româneşti.






    Creditele în lei ale
    populaţiei din România au crescut în ultimele 12 luni cu peste 30%. O parte din
    creşterea mare a totalului creditelor în lei se datorează scăderii popularităţii
    creditelor în valută. În ultimul an creditele populaţiei în monedă străină au
    scăzut cu 12%, o parte dintre ele fiind refinanţate în lei. Conform datelor
    publicate de Banca Naţională a României, valoarea totală a creditelor
    populaţiei, la sfârşitul lunii trecute, era de aproape 25 de miliarde de euro,
    iar economiile din bănci ale populaţiei totalizau peste 33 de miliarde de euro.

  • Jurnal românesc – 16.10.2015

    Jurnal românesc – 16.10.2015


    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, la Bruxelles, la o întâlnire cu europarlamentarii români, că aderarea României la Schengen rămâne o prioritate. Potrivit unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, în urma discuţiilor a reieşit, pe de altă parte, necesitatea instituirii unei modalităţi de informare şi consultare reciprocă între şeful statului şi europarlamentari pe temele europene şi abordările României asupra acestora. Preşedintele Iohannis a prezentat şi poziţia părţii române cu privire la fenomenul migraţiei, la procesul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare, la relaţia UE – Marea Britanie, precum şi la perspectivele Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii. Referitor la migraţie, şeful statului a reiterat că România susţine o abordare bazată pe solidaritate şi responsabilitate, pe dezvoltarea dialogului şi cooperării cu statele de origine şi de tranzit, precum şi pe identificarea de soluţii pe termen lung la această criză.



    Relaţia dintre UE şi SUA, precum şi consolidarea parteneriatului strategic dintre Uniune şi NATO sunt foarte importante – a declarat ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o la Bucureşti cu secretarul general adjunct al Alianţei Nord Atlantice, Alexander Vershbow. Oficialul român a precizat că România va aborda anul viitor, în cadrul summitului de la Varşovia, tema consolidării parteneriatului dintre NATO şi UE, deoarece aceste două structuri sunt esenţiale pentru menţinerea securităţii europene. La rândul său, secretarul general adjunct al NATO a apreciat importanţa solidarităţii transatlantice în actualul context european. De asemenea, Alexander Vershbow a atras atenţia asupra propagandei ruse, despre care afirmă că induce constant teme false în ceea ce priveşte sistemul de apărare antirachetă.



    Propunerea legislativă ca 27 martie să fie declarată Ziua Naţională a Unirii Basarabiei cu România a trecut de Senat, urmând să fie dezbătută şi de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Iniţiatorul actului normativ este deputatul independent Eugen Tomac. În expunerea de motive se arată că 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative date din istoria poporului român, pentru că atunci, după 106 de ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a fost prima provincie românească care s-a unit cu România.



    Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a fost reţinut, joi seară, pentru 72 de ore, la Chişinău, de procurorii anticorupţie, după ce a rămas fără imunitate parlamentară. El este acuzat de trafic de influenţă şi corupţie, în dosarul “jaful secolului” în care a fost devalizată Banca de Economii. Vlad Filat respinge acuzaţiile şi spune că este vorba despre un dosar politic. Dacă va fi găsit vinovat, Filat riscă 15 ani de închisoare.



    Românii care muncesc în străinătate tind tot mai mult spre nordul continentului, în ţări precum Germania, Marea Britanie, Suedia sau Norvegia, lăsând în urmă preferinţele pentru Spania, Italia sau Grecia, potrivit lui Radu Pojoga, directorul regional MoneyGram pentru Europa de Sud-Est. Pe de altă parte, potrivit datelor Băncii Mondiale, cei mai mulţi bani au fost transferaţi anul trecut către România din Italia, Spania şi Germania.




  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Serviciul bani direct acasa al Postei Romane – un
    serviciu care se adreseaza romanilor din strainatate

    Aici puteţi asculta rubrica din 29 mai 2015.


  • Modalităţi de transfer de bani

    Modalităţi de transfer de bani

    În România, una dintre instituţiile prin intermediul cărora se pot efectua transferuri internaţionale de bani este Compania Naţională Poşta Română. Aceasta oferă, spre exemplu, clienţilor serviciul Eurogiro Cont realizat în parteneriat cu Deutsche Bank, prin care pot fi transferate internaţional sume de până la 5.000 de euro. Potrivit Poştei Române, prin intermediul acestui serviciu pot fi trimise sume de bani în numerar în orice cont bancar din străinătate şi se pot achita plăţi din întreaga lume, în numerar, de la orice titular al unui cont bancar de la orice bancă din lume, precum şi de la orice administraţie poştală care are un acord cu Deutsche Bank. De asemenea, expeditorii din întreaga lume, titulari de conturi bancare, pot transmite beneficiarilor din România sume exprimate în 40 de valute.



    În cazul achitării unui mandat Eurogiro Cont sosit în România, destinatarul va fi avizat la domiciliu de sosirea acestuia pentru a se prezenta la sediul oficiului poştal, în vederea încasării sumei. Indiferent de valuta în care a fost iniţiat transferul, beneficiarul încasează suma numai în euro, în cel mult 4 zile lucrătoare de la expedierea sumei. Poşta Română oferă clienţilor şi serviciile de transfer internaţional de bani Eurogiro, Eurogiro Cash, cel de mandate internaţionale şi Western Union. Serviciul de mandate Eurogiro oferă posibilitatea transferului de bani în şi din 25 de ţări. Există şi varianta utilizării serviciului Eurogiro Cash International, care este disponibil deocamdată doar în relaţia cu Italia, Portugalia şi Bosnia Herţegovina, în ambele sensuri, iar timpul de transmitere a banilor este de 2 zile.



    Să notăm şi că un alt serviciu, cel de mandate poştale internaţionale, permite persoanelor fizice expedierea şi primirea sumelor de bani, într-un interval de 5 zile, în şi din 14 ţări. În relaţia cu Italia, există numai serviciul de expediere a banilor prin mandat internaţional din România. Totodată, Compania Naţională Poşta Română beneficiază de serviciul Western Union. Amănunte despre toate aceste servicii pot fi aflate de pe site-ul companiei, editat în engleză şi română, cu adresa www.posta-romana.ro.



    Serviciul Western Union este disponibil şi prin intermediul multora dintre băncile care activează în România: Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, Banca Transilvania, Bancpost, Raiffeisen, BRD Groupe Societe Generale şi Piraeus Bank. Un alt serviciu disponibil în ţara noastră este MoneyGram, la filialele Băncii Comerciale Române, UniCredit Ţiriac Bank, ProCredit Bank, Alpha Bank, Libra Bank, Carrefour şi Intesa Sanpaolo Bank.



    Pe de altă parte, la începutul anului 2006, CEC Bank, în parteneriat cu Transfer Rapid, o companie americană, a lansat un serviciu adresat românilor din străinătate, prin care se realizează transferuri din 23 de ţări, inclusiv Australia, Brazilia, Canada şi Statele Unite ale Americii. Un alt serviciu adresat românilor din străinătate este cel al companiei Meridiana Transfer de Bani care realizează operaţiuni prin intermediul agenţiilor din Belgia, Franţa, Germania, Italia, Malta, Republica Moldova, Olanda, Portugalia, Spania şi România.

  • Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Potrivit legislaţiei româneşti, care este similară cu a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, călătorilor în România li se aplică proceduri diferite, în funcţie de provenienţa sau destinaţia lor — în state necomunitare sau comunitare. La intrarea în România dintr-un stat necomunitar, călătorii sunt obligaţi, la cererea autorităţilor vamale, să declare şi să prezinte bunurile aflate asupra lor sau în bagajele personale.



    De asemenea, este obligatorie declararea în scris a armelor şi muniţiilor, a drogurilor şi substanţelor psihotrope şi a sumelor în numerar care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10 mii de euro de persoană. Obiectele având caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în ţară, în vederea scoaterii lor ulterioare fără a mai fi nevoie de o aprobare. Bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară necomunitară sunt admise fără plata taxelor vamale cu condiţia ca aceste bunuri, în cantităţi rezonabile, să fie exclusiv pentru uzul personal sau pentru cadouri.



    De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale produse din tutun — cel mult 400 de ţigarete, sau cel mult 100 de trabucuri mici, sau până la 50 de trabucuri mari, sau până la 250 de grame de tutun, ori o combinaţie proporţională a acestor produse diferite. De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale băuturi alcoolice cu tărie mai mare de 22 de grade — cel mult un litru, sau alte băuturi alcoolice şi vinuri — cel mult 4 litri.



    Călătorilor cu vârsta mai mică de 17 ani nu li se acordă nicio scutire în ceea ce priveşte produsele din tutun şi băuturile alcoolice. La ieşirea din România într-un stat necomunitar, trebuie, de asemenea, declarate în scris armele şi muniţiile, drogurile şi substanţele psihotrope, sumele în numerar egale sau care depăşesc echivalentul a 10 mii de euro şi bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic. Aceste bunuri culturale pot fi scoase din România doar însoţite de un certificat de export, definitiv sau temporar, emis de către direcţiile teritoriale de cultură.



    În ceea ce priveşte intrarea şi ieşirea din România într-un stat comunitar, trebuie menţionat că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, teritoriul vamal al ţării noastre a devenit parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii, iar pentru bunurile aparţinând călătorilor care au statut comunitar şi care fac obiectul unor schimburi intracomunitare nu se efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc formalităţi vamale.



    Totuşi, se percep accize la intrarea în ţară pentru ţigarete — peste 800 de bucăţi, ţigări cu greutatea maximă de 3 grame — peste 400 de bucăţi, ţigări de foi — peste 200 de bucăţi şi tutun — peste 1 kilogram, dar şi pentru băuturi spiroase — peste 10 litri, produse alcoolice intermediare — peste 20 de litri, vinuri şi băuturi fermentate — peste 90 de litri şi bere — peste 10 litri. La ieşirea din România într-un stat comunitar trebuie declarate în scris bunurile culturale mobile, pentru care se aplică acelaşi regim ca şi în cazul plecării într-un stat necomunitar.

  • Propunere pentru amnistie fiscală

    Guvernul român a aprobat, marţi, proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că măsura aministierii fiscale se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistemul de pensii, până la data intrării în vigoare a legii.



    Rovana Plumb: ”Prevede scutirea de la plată a debitelor pentru toţi pensionarii cu excepţia debitelor constituite din culpa exclusivă a pensionarilor, adică prin depunere de declaraţii false sau documente false. Casa de Pensii are rolul de a verifica toate aceste dosare”. Cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Aşa cum este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit.



    Cine va beneficia de amnistie, ne spune Rovana Plumb: Este vorba de amnistia fiscală a mămicilor pentru care s-au constituit debite, deoarece în perioada în care au stat acasă pentru îngrijirea copiilor şi au primit îndemnizaţia pentru creşterea acestuia sau acestora, au obţinut şi venituri suplimentare pe care le-au declarat la administraţiile fiscale”. Potrivit ministrului, sunt 30 de mii de pensionari aflati în această situaţie, pentru care s-au constituit debite în cuantum de 65 de milioane de lei si aproape 12.500 de mămici pentru care s-au constituit debite de 15 milioane de lei. Rovana Plumb a subliniat că aceste sume nu vor afecta bugetul asigurărilor sociale pe 2014.



    Cele două proiecte de lege urmează să fie trimise spre dezbatere şi avizare Parlamentului. Premierul Victor Ponta a declarat că Legislativul poate să mai includă în textul legii referiri şi la alte categorii de persoane, dacă apar probleme similare. Este de datoria Executivului să rezolve situaţiile în care funcţionarii statului greşesc în detrimentul cetăţenilor, a spus Ponta, care a adăugat ca guvernul trebuie să dea un mesaj către aceşti oameni să nu intre în panică, să nu comită gesturi extreme şi să nu creadă că toată viaţa li se termină din cauza unor funcţionari care nu şi-au făcut bine treaba.



    În ultima perioadă, au fost relatate în presă cazuri de pensionari care s-au sinucis de teamă că vor fi obligaţi să dea înapoi banii pe care îi primiseră ilegal timp de câţiva ani.