Radio România Internațional

Tag: bani europeni

  • Îngrijorări ale Comisiei Europene

    Îngrijorări ale Comisiei Europene

    Comisia Europeană avertizează că 2024 este un an crucial pentru România, deoarece trebuie să fie implementate concret proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, altfel prefinanţările trebuie returnate. O nouă renegociere a PNRR nu mai este posibilă, punctează experții de la Bruxelles, astfel că, până în august 2026, trebuie atinse 400 de jaloane şi ţinte, în special reforme esenţiale în domeniul fiscal.

    România a realizat multe reforme importante sub umbrela PNRR, cum ar fi cele privind energia, justiţia, combaterea corupţiei şi sistemul de pensii, însă mai există şi alte reforme esenţiale care trebuie puse în aplicare. Printre acestea, cea fiscală şi cea legată de eficientizarea activităţii şi guvernanţa corporativă în întreprinderile de stat, a declarat, în cadrul conferinţei de evaluare a stadiului privind implementarea PNRR în România, Céline Gauer, responsabil al Comisiei Europene. Potrivit oficialului, cererea de plată numărul trei pe care România a depus-o este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să se afle. Dna Gauer a mai precizat că multe activităţi sunt întârziate şi că unele investiţii nici nu au început în mod real şi a atras atenţia că nu mai există posibilitatea de modificare a PNRR.

    În plus, Comisia Europeană este îngrijorată de situaţia fiscală din România şi se aşteaptă ca deficitul bugetar să se apropie de 7% din Produsul Intern Brut, mult mai mult decât ţinta asumată pentru acest an. Un alt expert al Comisiei, Declan Costello, a reamintit responsabililor de la București că reforma sistemului fiscal este un obiectiv asumat de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. El a atras atenţia că sunt, în continuare, probleme cu colectarea veniturilor, iar reforma salarizării în sectorul public ar putea veni cu costuri suplimentare.

    La rândul lor, reprezentanţii guvernului de la București susţin că au un dialog permanent cu Comisia Europeană şi că se aşteaptă la atragerea cu succes a banilor europeni. România a făcut progrese importante în implementarea PNRR, însă trebuie să ţinem cont de provocările apărute după criza pandemică, legate de creşterea inflaţiei, de efectele războiului din Ucraina şi de distorsiunile din lanţurile de aprovizionare, toate acestea generând o situaţie complicată pe plan european şi global, dar şi în România, a declarat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu.

    Îndeplinirea anumitor jaloane şi ţinte din PNRR este accelerată, pentru altele se înregistrează, încă, întârzieri, însă Planul per ansamblu este în progres faţă de anul trecut, consideră ministrul. Adrian Câciu a dat asigurări că toate reformele vor fi implementate și a prezentat câteva cifre: “Avem, deja, în conturi 9,4 miliarde de euro. Asta înseamnă că avem, deja, primite 33,1% din fondurile alocate României. Din aceste fonduri alocate României sunt la acest moment cheltuite 1,9 miliarde de euro, aproape de 20% din banii primiţi sunt şi bani absorbiţi”.

    Amintim că România beneficiază de o alocare totală de circa 30 de miliarde de euro pentru implementarea PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi pe care ar trebui să le folosească până la finalul anului 2026.

  • BNR – rezerve valutare în creştere

    BNR – rezerve valutare în creştere

    Cel mai longeviv în funcţie dintre toate personajele cheie ale
    României post-comuniste e guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Născut
    în 1949, Isărescu este
    şi cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume, el fiind guvernator din
    1990. În 1999, a plecat, pentru an, ca independent, la şefia guvernului de
    coaliţie de centru-dreapta din epocă, iar în anul următor a candidat, fără
    succes, la alegerile prezidenţiale, unde obținut doar 9,54% în primul tur. După
    care a revenit în funcţia de guvernator, cu care se identifică de aproape un
    sfert de secol. Nu e neapărat simpatizat de toată lumea, dar nimeni nu-i
    contestă competenţa şi devotamentul, mai ales că el continuă să acumuleze
    performanţe în fotoliul de guvernator. Banca
    Naţională a României a acumulat o rezervă record de valută, care a depăşit 53
    de miliarde de euro la sfârşitul lunii trecute. Faţă de luna martie, creşterea
    este de 112 milioane de euro. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6
    tone, astfel, rezervele internaţionale ale României – valută plus aur – se
    apropie tot mai mult de valoarea de 60 de miliarde de euro, sumă fără precedent
    în istoria ţării.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi a declarat, pentru
    Radio România, că o rezervă valutară mare dă încredere investitorilor.
    Creşterea rezervelor valutare este datorată în mare parte intrărilor de fonduri
    europene, afirmă Rudniţchi, care se declară, totuşi, surprins că banii nu se
    îndreaptă în ritmul în care ar trebui către realizarea proiectelor, în special
    a celor din PNRR. Constantin Rudniţchi

    Problema este, însă, următoarea:
    că această consolidare a rezervei valutare ne arată că banii europeni nu se
    consumă în economie, adică ei rămân în conturile Băncii Naţionale, pentru că
    acesta este traseul, consolidează rezerva, o cresc, dar nu ajung în economie
    din motive pe care le vedem şi anume nu sunt derulate proiecte, în special de
    PNRR, într-un mod mai dinamic, mai rapid. Ca o concluzie, cred că putem spune
    că rezerva valutară este un activ, dacă îl putem numi aşa, care oferă mai multă
    încredere în economia românească. Atunci când ieşim pe pieţe şi ne împrumutăm,
    de exemplu, ea poate fi un atu, poate unul dintre puţinele atuuri, pentru că,
    dacă ne uităm, repet, la deficitul de balanţă comercială, la deficitul bugetar,
    la nivelul de îndatorare care creşte destul de rapid, acestea sunt, mai
    degrabă, semne de întrebare pentru cei care doresc să cumpere titluri de stat
    româneşti sau obligaţiuni româneşti, dar rezerva valutară este o ancoră pe care
    oricine se poate baza în caz de nevoie.

    Pe de altă
    parte, tot dintr-un comunicat al BNR reiese că plăţile scadente în luna mai 2023
    în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de
    ministerul Finanţelor, însumează circa 272 de milioane de euro.


  • Bani europeni pentru spitale

    Bani europeni pentru spitale

    Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, şi cel al
    sănătăţii, Alexandru Rafila, au semnat o serie de contracte de finanţare ale
    unor proiecte de investiţii în infrastructura de sănătate folosind
    instrumentele Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR). Astfel, de aceste fonduri vor beneficia
    spitale militare din ţară, dar şi altele din Bucureşti şi Constanţa
    (sud-est). Spitalele militare de urgenţă de la Sibiu (centru), Piteşti (sud),
    Craiova (sud-vest) şi Braşov (centru) vor primi bani pentru reabilitare şi
    pentru construirea de noi pavilioane. Ministrul apărării a spus că încrederea
    pacienţilor în spitalele militare se află la un nivel foarte ridicat și a
    subliniat că sume importante vor fi folosite pentru acestea.

    Angel Tîlvăr Documentele pe care am onoarea să le semnez alături de dl.
    profesor Rafila, ministrul Sănătăţii, ne permit finanţarea de construcţii noi
    cu aproape 400 de milioane de lei (cca.81 milioane euro) în cadrul Componentei 12 Sănătate, aferentă
    PNRR, la patru spitale militare din ţară.

    Tot prin PNRR, în Bucureşti, va fi construit
    un centru de diagnostic şi tratament al tuberculozei, în valoare de 129 de
    milioane de lei (cca. 26 milioane euro). Managerul Institutului de
    Pneumoftiziologie, Beatrice Mahler, a explicat că această investiţie este
    benefică atât pentru bolnavi, cât şi pentru medicii de specialitate. Beatrice
    Mahler: Este o investiţie pe care o aşteaptă pacientul cu
    tuberculoză din România, care, din fericire, prin acest tip de investiţii nu se
    mai simte stigmatizat, dar este o investiţie pe care o aşteaptă şi personalul
    din sănătate, pentru că ne dorim nu doar siguranţa pacientului, ci şi siguranţa
    personalului.

    La rândul său, ministrul sănătăţii a precizat că în
    viitor vor fi finanţate pentru reabilitare şi dotare şi cabinetele medicilor de
    familie. Alexandru Rafila: Vom finaliza în curând toate
    contractele de investiţii atât în asistenţa medicală spitalicească, cât şi în
    cea prespitalicească – mă refer la cabinetele de medicină de familie, care ,în
    curând, vor intra şi ele în faza finală, care să permită finanţarea,
    reabilitarea şi dotarea acestor cabinete.

    Tot prin contractele
    semnate, va fi construit la Constanţa un
    corp nou pentru sănătatea mamei şi copilului la Spitalul de Urgenţă şi se va
    extinde Policlinica Municipală. PNRR este conceput
    astfel încât să asigure dezvoltarea României, prin sprijinirea nivelului de
    adaptare la situații de criză, în contextul recuperării după criza COVID-19,
    cât și valorificarea potențialului de dezvoltare economică, prin reforme majore
    și investiții cheie. Pentru a
    beneficia de sprijin, statele membre transmit Comisiei Europene planurile lor
    de redresare și reziliență și primesc finanțare. Banii se acordă în tranșe,
    până în august 2026, în funcție de îndeplinirea unor obiective.În total, România
    beneficiază de o finanțare de peste 29 de miliarde de euro.

  • PNRR, o șansă extraordinară

    PNRR, o șansă extraordinară

    Executivul de la
    Bucureşti recunoaşte existenţa unei găuri la buget de 20 de miliarde de lei,
    echivalentul a 4 miliarde de euro, şi caută soluţii să o acopere. Obiectivul
    este menţinerea deficitului la 4,4% din PIB. Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurari
    că nu vor fi tăiate salariile sau alte tipuri de venituri. Printre soluţiile
    luate în calcul sunt includerea sporurilor în salariu şi reducerea anumitor
    indemnizaţii, în paralel cu măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale. La
    adoptarea bugetului, au fost experţi care au avertizat că unele venituri au
    fost supraestimate, iar unele cheltuieli subestimate, iar această suprapunere,
    odată confirmată, nu putea conduce decât la creşterea deficitului. Eugen
    Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională,
    consideră că principala cauză a deficitului extern o reprezintă deficitul
    public. Prezent la o conferinţă, specialistul BNR a vorbit despre riscurile
    mari date de deficitele gemene. Cel de cont curent a trecut de 9% din PIB şi
    este cel mai înalt, inclusiv comparativ cu ţările din zonă, iar cel bugetar,
    deşi s-a mai redus, rămâne la o valoare ridicată. Deficitul bugetar prea mare împinsese
    România, înainte de pandemie, la un pas de infringement, aminteşte expertul
    BNR.

    Planul Naţional de Represare şi rezilienţă reprezintă, de aceea, o adevărată
    gură de oxigen, este de părere Eugen Rădulescu.: Vorbim despre nişte sume uluitor
    de mari, care ar putea să fie atrase în circuitul economic naţional, dar
    vorbim, în acelaşi timp, despre măsuri care sunt prevăzute în acest program,
    care ar avea în vedere restabilirea echilibrelor macroeconomice care nu stau
    deloc bine. Este nevoie de foarte multă voinţă politică, întrucât măsurile care
    trebuie adoptate nu sunt nici populare şi nici uşor de adoptat    .

    România
    beneficiază, pe de altă parte, de două evoluţii mai bune decât se anticipa
    iniţial, creşterea economică şi relativa stabilitate a cursului de schimb,
    rezultată din mişcarea naturală a pieţei şi nu în urma unor intervenţii ale
    Băncii Centrale, a mai spus directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din
    BNR. În ce priveşte inflaţia, deşi rata anuală îşi va accelera scăderea în
    următoarele luni şi va coborî, cel mai probabil, sub 10% în trimestrul al
    III-lea al anului, nu trebuie să ne aşteptăm prea curând la reduceri ale
    dobânzii-cheie, afirmă Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al
    BNR. Potrivit acestuia, sunt mulţi factori care pun presiune asupra inflaţiei.
    Între aceştia se numără războiul, protecţionismul, economia verde, care este
    mai scumpă. Eroziunea liberalismului este şi ea inflaţionistă, observă oficialul
    Băncii Centrale, pentru că, atunci când autorităţile se implică prea mult în
    companii, în economia privată, creează costuri de reglementare, reguli şi
    birocraţie, iar acestea pot împinge preţurile în sus.


  • Bani europeni pentru infrastructura românească

    Bani europeni pentru infrastructura românească

    Vin bani europeni în România aferenţi primei cereri din
    cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă
    pentru revitalizarea economiei. Comisia Europeană a aprobat decizia privind
    autorizarea plăţii primei tranşe de plată a sprijinului nerambursabil şi a
    primei tranşe de plată a sprijinului sub formă de împrumut pentru România. În
    urma acestei decizii, suma primită va fi de 2,6 miliarde de euro, fiind luate
    în considerare sumele din prefinanţare deja primite. Bucureștiul trimisese această
    primă cerere în luna mai, după îndeplinirea celor 21 de ţinte şi jaloane
    corespunzătoare trimestrului al IV-lea al anului trecut. În septembrie,
    evaluarea Comisiei Europene, legată de aceste ţinte, a fost avizată şi trimisă
    către Comitetul Economic şi Financiar, care a aprobat-o ulterior. La acel
    moment, preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, transmitea
    că avizul pozitiv vine ca urmare a progreselor bune şi rapide în punerea în
    aplicarea primului set de reforme şi investiţii din cadrul planuluiˮ.


    Este un
    moment prin care se confirmă efortul consolidat la nivel guvernamental, care
    s-a concretizat în îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate de România
    pentru ultimul trimestru al anului trecut şi transpuse în reforme de interes
    major pentru ţara noastrăˮ,     a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor
    europene, Marcel Boloş. Realist vorbind, este doar începutul unui lung drum pe
    care îl avem în faţă, dar care, dacă vom duce la bun sfârşit aspectele cheie
    din Plan, va însemna impulsionarea economiei şi generarea unui efect
    multiplicator solid pentru investiţiile în autostrăzi, infrastructura
    feroviară, şcoli, infrastructura spitalicească şi tot ceea ce înseamnă
    consolidarea economiei româneştiˮ,     a declarat Marcel Boloş.


    Următoarea cerere
    de plată va avea o valoare totală de 3,2 miliarde de euro, pentru care trebuie
    să fie îndeplinite peste 50 de obiective aferente primelor două trimestre din
    acest an. În total, România beneficiază de aproape 30 de miliarde de euro,
    prin PNRR. Pentru punerea în practică a acestui plan, Bucureștiul
    a încasat, deja, două tranşe de prefinanţare, în valoare de aproximativ 3,8
    miliarde de euro. Pe de altă parte, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor europene declara,
    săptămâna
    trecută, că speră ca, până în luna noiembrie, să fie aprobate de către Comisia
    Europeană toate cele opt programe operaţionale regionale, ceea ce va reprezenta
    un moment de cotiturăˮ, pentru că va fi pentru prima dată când autorităţile
    locale îşi vor lua soarta în mâini în privinţa folosirii acestor bani europeni.
    Marcel Boloș a arătat că jumătate din cele opt programe aferente exerciţiului
    financiar 2021-2027 sunt aprobate, fiind vorba, în total, de o valoare de peste
    11 miliarde de euro. Banii europeni destinaţi acestor programe regionale pot fi folosiţi până
    în 2030 inclusiv.



  • Bani europeni pentru redresare şi rezilienţă

    Bani europeni pentru redresare şi rezilienţă

    Guvernul
    este în grafic cu acţiunile pentru ca România să beneficieze de 10 miliarde de
    euro din Planul Național de Redresare și Reziliență în 2022, a dat asigurări,
    la București, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a prezidat, luni, reuniunea
    Comitetului de monitorizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă,
    care, potrivit unui comunicat al Executivului, a fost prima de acest gen după
    depunerea de către România, pe 31 mai, a primei cereri de plată la Comisia
    Europeană. Valorificarea celor 30 de miliarde de euro din PNRR
    este un efort coordonat şi coerent, cu borne bine stabilite, termene şi
    responsabili pentru fiecare domeniu. Am dovedit că am reuşit să operaţionalizăm
    acest mecanism de finanţare europeană într-o perioadă scurtă şi deloc simplă
    pentru România şi să trimitem prima cerere de plată    , a declarat Nicolae
    Ciucă.


    Au fost discutate procedurile şi măsurile asociate depunerii cererii de
    plată de aproximativ 3 miliarde de euro către Comisia Europeană, din care 2
    miliarde reprezintă fonduri nerambursabile, iar restul finanţare sub formă de
    împrumut. Potrivit șefului guvernului, prefinanţarea deja primită, în valoare
    de 3,7 miliarde de euro, adăugată primei cereri de plată, arată clar că România
    este în grafic pentru a obţine ceea ce și-a propus. Nicolae Ciucă a precizat că
    următoarea cerere de plată din partea României va fi transmisă Comisiei
    Europene în trimestrul al treilea al acestui an.

    Valoarea sa va fi de circa 3,2
    miliarde de euro, din care peste 2 miliarde vor fi fonduri nerambursabile şi restul
    finanţare sub formă de împrumuturi. Și ministrul investiţiilor şi proiectelor
    europene, Marcel Boloş, a spus că România se pregătește să depună cea de-a doua
    cerere de plată în cursul lunii octombrie. El a adăugat că în această perioadă
    este posibil ca Executivul european să mai solicite clarificări privind
    obiectivele deja îndeplinite de București. Dacă se vor cere informaţii
    suplimentare, acestea vor fi transmise de fiecare minister în parte, prin
    Ministerul Proiectelor Europene, a dat asigurări Marcel Boloş:

    Până
    la momentul în care se efectuează plata pentru cererea de rambursare, Comisia
    Europeană mai are dreptul să solicite aceste clarificări pentru obţinerea de
    informaţii suplimentare. Aşadar, ministerele de linie vor rămâne în continuare
    în legătură cu noi în calitate de reprezentant naţional pentru a mai răspunde,
    dacă va fi cazul, la eventualele informaţii suplimentare pe care le poate
    solicita Comisia Europeană. Cele 30 de miliarde de euro pe care România
    ar urma să le primească în total, de la UE, până în 2026, sub formă de granturi
    si împrumuturi, se vor îndrepta, potrivit autorităților, către investiții și
    reforme, pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a
    consolida reziliența economică și socială, precum și coeziunea pieței unice.


  • Noi dezbateri legate de viitorul buget al UE

    Noi dezbateri legate de viitorul buget al UE

    Viitorul buget al Uniunii Europene, în cadrul financiar multianual 2021-2027, prilejuieşte noi dezbateri. Zilele trecute, Bruxelles-ul a găzduit o a patra conferinţă dedicată noului proiect de buget.

    Comisia Europeană dă asigurări că propunerile ei sunt ambițioase, dar realiste pentru un buget modern al Uniunii. Avem nevoie de un buget european care să reflecte evoluțiile rapide din domenii precum inovarea, geopolitica și mediul. Iar Comisia propune norme financiare europene moderne, mai clare și mai simple, care să garanteze că banii din bugetul Uniunii sunt utilizați pentru chestiunile care contează pentru europeni. Sunt coordonatele pe care şi-a alcătuit discursul prezentat la conferinţa de la Bruxelles şi vicepreşedintele

    Comisiei Europene Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate. Acesta a prezentat în faţa reprezentanţilor instituţiilor Uniunii Europene, ai guvernelor naţionale, dar şi ai mediului academic şi ai societăţii civile o abordare modernă a politicilor tradiţionale ale Uniunii Europene.

    Comisarul Katainen a pornit de la ideea că, atunci când discută despre buget, nu vorbeşte despre banii Uniunii Europene, ci despre banii contribuabililor europeni. Aceştia din urmă trebuie să înţeleagă, de ce banii pe care îi plătesc sub formă de taxe şi impozite este necesar să fie alocaţi pentru mediu, securitate, coeziune ori pentru gestionarea frontierelor.

    Totodată, Jyrki Katainen a respins expresiile de tipul plătitor net, respectiv, beneficiar net, apreciind că toată lumea are statutul de beneficiar, doar că în momente diferite: Propunerea noastră nu se doreşte a fi o reformă radicală nici în raport cu dimensiunile bugetului şi nici cu politicile-cheie. Eu fac parte din tabăra care crede că bugetul şi revoluţia merg mână în mână. Propunerile noastre prezintă paşii de urmat către o Europă capabilă să răspundă mai bine la schimbări şi să transforme provocările în oportunităţi. Fiecare exerciţiu financiar multianual reprezintă cel mai bun moment pentru reexaminarea bugetului Uniunii Europene. În acest nou cadru, modernizarea nu este singura prioritate. Inovarea, în limitele actuale, este la fel de importantă. Prin comparaţie cu actualul buget, tăierile sunt inevitabile. Sunt mulţi oameni în această încăpere care au operat tăieri în bugetele naţionale şi locale. Aşadar, fiecare este conştient de motivele acestei măsuri, pe care le explică matematica de bază. Este, de asemenea, clar că politica agricolă comună şi politica de coeziune reprezintă împreună 70% din bugetul Uniunii Europene. Aşa că trebuie să încercăm să facem economii moderate pentru a identifica noi priorităţi şi pentru a face faţă consecinţelor Brexitului.


  • Opinia Curții Europene de Conturi: ținte ambițioase și relevante în ceea ce privește performanța PAC

    Opinia Curții Europene de Conturi: ținte ambițioase și relevante în ceea ce privește performanța PAC

    Curtea de Conturi Europeană a pledat ca viitoarele
    cheltuieli efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC) să fie bazate pe
    ținte ambițioase și relevante în ceea ce privește performanța, respectând în
    același timp pe deplin cerințele referitoare la legalitate și la regularitate.


    În plus, Curtea
    consideră că anumite măsuri din cadrul PAC nu au obiective clare, cum ar fi
    obiectivul măsurii de înverzire introduse de ultima reformă a Politicii
    Agricole Comune, acela de a îmbunătăți performanța de mediu a Politicii
    Agricole, care nu era însoțit de ținte specifice referitoare la contribuția
    acestei măsuri la mediu și la climă.


    Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor
    Producătorilor Agricoli din România, a spus: Pentru noi, n-a fost o noutate, noutatea a apărut
    când au venit de la Curtea de Conturi cei care se ocupă de cum se cheltuiesc
    banii europeni, că efectele le văzusem noi, în timpul exercițiului. Dar,
    într-adevăr, analiza Curții de Conturi a fost destul de acidă, dacă vrem așa,
    cu privire la folosirea banilor europeni, mai ales pentru înverzire. Acesta a
    fost un subiect distinct, înverzirea, iar Curtea de Conturi a avut niște
    referiri negative la felul cum au fost cheltuiți banii și la efectele pe care
    le-a produs această înverzire, recomandând ca, din exercițiul financiar
    următor, toate aceste aspecte să fie revizuite, iar banii să fie cheltuiți cu
    mai multă atenție și cheltuiți numai acolo în sectoarele în care aduc un plus
    de valoare. Noi aveam cunoștințe de așa ceva, pentru faptul că nici noi nu am
    înțeles vreodată cei cu ,,înverzirea asta, nici efectele nu le-am văzut că ar
    fi atât de fabuloase, și am constatat doar că banii aceia puteau merge în altă
    parte, mai ales în România.



    De asemenea,
    potrivit Curții, fondurile trebuie să fie cheltuite acolo unde pot aduce o
    valoare adăugată europeană semnificativă. PAC face în prezent obiectul unei
    revizuiri, întrucât actuala perioadă de șapte ani utilizată pentru planificarea
    finanțelor UE se încheie în 2020. Acolo unde este posibil, obiectivele ar
    trebui să fie cuantificate, nu numai în cazul realizărilor, ci și în cazul rezultatelor
    și al impactului.


  • Jurnal românesc – 4.05.2015

    Jurnal românesc – 4.05.2015

    Premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la Doha, a doua
    etapă a turneului său în regiunea Golfului, cu înalţi oficiali din Qatar. Discuţiile au vizat, între altele,
    o posibilă implicare a părţii qatareze într-un parteneriat pentru
    restructurarea companiei aeriene române Tarom şi dezvoltarea
    Aeroportului Otopeni de la Bucureşti. Victor Ponta a anunţat, pe de altă parte,
    numirea unui ataşat comercial la Doha şi a unui alt ataşat care să se ocupe de
    românii care locuiesc sau de cei care au contracte de muncă în Qatar. Este prima vizita a unui premier român în această ţară de la stabilirea
    relaţiilor diplomatice bilaterale, în urmă cu 25 de ani. Turneul, care a
    început în Arabia Saudită, mai include vizite în Kuweit şi Emiratele Arabe Unite şi
    vizează o relansare a dialogului politic şi a relaţiilor economice ale României cu ţările din această regiune.




    În România,
    a devenit obligatoriu cardul de sănătate, orice prezenţă la medicul de familie,
    spital sau farmacie fiind decontată numai pe baza acestuia. Cei care nu şi-au
    ridicat încă documentul, trebuie să prezinte o adeverinţă specială de la Casa
    Naţionala de Asigurări de Sănătate. Potrivit datelor
    oficiale, până în prezent au fost distribuite peste 13,6 milioane de carduri de
    sănătate, însă aproximativ 500 de mii de asiguraţi nu au primit încă acest act.
    Medicii de familie s-au plâns în aceste zile că sistemul informatic nu este
    funcţional, va crea haos şi va genera nemulţumire în rândul pacienţilor.Persoanele neasigurate beneficiază de
    pachetul minim de servicii medicale, iar serviciile medicale de urgenţă se
    acordă fără a fi necesară folosirea cardului.




    Ministrul delegat
    pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a avut, duminică, în
    ultima zi a vizitei pe care a făcut-o în Israel, o întrevedere cu ministrul
    israelian pentru imigraţie şi absorbţie, Sofa Landver. În cadrul întrevederii,
    au fost discutate aspecte legate de comunitatea israelienilor originari din
    România, care reprezintă o punte de legătură solidă în cadrul dialogului dintre
    cele două state. Oficialul israelian a subliniat importanta contribuţie a
    evreilor originari din România în construcţia şi dezvoltarea Israelului şi a
    propus iniţierea unui proiect prin care limba română să fie studiată în şcolile
    din Israel. Angel Tîlvăr a solicitat, pe de altă parte, punctul de vedere al
    ministrului israelian cu privire la experienţa Israelului în legătură cu modul
    de organizare a unor manifestări internaţionale ce reunesc diaspora, evenimente
    similare Congresului Românilor de Pretutindeni, pe care autorităţile române
    intenţionează să îl organizeze în a doua parte a acestui an.




    2015 este ultimul an în care România mai poate absorbi
    fondurile europene alocate în perioada de programare 2007-2013. Procentual,
    Bucureştiul a atras 49% din fondurile structurale şi de coeziune şi peste 80%
    din banii europeni pentru dezvoltarea satelor. În ianuarie 2014, Comisia
    Europeană a avertizat Guvernul României că ţara va fi nevoită să încheie proiectele
    europene din bani de la bugetul de stat şi de la beneficiari dacă acestea nu
    vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2015. De la 1 ianuarie
    2007, când ţara a aderat la UE, până la 31 martie 2015, România
    a primit în total 29,8 miliarde de euro de la bugetul UE şi a contribuit, la
    rândul ei, cu 11,35 miliarde de euro la bugetul comunitar, rezultând un plus de
    18,5 miliarde de euro în favoarea ţării.