Radio România Internațional

Tag: barbati

  • Dezbateri privind inegalitatea de gen

    Dezbateri privind inegalitatea de gen

    Deși
    persistă inechități, Uniunea Europeană a făcut, în ultimele decenii, progrese importante pentru asigurarea
    egalității dintre femei și bărbați. Potrivit Comisiei Europene, semnele sunt
    îmbucurătoare – tot mai multe femei lucrează și obțin calificări mai bune. Există,
    totuși, și femei care muncesc, în mare parte, în sectoare mai slab plătite și
    care ocupă posturi decizionale mai puține. Or, strategia Bruxelles-ului este ca, până în 2025,
    Europa să se apropie și mai mult de dezideratul de a deveni un continent în
    care femeile sunt egale cu bărbații. Ideea este ca toți europenii – femei sau
    bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria
    cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate
    și să poată deveni lideri, dacă o merită.

    Printre obiectivele-cheie se numără
    încetarea violenței împotriva femeilor, combaterea stereotipurilor de gen,
    eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă și asigurarea unei
    participări egale în diferite sectoare ale economiei, eliminarea diferenței de
    remunerare, eliminarea discrepanțelor de gen în privința asumării responsabilităților
    familiale sau atingerea echilibrului de gen în procesul decizional și în
    politică. Pe acest fond, la București, prezentă la a treia ediţie a Galei
    ʹWomen In Economyʹ, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat
    Feminin – CONAF, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarat că, din păcate,
    inegalitatea de şanse şi discriminarea nu sunt percepute, în România, ca
    probleme presante. Femeile par a avea suficiente reprezentante puternice în
    toate domeniile, iar accesul la oportunităţi pare aproximativ egal. În
    realitate, la o privire mai atentă, statisticile furnizate de instituţiile
    europene sau de structuri private arată că inegalităţile există şi sunt importante.

    Potrivit Ralucăi Turcan, Indexul Global Mastercard al femeilor antreprenor
    arăta că doar 27% dintre business-urile existente sunt deţinute de femei. În
    schimb, de pildă, Eurostat arată că în activităţi din domeniul sănătăţii umane,
    pe fondul pandemiei, ponderea femeilor din prima linie a fost de 80%, faţă de numai
    20% bărbaţi, ceea ce demonstrează că, în unele sectoare, femeile sunt mult mai
    vulnerabile la şocuri provocate de criză. România este o societate deschisă şi
    s-au realizat progrese, dar acest lucru nu îi face pe români mai puţin
    tradiţionalişti -a mai spus ministrul Muncii, Raluca Turcan, de
    altfel una din doar cele două femei din actualul Cabinet de la București,
    alături de colega de la Sănătate.


  • Condiția femeii moderne

    Condiția femeii moderne

    Conferința
    Internațională la Nivel Înalt cu tema Condiția femeii moderne – între împuternicire, conducere și
    discriminarea de gen, a fost organizată în contextul deținerii de către
    România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, sub înaltul
    patronaj al prim – ministrului român Viorica Dăncilă, și a reunit aproximativ
    200 de persoane, președinți, prim-miniștri, demnitari români și europeni,
    reprezentanți din institutele și instituțiile Uniunii Europene, ai societății
    civile, organizațiilor internaționale și ai sectorului privat.


    Pe agenda reuniunii s-au regăsit
    schimbul de bune practici, de politici și de inițiative ale statelor membre ale
    UE privind promovarea egalității de gen în domeniul economic, în antreprenoriat
    și leadership, prin prevenirea și combaterea discriminării de gen pe piața
    muncii, în mediul de afaceri și accesul la procesele decizionale.


    În context, Conferința a urmărit
    promovarea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, a societăților
    coezive, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și
    sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, dintre mediul
    urban și rural, în măsură să conducă la promovarea unei societăți deschise, în
    care cetățenii europeni să se simtă apreciați și sprijiniți și în care,
    promovarea egalității de șanse între femei și bărbați să reprezinte cheia
    succesului pentru o Europă coezivă.


    Premierul Viorica Dăncilă a declarat: Studii privind
    inițiativele femeilor-antreprenor plasează România într-un top 10 printre
    țările care acordă atenție acestui subiect, respectiv procentul afacerilor
    înființate și conduse de femei.


    Sunt patru elemente cheie
    care permit femeilor să deruleze și să dezvolte afaceri de succes: cultura
    antreprenorială, accesul la servicii financiare de calitate, simplificarea
    birocrației și sprijinul acordat inițiativelor femeilor. Iar Guvernul este un
    partener de încredere în acest sens. Și cred că și doamnele antreprenor au
    simțit acest lucru gândindu-mă că, din cele peste 30.000 de firme înscrise în
    noua sesiune a programului Start-up Nation, aproximativ 44% sunt reprezentate
    de femei. Mă bucur să constat interesul doamnelor și să le încurajez să aibă încredere
    și inițiativă, iar noi vom veni în sprijinul lor.



    Cu această ocazie a fost lansat
    Manifestul de la București pentru susținerea egalității de șanse și de
    tratament între femei și bărbați. Acest document își propune să dea un
    semnal de substanță privind integrarea în politicile UE post-2020, considerând
    că este esențial pentru Uniunea Europeană, în contextul noului mandat al
    Parlamentului European și al Comisiei Europene, să-și reafirme angajamentul de
    a promova egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen.


  • Egalitatea de gen în numirile pentru funcțiile din domeniul economic și monetar la nivelul UE

    Egalitatea de gen în numirile pentru funcțiile din domeniul economic și monetar la nivelul UE

    În luna martie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, s-a discutat tema privind echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar, la nivelul Uniunii Europene. Încă sensibil, situat și în prezent sub puterea prejudecăților, subiectul a trezit interes și comentarii pertinente.


    Europarlamentarul român, Maria Grapini, a luat cuvântul și a cerut o judecată dreaptă și realistă a stării de fapt existente în acest domeniu, la nivel european. Grapini a ridicat vălul conformismului și a punctat realitatea…care nu vine să susțină un echilibru real și just între bărbați și femei, atunci când vorbim despre poziții de forță în cel mai puternic domeniu al economiei din UE.

    Egalitatea de gen este o necesitate, nu este un moft și nici un slogan! Acum, vorbim despre egalitatea de gen din instituțiile economice, dar trebuie să recunoaștem că există responsabilități partajate. Cei care propun comisari, de exemplu, știm, s-a spus și aici, avem doar nouă femei comisar din statele membre!

    Cred că trebuie să revenim la punctul esențial și anume la educație, dacă mai avem în acest secol, în PE, bărbați, care consideră că sunt meserii predestinate… atunci suntem foarte jos cu nivelul educației și înțelegerii egalității de gen! Parlamentul, Comisia și Consiliul trebuie să dea dovadă de transparență și de bună intenție în promovarea femeii, pentru că avem mai puține vicepreședinte decât vicepreședinți, dar în același timp trebuie să ne gândim ca statele membre să dea dovadă de aplicarea a ceea ce avem, la fiecare acasă, că avem destule reglementări!.

    Câte femei avem guvernator al băncilor naționale? Câte femei avem viceguvernatori? Cum să avem candidați aici?… Acasă, statele membre trebuie să-și pună în aplicare, acasă, politicile de egalitate de gen


  • Ziua europeană a egalităţii salariale

    Ziua europeană a egalităţii salariale

    Conform statisticilor publicate în februarie 2014 de către Comisia Europeană, şi care acum, după mai bine de 3 ani, continuă neschimbate, femeile din Europa lucrează în continuare 59 de zile gratis” până când ating suma pe care o primesc bărbații. Diferențele salariale între bărbați și femei — diferența medie între venitul orar al femeilor și al bărbaților la nivelul întregii economii — nu s-au schimbat aproape deloc în ultimii ani, rămânând în continuare de peste 16%.


    Diferențele salariale între bărbați și femei sunt prezentate ca procentaj din veniturile bărbaților și reprezintă diferența dintre remunerările brute orare obținute de lucrătorii de sex feminin și masculin din economia Uniunii Europene. Din ultimele cifre rezultă, în medie, o diferență salarială între bărbați și femei de 16,3% pe întreg teritoriul Uniunii Europene în decursul anului 2017. Aceste cifre pun în evidență o mult prea ușoară tendință descrescătoare faţă de anii 2011-2012 (16.4%). Tendința descrescătoare este continuă în țări precum Danemarca, Republica Cehă, Austria, Țările de Jos și Cipru, în timp ce alte țări (Polonia, Lituania) au inversat tendința lor descrescătoare în 2012. În unele țări, și anume Ungaria, Portugalia, Estonia, Bulgaria, Irlanda și Spania, diferențele salariale între bărbați și femei au crescut în ultimii ani.


    Ziua Europeană a egalității salariale, eveniment lansat în anul 2012, a fost celebrată anul acesta la 3 noiembrie. Data marchează momentul în care femeile încetează efectiv a mai fi plătite, comparativ cu colegii lor bărbați, cu aproape două luni înainte de sfârșitul anului.


    Egalitatea de gen, inclusiv egalitatea salarială dintre bărbați și femei, reprezintă una dintre valorile fundamentale ale UE, dar este încă departe de a fi o realitate. În ultimii ani, inegalitatea de gen în materie de salarizare a rămas practic neschimbată. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de colegii lor bărbați, femeile lucrează două luni pe an fără plată, ceea ce este o nedreptate șocantă și inacceptabilă în Europa secolului al XXI-lea” — au declarat Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune, Marianne Thyssen și comisarul pentru justiţie, protecţia consumatorului şi egalitate de gen, Věra Jourová.


    Unii dintre factorii care contribuie la inegalitatea salarială dintre sexe, în accepţiunea Comisiei Europene, sunt: ocuparea pozițiilor de conducere în mod covârșitor de către bărbați — de exemplu, dintre directorii executivi, mai puțin de 6% sunt femei; majoritatea sarcinilor importante neplătite sunt onorate de către femei — de exemplu, munca în gospodărie și îngrijirea copiilor sau a rudelor; întreruperile de carieră din varii motive, care influențează nu numai plata salarială pe oră, dar și câștigurile și pensiile viitoare; segregarea în educație și pe piața muncii; discriminarea salarială.


    În Uniunea Europeană, femeile obțin rezultate similare sau chiar mai bune decât bărbații în domeniul educației, dar acest lucru nu se reflectă pe piața muncii. În 2016, 33 % dintre femeile din Uniune au absolvit învățământul universitar, comparativ cu 29 % dintre bărbați. În același timp, rata globală de ocupare a forței de muncă în cazul femeilor este cu 11,6 puncte procentuale mai scăzută decât în cazul bărbaților. De asemenea, femeile continuă să fie subreprezentate la nivelul conducerii în cele mai mari companii din Uniunea Europeană. Numai 1 din 14 președinți de consilii de administrație și doar 1 din 20 de directori generali sunt femei — se precizează în comunicatul Comisiei Europene.


    Printre iniţiativele Uniunii de anul acesta, la acest capitol, se numără:


    – propunerile legislative privind echilibrul dintre viața profesională și viața privată, prezentate Parlamentului de către Comisie la 26 aprilie;


    – proclamarea pilonului european al drepturilor sociale, de către trei instituții ale Uniunii, la 17 noiembrie, cu ocazia summit-ului social pentru locuri de muncă și creștere echitabilă;


    – organizarea de către Comisie a colocviului anual privind drepturile fundamentale, pe tema drepturilor femeilor în perioadele de criză (Womens Rights in Turbulent Times), în perioada 20-21 noiembrie.


    Mai multe detalii pe această temă puteţi citi pe site-ul Comisiei Europene.


  • Egalitatea de şanse, legiferată la Bucureşti

    Egalitatea de şanse, legiferată la Bucureşti

    La începutul verii,
    cinci senatori români propuneau, printr-un proiect de lege, ca 19 noiembrie să
    devină Ziua Bărbatului, pandant al Zilei Femeii, sărbătorită, încă din 1977, pe
    8 martie printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU. Se dorea ca, prin aceasta, să fie reafirmate realizările femeilor din
    toate domeniile, dar şi denunţate discriminările
    şi violenţele la adresa lor încă
    resimţite în multe părţi ale lumii. Or, prin propunerea politicienilor
    de la Bucureşti de creare a unei Zile a Bărbatului pe modelul Zilei Femeii s-ar
    reglementa – spun ei – un echilibru de gen şi ar fi promovată egalitatea de
    şanse. Ar rezulta, din această formulare, că spre deosebire de alte state, în
    România femeile ar fi avantajate în raport cu bărbaţii!

    Cu toate acestea, nu o
    dată s-a constatat că, la studii şi vechime în muncă egale, bărbaţii au salarii
    mai mari; că numărul femeilor-manager este net inferior celor al bărbaţilor cu
    funcţii importante de conducere; că prea rar se discută de paritate, inclusiv
    în politica la nivel înalt; că, în fine, nu puţini sunt cei care susţin cu
    aplomb că locul femeii este la cratiţă, că menirea ei este să facă şi să
    crească copii, să facă curat şi să spele … într-un cuvânt, că după orele
    reglementare petrecute la serviciu, ea trebuie să se dedice activităţilor
    casnice nenormate. În acest context, o ameliorare sau chiar o schimbare a
    mentalităţilor este necesară!

    Ca urmare, Parlamentul a adoptat, miercuri, un proiect de lege privind egalitatea de şanse
    între femei şi bărbaţi. Ce presupune această egalitate în viziunea deputatei
    liberale Cristina Pocora? Există egalitate între femei şi bărbaţi,
    atunci când ambele sexe sunt capabile să împartă în mod egal puterea şi influenţa,
    să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte independenţa financiară prin
    muncă şi prin întemeierea propriei afaceri, să se bucure de acces egal la educaţie
    şi oportunităţi de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele, să împartă
    responsabilitatea pentru casă şi copii, să fie liberi de orice fel de constrângeri,
    intimidări şi acte de violenţă, atât acasă, cât şi la locul de muncă.

    Documentul adoptat de Parlament propune, printre altele, reînfiinţarea Agenţiei
    pentru egalitatea de şanse.
    Deputata social-democrată Ana Birchall, unul din iniţiatorii legii, a completat
    că este reglementată, totodată, respectarea şi în practică a principiului
    la muncă egală, salarizare egală. Tot ea a punctat: De
    asemenea, se instituie obligativitatea pentru angajatori de a asigura egalitate
    de şanse în cadrul relaţiilor de muncă şi interzicerea solicitării de către
    angajator a unor informaţii privind starea civilă, familială sau care privesc
    planurile angajatului în acest sens.

    Pe o reţea de socializare, premierul
    Victor Ponta a apreciat că legea, care se bazează pe principiul european al
    plăţii egale pentru munca de valoare egală, va ajuta la îmbunătăţirea
    vieţii femeilor din România.