Tag: Barlad

  • Varianta Ocolitoare Bârlad Bucureşti, deschisă circulației de joi, 29 august

    Varianta Ocolitoare Bârlad Bucureşti, deschisă circulației de joi, 29 august

    Circulaţia autovehiculelor a fost deschisă oficial, joi, pe Varianta Ocolitoare Bârlad, în lungime de 11,28 kilometri, a anunțat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

    ‘Circulaţie deschisă pe Varianta Ocolitoare Bârlad (11,28 km)! Cei care tranzitează zona nu vor mai fi obligaţi să traverseze municipiul Bârlad, iar circulaţia spre şi dinspre Vama Albiţa (frontiera cu Republica Moldova) se va desfăşura în condiţii mai bune. Acest nou drum care asigură inclusiv conexiunea cu DN 24, DN 24D şi DN 24A este dotat şi cu două parcări de scurtă durată’, a scris Sorin Grindeanu.

  • Maria Ionaşcu din Belgia

    Maria Ionaşcu din Belgia

    Cu origini de-o parte şi de alta a Prutului, Maria Ionaşcu trăieşte în prezent în Belgia, unde şi studiază medicina, la Universitatea din Liège



    Maria Ionaşcu este studentă în primul an la medicină, în Belgia, la Universitatea din Liège. Domeniul a atras-o dintotdeauna şi datorită bunicii sale materne din Republica Moldova, care ani la rând a fost medic generalist la Chişinău.


    Da, e adevărat, de fapt ea mereu şi-a dorit ca una din nepoatele ei să facă medicină şi ea chiar ne pregătea cărţile ei de anatomie, pe care cineva i-a propus să i le cumpere, pentru că sunt destul de scumpe, de valoroase, dar ea le-a păstrat, gândindu-se că poate una din nepoatele ei va face medicina şi ştiu că azi, când deja mi-a dat mie cărţie acestea, e mândră, da.



    Maria Ionaşcu s-a născut în 2004 în România, în localitatea vasluiană Bârlad.


    Am trăit 5 ani şi jumătate acolo în România şi am ajuns în Belgia când eram în ultimul an la grădiniţă. Nu ştiam la ce să mă aştept atunci, ce fel de ţară era Belgia, ce schimbări mă aşteptau, dar am venit aici şi m-am adaptat destul de repede. La început nu ştiam niciun cuvânt în franceză şi mi-a luat câteva săptămâni sau luni până să încep să înţeleg şi să mă exprim în franceză, dar tranziţia a fost destul de rapidă şi de uşoară, cred că m-a ajutat de fapt şi că eram foarte mică şi am învăţat foarte repede limba franceză. Părinţii mei sunt profesori în Belgia, tata e profesor de religie, mama e profesoară de filozofie, iar sora mea face studii la drept aici, tot la Universitatea din Liège, am şi doi fraţi mai mici, de 8 şi 6 ani, dar ei s-au născut în Belgia.”



    La Universitatea din Liège a studiat şi mama Mariei Ionaşcu. Tânăra ne explica motivul pentru care părinţii ei au ales să plece în urmă cu peste 10 ani din România în Belgia.


    Motivul de fapt a fost pentru că mama a început un doctorat în România în perioada aceea, prin 2010. Şi trebuia să vină să şi-l continue în Belgia, la Universitatea din Liège, un doctorat în domeniul literar. A stat cam o lună singură acolo, apoi s-a întors, a vorbit cu tatăl meu şi au decis împreună că sistemul educaţional pentru copii şi posibilitatea de a evolua în diferite domenii erau mai interesante aici şi atunci s-au gândit să ne mutăm încet-încet. Ne-a luat întâi pe sora mea şi pe mine cu ea în Belgia, ne-am instalat, am început să mergem aici la şcoală, după care tata, cam la un an de zile, s-a mutat şi el.



    Belgia este ţara în care Maria Ionaşcu s-a format ca viitor profesionist în domeniul medicinei, atât de potrivit astăzi pentru ea. Am întrebat-o dacă în viitor ar studia şi în România.


    Mi se pare foarte important să-i ajut pe oamenii care au nevoie. Un aspect deseori neglijat în această profesie se leagă de dimensiunea etică şi de comunicarea cu pacienţii, aud de unele situaţii în care pacienţii nu se simt înţeleşi de specialiştii medicali şi eu, ca medic, aş vrea să îmi cunosc foarte bine meseria, dar în acelaşi timp aş vrea şi să fiu capabilă să ascult pacientul, să îl fac să se simtă înţeles. În plus, pentru populaţia din Belgia nu sunt deloc suficienţi medici, deci e nevoie de persoane în această profesie, în acelaşi timp mi se pare extraordinar de fascinant domeniul, poţi învăţa atât de multe despre corpul uman. Mă gândesc şi la viitor, mi-ar plăcea să am o perioadă de stagiu, sau, în cadrul specilizării să pot merge în străinătate, dar nu m-am gândit neapărat la România, şi pentru că îmi plac studiile aici, în Belgia, dar pentru un Erasmus sau pentru o bursă în străinătate, m-aş orienta mai mult spre ţările din nordul Europei, de exemplu, sau spre altele recunoscute pentru medicină, fiindcă România, chiar dacă e o ţară la care ţin mult, e mai mult o destinaţie de vacanţă deocamdată, nu m-aş întoarce acolo neapărat pentru studii şi meserie.



    Ce mai înseamnă azi România şi Republica Moldova pentru Maria Ionaşcu, studentă la medicină în Belgia?


    Astăzi, România pentru mine înseamnă, cum am mai spus, vacanţe, familie, descoperiri noi în fiecare an, amintiri din copilărie, iar Moldova, la fel, dar am impresia că petrec chiar mai mult timp în Republica Moldova când vin în vacanţă în România şi în Republica Moldova. Eu sunt de fapt ataşată de ambele ţări, dar la bunicii din Moldova e o casă mare şi îmi place să stau la ei, am de fiecare dată un sejur un pic mai lung acolo, însă eu sunt global ataşată de ambele ţări, mai mult într-un fel sentimental şi familial decât altfel, pentru că de fapt aceste două ţări sunt singura mea legătură cu copilăria şi totodată aici, în Belgia, nu am deloc familie, în afară de părinţi, de soră şi de fraţi, deci singurul mod de a-mi vedea familia e să mă duc înapoi în ţară.



    Cam o dată pe an, vara, Maria Ionaşcu revine atât acasă, în România, cât şi acasă, în Republica Moldova. Se va întoarce în curând din nou de-o parte şi de alta a Prutului. Un scurt mesaj adresat familiei la final:


    Aş vrea să le transmit mai întâi că îmi este foarte dor de ei, că de-abia aştept să îi văd din nou la vară, că ţin foarte mult la ei. De-abia aştept să îi văd pe toţi şi să mănânc cozonac făcut de bunica din Braşov şi ardei copţi şi celelate făcute de bunica din Republica Moldova.






  • Efficacité énergétique pour l’infrastructure d’éclairage public

    Efficacité énergétique pour l’infrastructure d’éclairage public

    Un programme destiné à l’éclairage public écologique des villes et des communes de Roumanie a récemment été lancé par le ministère de l’Environnement, des Eaux et Forêts, par le biais de l’Administration du Fonds pour l’environnement. Ce programme pluriannuel bénéficie en 2020 d’un budget de 384 millions de lei (soit 80 millions d’euros). Il permettra de remplacer les ampoules énergivores par un éclairage de type LED. Dans un post sur sa page Facebook, le ministre de l’Environnement, Costel Alexe, précisait : « Le programme d’éclairage public devrait réduire de 40% la consommation d’énergie électrique dans chaque ville de Roumanie. Cela veut dire qu’en dehors de la diminution des émissions de gaz à effet de serre on obtiendra aussi un allègement important des factures d’électricité à l’échelle locale et nationale. »


    Grâce au nouveau programme, quelque 700 localités de Roumanie pourront démarrer des investissements et bénéficier d’un appui financier à hauteur de 90% du coût des projets censés améliorer l’efficacité énergétique de l’éclairage public. Aux termes d’un ordre du ministre de tutelle, le montant de ce financement varie selon la catégorie administrative – territoriale dont fait partie chaque localité. Ainsi, les communes et les villes de moins de 4 mille habitants se verront accorder 500 mille lei (soit l’équivalent de près de 104 mille euros), tandis que celles dont la population dépasse les 4 mille habitants devraient recevoir 1 million de lei (environ 208 mille euros).


    Hormis les projets financés par le biais de l’Administration du Fonds pour l’environnement, les communes, les villes et les chefs-lieux ont eu la possibilité de mettre sur pied des projets similaires financés de fonds européens. La municipalité de Cernavodă, par exemple, a signé en décembre 2019 un contrat de plus de 990 mille euros, 98% du montant total provenant du Programme opérationnel régional 2014 – 2020. Le projet en question consiste à installer 846 luminaires dans 83 rues de la ville. Un autre projet, dont le coût total est estimé à près de 22 millions de lei (environ 4,6 millions d’euros), a été récemment scellé par la mairie de Iasi, chef-lieu du département éponyme, dans l’est de la Roumanie. Financé par le même Programme opérationnel régional pluriannuel 2014 – 2020, le projet en question permettra d’installer quelque 4.100 luminaires LED, équipés de systèmes de télégestion. En plus, sur certains poteaux seront montés des panneaux photovoltaïques.


    La municipalité de Bârlad a opté pour une autre variante en matière de modernisation de l’éclairage public. Les conseillers locaux ont approuvé un contrat de partenariat entre la municipalité et une compagnie norvégienne pour un projet visant à remplacer l’intégralité des lampes conventionnelles par des Leds. Le financement de ce projet considéré comme éligible, soit près de 1 million et demi d’euros, devrait être assuré via le Mécanisme financier norvégien.


    Le réseau d’éclairage public conventionnel compte pour 20% de la consommation délectricité d’une localité et amène des coûts élevés pour les administrations locales. Or le remplacement des ampoules à incandescence par un éclairage LED d’une même intensité lumineuse permettrait de diviser par 5 la consommation d’électricité. (Trad.Mariana Tudose)


  • Jurnal românesc – 02.08.2018

    Jurnal românesc – 02.08.2018

    Copii și tineri din comunitățile românești din
    Cenicientos, Brunete, Palencia și San Martin de la Vega se află, zilele acestea,
    la Madrid, în tabăra de cultură, educaţie şi spiritualitate românească. Cei 20
    de participanți beneficiază de cursuri de limba şi literatura română şi de
    formare duhovnicească, dar participă și la ateliere dedicate istoriei României
    și personalităților care au marcat evenimentul Marii Uniri.

    Tabăra este organizată de Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Episcopia
    Ortodoxă Română din Spania şi Portugalia.





    Angajatorii din Spaţiul Economic
    European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, peste 1200 locuri de
    muncă vacante, cele mai multe, 362, fiind în Olanda, informează Agenţia
    Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Din locurile de muncă disponibile în
    Olanda, cele mai multe – 110 – sunt pentru lucrători în grădinărit. Sunt, de
    asemenea, cereri pentru lăcătuşi confecţii metalice, culegatori de fruncte şi
    de flori, sudori şi dulgheri. In Germania sunt oferite peste 320 locuri de
    muncă. Se cauta electricienni, sudori, instalatori, şoferi de camion, ospătari
    şi bucătari. Alte ţări care oferă locuri de muncă sunt Austria, Malta, Marea Britanie,
    Irlanda, Suedia, Belgia şi Ungaria.




    Municipiul
    Bârlad are nevoie de oamenii cu iniţiativă din diaspora și își dorește să-i
    aducă mai aproape de comunitatea natală, informeaza RePatriot, platforma care
    îşi propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunităţile
    din ţară. În acest scop, pe 12 august va fi organizat un eveniment ce se
    adresează românilor care trăiesc în străinătate și au venit în vacanță, acasă,
    celor care s-au repatriat în Bârlad și celor care au rămas în România. Din
    partea Echipei RePatriot vor participa Marius Bostan – Antreprenor și inițiator
    RePatriot şi Mihai Dohotar – Antreprenor în Grecia și România, care vor discuta
    despre oportunitățile de afaceri, despre cum pot fi valorificate, dezvoltate,
    finațate și cum se pot lega parteneriate.




    Vă reamintim
    că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Muzeul Național de Istorie a
    României au semnat un protocol de colaborare care constituie un sprijin
    important în vederea înființării Muzeului Românilor de Pretutindeni, unul din
    obiectivele Ministerului. Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat
    românilor de pretutindeni prevede înființarea acestui muzeu cu sediul în
    București, organizarea și funcționarea acestuia, inclusiv alocarea unui spațiu
    corespunzător, fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. Prezentarea istoriei
    comunităților de români din afara granițelor țării se constituie într-un scop
    nobil și necesar pentru înfățișarea vieții și realizărilor importante ale
    acestora, iar înființarea muzeului se dorește a fi un instrument de atragere a
    turiștilor români și străini. Obiectul protocolului îl reprezintă instituirea
    cadrului de cooperare între părți în vederea desfășurării unor programe și
    activități comune cu scopul realizării într-o primă etapă a unei expoziții
    virtuale cu tema Românii de Pretutindeni, transformarea în muzeu virtual și
    apoi în muzeu real, cu denumirea Muzeul pentru Românii de Pretutindeni.