Radio România Internațional

Tag: barometru

  • Consumul cultural în România post-pandemică

    Consumul cultural în România post-pandemică

    2023 este și anul în care Barometrul de Consum
    Cultural împlinește 18 ani. Institutul Național pentru Cercetare și Formare
    Culturală realizează anual acest important studiu, cu excepția perioadei de
    restricții din pandemie când, majoritatea instituțiilor fiind închise parțial,
    datele ar fi fost irelevante. De altfel, ediția lansată recent, aferentă anului
    2022, scoate în evidență tocmai factul că reducerea activităților culturale din
    anii 2020-2021 nu a fost recuparată. Există încă un decalaj între perioada
    pre-pandemică din 2019 și cea post-pandemică din 2022. De pildă, scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea
    la spectacole de teatru de la 29% în 2019 la 20% în 2022, vizionarea de filme
    la cinematograf de la 35% în 2019 la 26%
    în 2022, vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă de la 38% în
    anul 2019 la 30% în anul 2022. Singura creștere a fost de 14% înregistrată
    pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o
    dată pe an. Alte precizări ne sunt oferite de Carmen Croitoru, directoarea
    generală a INCFC.

    Am observat că, totuși, tendințele se păstrează.
    Prin urmare suntem ceva mai bine decât în 2021, suntem pe un trend ascendent,
    dar nu am ajuns încă la nivelul de consum din 2019. Există, evident, o
    orientare preponderentă spre mediul online și pentru spațiul non-public. Cei
    care au descoperit consumul de cultură în spațiul casnic și individual renunță
    greu la acest obicei, pentru că presupune deplasare. Ne bucurăm să constatăm
    totuși ceva legat de segmentul de vârstă 18-35, adică tinerii sunt mai activi
    și se duc mai mult în spațiul public pentru că au nevoie și de acest tip de
    socializare, intermediată de cultură. Există scăderi mari, din păcate, pe
    foarte multe cifre de consum. Dar, cu bucurie, remarcăm o tendință permanentă
    de creștere a vizitării obiectivelor de patrimoniu. Asta înseamnă că, în sfârșit,
    în conștiința publicului din România, patrimoniul și-a câștigat un loc, o
    importanță, o imagine.


    Din 2019 până în 2022, creșterea
    consumului de produse culturale pe internet este vizibilă nu doar în privința
    accesării rețelelor de streaming pentru filme sau a ascultării de muzică pe
    diverse platforme digitale. Inclusiv, lectura și achiziția cărților online a
    crescut, deși, în general, românii citesc în continuare foarte puțin. Alte
    date, provenite în această toamnă de la Institutul Național de Statistică,
    constatau că peste jumătate de români nu citise nicio carte în ultimele 12
    luni, motivul principal invocat de ei
    fiind lipsa timpului (35%) și lipsa de interes
    pentru cititul cărților (32%)    . Barometrul de Consum
    Cultural confirmă absența acestui apetit și indică faptul că lectura de carte
    tipărită s-a redus cu 9% din 2019 până în 2022, crescând în schimb cu 11%
    consumul de carte, articole sau alte materiale scrie în format digital. În rest, cercetarea realizată de INCFC
    identifică anumite bariere socio-financiare pentru care consumul de cultură în
    spațiul public ori se face anevoios, ori lipsește cu desărvârșire. Iar printre
    aceste obstacole se află și acela extrem de concret al lipsei infrastructurii
    rutiere : dacă pentru a ajunge la teatru, la cinema sau la o librărie,
    oamenii sunt nevoiți să se deplaseze mulți kilometri pe jos sau cu transportul
    public deficitar, atunci vor renunța cu totul la aces tact de cultură. Despre
    aceste piedici, ce pot fi îndepărtate prin politici publice adecvat, ne
    vorbește Anda Becuț-Marinescu, șefa serviciului de cercetare din cadrul INCFC.

    Barierele geografice se referă la lipsa de infrastructură pe anumite
    zone geografice. E vorba de distincția sau dihotomia rural-urban pe care o
    regăsiți tot timpul analizată în barometrele noastre.(…) Aceste bariere nu se
    referă doar la dihotomia rural-urban, ci și la orașe : orașe mici versus
    orașe mari care sunt centre universitare. (…) Sunt județe care nu au anumite
    elemente de infrastructură. Acestea ar fi în special barierele geografice.
    Bineînțeles, mai sunt bariere financiare. Aici ne referim la venituri modeste,
    care fac a fi prohibitivă achiziția unei cărți pentru alte categorii sociale,
    pe care noi le considerăm grupuri vulnerabile și tinerii din familii
    defavorizate sunt un astfel de grup vulnerabil. Și mai sunt și barierele de
    educație culturale care țin de atitudine și de percepție. Ele presupun
    decodarea mesajului artistic și atitudinea pe care oamenii care nu au fost
    expuși la cultură din copilărie nu reușesc să și-o formeze pe parcursul vieții
    fără o intervenție directă din partea instituțiilor culturale.


    Dacă legătură dintre
    nivelul de educație și degustarea culturală era evident de mult timp,
    Barometrul de Consum Cultural, ediția pentru 2022, evidențiază și relația
    dintre participarea la activități culturale, implicarea civică și înțelegerea
    mecanismelor democratice. Carmen Croitoru ne explică.

    Cu cât valorile
    de consum cultural sunt mai mari, cu atât oamenii sunt mai susceptibili să fie
    participanți la o societate liberă, să-și înțeleagă drepturile, dar și
    obligațiile față de societate. Apartenența, identitatea, toleranța, încrederea,
    incluziunea, preocupările civice și libertatea sunt subiectele pentre care
    echipa de cercetare a formulat niște întrebări și răspunsurile sunt destul de
    interesante, dar în marea lor majoritate paradoxale și îngrijorătoare. De
    pildă, când vorbim despre încredere, vorbim despre faptul că există o încredere
    foarte scăzută pentru informația dată prin rețelele de socializare și cu toate
    astea, procentul celor care urmăresc social media e mai mare decât la restul
    lucrurilor. Nu mai are lumea încredere în ce se spune la televizor, la radio,
    în ziare și reviste tipărite, dar astea sunt niște consecințe ale unui anumit
    fel de abordare a știrilor. Revin la ideea aceasta : cultura înseamnă și
    respect față de cetățean și față de libertatea cetățeanului și drepturile
    culturale. Câtă încredere și ce fel de orizont construim pentru cetățeni se vede
    foarte bine din barometru. Vorbim de generația actuală care este rezultatul
    ignorării faptului cultural de peste 20 sau 25 de ani. Și atunci măcar să ne
    apucăm pentru generațiile următoare să facem ceva, pentru cei care sunt tineri
    acum, măcar unii dintre ei, să devină puțin mai activi din punct de vedere
    cultural.


    În perioada pandemiei,
    Barometrul de Consum Cultural a fost înlocuit cu studii privind anumite
    tendințe de participare pentru a se păstra legătura cu schimbările de obiceiuri
    prin care oamenii au trecut în acest timp.


  • Îngrijorările românilor

    Îngrijorările românilor

    Trei sferturi dintre români și
    anume 76% sunt îngrijoraţi de o eventuală criză economică, care le-ar putea influenţa
    situaţia financiară. Aceasta este concluzia care reiese din rezultatele unui
    barometru intitulat     Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România     realizat luna trecută pe un eşantion format din 1.000 respondenţi cu
    vârsta între 18-50 de ani. Acesta a fost realizat de Uniunea Naţională a
    Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) și Institutul
    Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).


    Analiza arată că inflaţia
    galopantă reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 68% dintre respondenţi,
    urmată de război – pentru 64%, incendii şi accidente auto pentru 61%. Pandemia
    și/sau îmbolnăvirile constituie o sursă de neliniște pentru 57% dintre români. Odată cu înaintarea în
    vârstă, crește proporţia celor care exprimă îngrijorare mare sau foarte mare
    faţă de eventualitatea survenirii unor evenimente nedorite, mai relevă sondajul.
    Totodată, cei care locuiesc în mediul urban şi cei cu venituri medii sunt mai
    curând îngrijoraţi de aceste aspecte.


    Evoluţia inflaţiei i-a afectat pe unul
    din doi români, în contextul în care puţin peste jumătate dintre respondenţi
    spun că, în ultimul an, veniturile le-au rămas la fel, mai relevă barometrul. De
    altfel, rata inflației crește, în România, în mod constant în ultima periodă. Această
    situație a fost generată de mărirea prețurilor la gazele naturale, la
    combustibili, energie electrică, mărire care antrenează scumpiri în lanț.


    Datele
    publicate, recent, de Institutul Național de Statistică arată că cele mai mari
    scumpiri s-au înregistrat, în ultimul an, la gaze naturale, produse alimentare
    precum ulei, mălai, făină, cartofi, servicii de salubritate. Specialiștii
    estimează că inflația va continua să crească o perioadă de timp, iar conflictul
    din Ucraina care afectează exporturile vor menține prețurile cerealelor
    ridicate.


    Sondajul mai indică faptul că, în pofida evoluţiei economice, aproape
    4 din 10 intervievaţi sunt de părere că vor economisi mai mult în următorul an,
    în timp ce, anul trecut, doar 2 din 10 respondenţi declarau acest lucru.
    Similar cu 2021, depozitele bancare ar fi principalul loc unde şi-ar plasa
    disponibilităţile financiare, 4 din 10 alegând această metodă.

    De asemenea, un
    sfert dintre respondenți afirmă că ar investi în imobiliare. Acum, mai mult ca
    niciodată, este important pentru oameni să ştie că există metode de economisire
    sigure, disponibile oricui, cum ar fi planurile de protecţie financiară oferite
    de asigurările de viaţă. Asigurările pot reprezenta o soluţie eficientă de a
    conferi sustenabilitate întregului patrimoniu şi finanţelor unei familii,
    a declarat Alexandru Ciuncan, director general Uniunea Naţională a Societăţilor
    de Asigurare şi Reasigurare din România.



  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Forța de muncă, cea mai mare provocare din 2020, potrivit Barometrului privind starea economiei”, realizat de compania de consultanţă.



  • Provocările mediului de afaceri

    Provocările mediului de afaceri

    Criza forţei de muncă, accentuarea inflaţiei, perspectivele deprecierii monedei naţionale şi extinderea blocajului financiar vor reprezenta, în 2020, cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri din România, arată un barometru privind starea economiei publicat de o companie de consultanţă. După ce la precedentul, din luna iulie a anului trecut, inflaţia şi deprecierea leului se aflau în prim-planul temerilor investitorilor, în 2020 criza forţei de muncă se numără acum între principalele îngrijorări.



    La întrebarea “Care ar putea fi principalele provocări cu care se va confrunta mediul de afaceri?”, peste 60% dintre firme au indicat problema forţei de muncă, 53% au menţionat accentuarea blocajului financiar, 49% creşterea inflaţiei, iar 36% o potenţială evoluţie negativă a cursului de schimb. Criza forţei de muncă s-a accentuat anul trecut — arată cercetarea -, iar importul de muncitori străini nu a reuşit să compenseze nici 10% din necesar. În plus, dincolo de stimularea consumului, creşterile salariale din mediul bugetar au accentuat dezechilibrele din piaţa muncii.



    În acest an, planurile de dezvoltare ale multor companii se află în stand-by din cauza acestor probleme de personal pentru care, din păcate, statul întârzie să vină cu soluții, cea mai solicitată de investitori fiind o necesară scădere a impozitelor pe salarii, mai reiese din document. În plus, este nevoie de un plan de măsuri pentru reîntoarcerea românilor în țară, mai ales a celor tineri, potrivit studiului. C



    ombinaţia fatidică între deprecierea leului şi creşterea preţurilor în economie a afectat semnificativ economia reală în 2019, iar acest fenomen tinde să se accentueze și în 2020.



    Având în vedere contextul electoral al acestui an – cu alegeri locale și parlamentare – el pare unul de tranziţie spre o nouă guvernare. Măsurile de reformă vor fi, din păcate, înghețate și amânate pentru 2021, atunci când vom asista şi la creşteri de taxe şi impozite, spun oamenii de afaceri. Într-o secţiune distinctă a analizei, ei au fost întrebaţi ce măsuri consideră necesare pentru dezvoltarea unui cadru economic stabil.



    Predictibilitatea fiscală (73%) s-a aflat în topul menţiunilor. Un Cod Fiscal bătut în cuie, fără modificări peste noapte (în genul propunerii privind scăderea TVA, fără fundamente economice), se află de câţiva ani în topul solicitării oamenilor de afaceri, din păcate neonorate de autorităţi. Digitalizarea administraţiei publice, investiţiile în infrastructură, reducerea aparatului bugetar şi un plan naţional de reconversie profesională se află, de asemenea, în topul măsurilor considerate prioritare de investitori.



    Barometrul privind starea economiei românești a fost realizat prin chestionare online, telefonic şi e-mail pe un eşantion reprezentativ de 450 de firme din domenii precum comerţ şi servicii financiare, agricultură, energie, confecţii şi IT.

  • Companiile din România încep sa prindă gustul sustenabilităţii

    Companiile din România încep sa prindă gustul sustenabilităţii

    Green Business Index este, incepand cu 2010, cea mai consacrata competitie, intre companiile din Romania, in domeniul performantelor in managementul si protectia mediului inconjurator, organizata de Asociatia Green Revolution, in parteneriat cu Norges Vel (Asociatia Regala Norvegiana pentru Dezvoltare) si cu finantare din partea Fondurilor Norvegiene.



    Utilizand o platforma online de evaluare a performantelor de mediu cu aproximativ 200 indicatori de performanta, cele peste 400 de companii au putut sa isi evalueze eficienta in managementul si protejarea mediului inconjurator, sa isi masoare amprenta de carbon si sa beneficieze de suport tehnic si recomandari ale expertilor de mediu in vederea imbunatatirii performantelor si a cresterii competitivitatii, totul raportat la standarde internationale.



    “Numarul mare de companii inscrise nu poate decat sa ne bucure pentru ca demonstreaza preocuparea companiilor pentru dezvoltarea sustenabila si protectia mediului si ca acestia au inteles ca preocuparile pentru protectia mediului sunt singura cale pentru a construi afaceri profitabile. Green Business Index este un succes si un avantaj competitiv pentru toate companiile participante, pentru ca, prin acesta, ele isi pot evalua, in mod obiectiv, performantele de mediu si iti pot identifica din timp provocarile şi riscurile la care se expun in acest domeniu , a declarat Raluca Fiser, presedinte Green Revolution.



    Presiunea tot mai mare a mass-media, a investitorilor, a publicului larg si a ONG-urilor pentru o mai mare transparenta in sustenabilitate din partea mediului de afaceri si a serviciilor publice face din Green Business Index un instrument de asistenta si formare pentru evaluarea performantei de mediu a companiilor si ca un cadru pentru transparenta a companiilor fata de mediul exterior.


    Rezultatele ultimei editii a Green Business Index, regasite in raportul editiei si prezentate public in cadrul Galei GBI pe 18 Mai 2016, arata o crestere a interesului companiilor pentru protejarea mediului inconjurator si marcheaza faptul ca firmele inteleg din ce in ce mai mult ca afacerile lor nu doar ca trebuie sa respecte legislatia, ci ele pot avea avantaje competitive de pe urma dezvoltarii de programe voluntare cu impact pozitiv asupra mediului inconjurator.



    Astfel, printre rezultatele-cheie ale Green Business Index 2016, s-au remarcat urmatoarele:


    – aproximativ 60% dintre companiile din industrie folosesc instrumente de design ecologic


    – 47.5% si-au redus consumurile de apa, iar proportia companiilor care nu monitorizeaza aceste consumuri a scazut de la 18% la 2.38%.


    – s-a dublat proportia companiilor care isi asigura nevoile energetice preponderent din surse regenerabile fata de anul trecut .


    – 59.46% dintre companii au implementat masuri de eficienta energetica, iar 64% dintre acestea au si generat reduceri imediate ale consumurilor de energie si implicit a emisiilor de gaze cu efect de sera


    – 22% dintre companii si-au redus cantitatea de emisii atmosferice fata de anul anterior


    – 40.6% si-au redus volumul de ape uzate evacuate in mediul inconjurator, iar 60% au inregistrat scaderi ale cantitatilor nete de poluanti evacuati in mediu impreuna cu apele uzate


    – 41.17% au înregistrat scaderi ale cantitatilor de deseuri generate, in efortul de a imbunatati utilizarea resurselor in aceste companii.


    – a crescut cu peste 60% numarul companiilor care au un parc de vehicole mai nou de 2 ani, dar a si scazut (de circa 3 ori) numarul companiilor cu un parc de vehicole mai vechi de 10 ani.



    Asociatia Green Revolution a premiat ieri, 18 mai, cele mai responsabile companii fata de mediu in cadrul Galei anuale Green Business Index (GBI). Evenimentul s-a desfasurat la Hotel Marriott si s-a bucurat de participarea reprezentantilor celor mai importante companii din Romania, a Ministrului Mediului Apelor si Padurilor, ca si a reprezentantilor Camerelor de Comert Bilaterale (AmCham, AHK, Econet).


    Aflat la a sasea editie, Green Business Index reprezinta recunoasterea publica a eforturilor de responsabilizare fata de mediu a companiilor din Romania si reflecta gradul de deschidere a mediului de afaceri autohton fata de economia verde.



    J.W. Marriott Bucharest Grand Hotel a fost desemnata cea mai responsabila companie fata de mediu in cadrul Galei Green Business Index, pentru ca a demonstrat, in cursul anului de raportare, ca si-a mobilizat resursele si si-a administrat afacerile, astfel incat sa asigure prosperitatea si profitabilitatea pe termen lung, luand in calcul aspectele de mediu in activitatile sale curente.



    gala-gbi-2016-02.png



    Clasamentul general GBI 2016 este :


    Locul 1: J.W. Marriott Bucharest Grand Hotel


    Locul 2: DHL Express Romania


    Locul 3: Dacris Impex SRL


    Locul 4: Graphtec Design SRL


    Locul 5: HOCHLAND Romania SRL


    Top Regiunile de Dezvoltare Sud şi Sud-Est


    Locul 1: Dacris Impex SRL


    Locul 2: Graphtec Design SRL


    Locul 3: Grup Servicii Petroliere SA


    De asemenea, pentru prima data, a fost acordat si un premiu special pentru Circularitate, iar castigatoare a fost DHL Express Romania.



    In urma evaluarii activitatii companiilor pe domeniile de evaluare a performantelor de mediu, cu relevanta majora pentru protectia mediului, alte companii castigatoare au fost: Danone PDPA SRL, Gebruder Weiss SRL, WABAG Water Services SRL, ELECTROARGES SA, TAKATA Romania SRL Fabrica de Scule şi Matriţe, NIMET SRL, RMR Argeş SRL, PANDORA Prod SRL, TAKATA Romania SRL Fabrica de Centuri, ELMAS SRL, Schaeffler Romania SRL, TAKATA Romania SRL.


    Companiile evaluate la editia 2016 a proiectului Green Business Index au furnizat informatii referitoare la perioada de raportare a anului 2015.



    Raportul final Green Business Index 2015 poate fi descarcat de pe site-ul: https://www.gbindex.ro/wp-content/uploads/2016/05/Catalog_Green_Business_Index_2016.pdf



    Green Business Index 2015 este un proiect initiat de Asociatia Green Reevolution, dezvoltat in parteneriat cu The Royal Norwegian Society for Development NORGES VEL si finantat de guvernul Norvegiei prin INNOVATION Norway, utilizand Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, in cadrul domeniului de finantare “Inovare in Industria Verde Romania”.




    Despre Asociatia Green Revolution:


    Asociatia Green Revolution, fondata in martie 2009, este prima organizatie nonguvernamentala de ecologie urbana din Romania ce pune in practica masurile ce stau la baza construirii unui oras verde. GreenRevolution dezvolta proiecte variate, care promoveaza si sprijina: educatia ecologica si respectul fata de mediul inconjurator, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, mijloacele si solutiile de transport ecologice si economice, adoptarea unui comportament responsabil fata de mediu in randul autoritatilor si companiilor private si de stat.

  • Preferinţele culturale ale românilor

    Preferinţele culturale ale românilor

    La prima vedere, parte
    din datele celui mai recent barometru de consum cultural – dat publicităţii de
    Ministerul Culturii – nu sunt deloc flatante: aproximativ 63% dintre
    români nu merg niciodată la teatru, 39%
    dintre români nu au citit deloc în 2014, iar 79% dintre ei nu au mers la
    bibliotecă. Cu toate acestea, atât autorii
    sondajului – cercetători din cadrul Institutului Naţional pentru Cercetare şi
    Formare Culturală -, cât şi experţii independenţi consideră că datele trebuie interpretate
    fără pretenţii elitiste şi, mai ales, contextualizate. Andrei Crăciun, şeful
    Serviciului de Cercetare din cadru institutului care a realizat barometrul, ne
    spune că au fost urmărite atât tipurile de consum specifice culturii
    înalte, cât şi cele specifice culturii
    de masă: Românii sunt
    consumatori de cultură, dar depinde de fiecare dată de definiţia pe care o
    aplicăm culturii. De multe ori, ne gândim la
    lucrurile care definesc cultura înaltă, cum ar fi teatrele, opera, muzeele. Dar
    în studiile noastre acordăm culturii un sens mai larg şi asociem culturii şi
    activităţi care se desfăşoară în aer liber, şi genuri muzicale aşa-numit
    populare… Depinde foarte mult şi locul spre care priveşti, mediul urban sau
    rural, dar per ansamblu, nu se poate spune că populaţia României nu consumă
    cultură.


    La rândul său, istoricul şi criticul literar Ion Bogdan Lefter remarcă
    amestecul celor două tipuri de preferinţe – pentru cultura înaltă şi cea de
    masă -, amestec întâlnit şi în alte societăţi: Dacă ne aşteptăm ca, într-o ţară ca România, consumul
    cultural să se situeze la cote înalte – toată lumea să citească o carte pe
    săptămână sau pe lună, să meargă la teatru sau să intre des în muzee – atunci
    sondajele sun dezamăgitoare. Dacă ne raportăm la ceea ce constituie
    normalitatea în lume, la tipul occidental de societăţi din care facem şi noi
    parte, atunci sunt perfect compatibili cu semenii noştri. Datele nu foarte
    spectaculoase din aceste cercetări indică o societate obişnuită cu oameni
    foarte cultivaţi care consumă mult cultură, dar şi cu oameni mai puţin educaţi,
    cu oameni bogaţi, dar şi cu oameni mai sărmani. În acest societăţi, consumul
    cultural este doar unul printre altele.


    De altfel, una dintre concluziile cercetării se referă la apariţia unui
    aşa-numit consum cultural de tip omnivor şi la dezvoltarea unor practici
    culturale hibride care combină mai multe tipuri de activităţi pentru petrecerea
    timpului liber.Vizionarea unui
    spectacol, concert sau film e asociată
    cu ieşirile în oraş şi cu divertismentul, consideră Andrei Crăciun:
    Mall-ul în sine este foarte frecventat, inclusiv
    pentru consumul de cultură şi de cinema, şi este şi un spaţiu de socializare.
    Şi piesele de teatru care au început să se ţină nu doar în spaţiile consacrate,
    ci şi în cele alternative, atrag în special populaţia tânără care le preferă
    pentru că le oferă mai multe experienţe, printre care şi petrecerea timpului
    împreună cu prietenii.


    În aceste condiţii, se înregistrează o creştere uşoară a participării la
    diverse spectacole, dar şi a vizitării muzeelor. De pildă, în Bucureşti, 63%
    dintre români merg lunar la teatru, 62% dintre ai au vizitat un muzeu de
    istorie în ultimul an. Muzeele de istorie sunt în topul preferinţelor, urmează
    muzeele de ştiinţe naturale. Festivalurile sunt foarte apreciate. 48% dintre
    români participă la festivalurilor de film şi muzică în timp ce 43% merg la
    spectacolele de divertisment şi muzică. De asemenea, în ultimii ani, în
    România, numărul respondenţilor care au participat la cel puţin un spectacol de
    teatru, operă sau muzică clasică înregistrează o creştere constantă. Cea mai mare
    parte a acestor spectatori vizionează însă un număr foarte mic de spectacole
    dintr-un gen restrâns şi nu dezvoltă un interes pentru actul artistic. Asistăm,
    deci, la un fenomen de alfabetizare culturală, nu de fidelizare a spectatorilor
    pentru un anumit tip de cultură înaltă. Alte preferinţe ale românilor ne sunt acum descrise tot de Andrei
    Crăciun: Per ansamblul
    populaţiei, genul de muzică preferat este muzica populară, muzica folclorică.
    Pe locurile următoare apar genurile de muzică uşoară, cum ar fi pop-dance, şi
    alte genuri care au impact mediatic foarte puternic. În cazul manelelor noi am
    remarcat o uşoară tendinţă de scădere a popularităţii. A fost un boom între
    2007 şi 2009, dar acum el s-a redus.
    Comediile erau printre primele opţiuni în materie de producţii teatrale,
    alături de spectacolele multimedia.


    Lectura, în schimb,
    pare să fie un fenomen în regres : în 2014, 39% dintre români au declarat
    că n-au citit nici carte, 18% au citit zilnic, iar 16% citesc o dată sau de
    două ori pe lună, 13% o dată sau de două ori pe săptămână, iar 14% o dată sau
    de două ori pe an. La o simplă adunare, procentul celor care citesc pare mai
    mare decât al celor care nu citesc, fapt contestat de reprezentanţii editurilor
    şi considerat o greşeală de interpretare. De ce, aflăm de la Mihai Mitrică,
    directorul executiv al Federaţiei Editorilor din România: Acest barometru contrazice toate observaţiile sociologice anterioare,
    inclusiv un eurobarometru publicat doar cu un an în urmă. De pildă, în
    cercetarea dată publicităţii de Ministerul Culturii, se spune că un român din
    noi citeşte o carte pe lună. Asta este aberant în condiţiile în care doar cu un
    an în urmă, aceeaşi proporţie de români – aproape jumătate – citea o carte pe
    an. Un asemenea salt în consumul de
    carte nu se explică decât printr-o eroare de interpretare a datelor. Piaţa de
    carte stagnează de ani de zile în jurul cifrei de 100 milioane de euro,
    incluzând aici şi 60 de milioane piaţa tradiţională şi 35-40 de milioane piaţa
    de manuale şcolare şi volume de chioşc.


    În plus, diversificarea
    opţiunilor culturale, dar şi multiplicarea modalităţilor de acces la cultură -
    cum ar fi internetul şi tehnologiile digitale – schimbă nu doar percepţia
    noastră despre cultură înaltă şi cultură de masă, ci şi modul în care
    valorizam lectura în trecut.

  • Jurnal românesc – 16.12.2014

    Jurnal românesc – 16.12.2014

    Angel Tîlvăr este noul ministru delegat pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni în Cabinetul Ponta IV. Ieri, la audierea în Comisiile de specialitate, deputatul PSD a subliniat că printre priorităţile sale se numără organizarea, pe 30 noiembrie, la Bucureşti, a Congresului românilor de pretutindeni. De asemenea, Angel Tîlvăr a adăugat că proiectele pe care le are în vedere vizează următoarele direcţii – cultură, educaţie, spiritualitate şi tradiţie, mass-media, şi societatea civilă. Nu în utimul rând, el şi-a exprimat deschiderea faţă de un sistem de vot care să permită tuturor românilor să îşi exercite dreptul de a alege, fără îngrădire. Noul guvern condus de Victor Ponta a fost validat, luni, de Parlament. Executivul este format din reprezentanţi ai alianţei PSD-UNPR-PC şi ai PLR, formaţiune care înlocuieşte UDMR, care s-a retras de la guvernare.



    Senatul de la Bucureşti a adoptat, luni, un proiect de lege iniţiat de Guvern prin care indemnizaţiile acordate persoanelor persecutate politic de dictatura comunistă instaurată în 6 martie 1945 se vor dubla de anul viitor. Cei persecutaţi din motive politice, deportaţi în străinătate sau foştii prizonieri vor primi 400 lei pentru anul de detenţie/prizonierat/deportare/ şi 200 lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitale psihiatrice sau de domiciliu obligatoriu. De asemenea, soţii sau soţiile urmaşe vor primi o indemnizaţie lunară de 400 lei. Potrivit datelor Ministerului Muncii, numărul beneficiarilor este de 45.280.



    Majoritatea românilor cred că, la 25 de ani de la căderea comunismului, ţara trebuie să se îndrepte politic şi militar înspre Vest şi indică Statele Unite ca fiind ţara care a influenţat cel mai mult în bine evoluţia României. Remus Ştefureac, directorul INSCOP, cel care a realizat barometrul, apreciază că alături de adeziunea faţă de democraţie, opţiunea consolidată a imensei majorităţi a românilor pentru Occident în dauna Eurasiei reprezintă marele câştig al ultimilor 25 de ani. Din punctul de vedere al valorilor şi al reperelor de civilizaţie modernă, românii nu mai au dubii. Atât populaţia, cât şi conducerea politică rezonează în aceeaşi direcţie – Vest, ceea ce face din România unul dintre cei mai puternici piloni occidentali în această parte a lumii. Barometrul a fost realizat pe un eşantion de 1.076 de persoane reprezentative pentru populaţia României de 18 şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de +/- 3%.



    La Bucureşti a fost programată, marţi, reinaugurarea Templului Coral, cel mai important lăcaş de cult mozaic din România. Monument istoric şi de arhitectură al patrimoniului evreiesc naţional şi internaţional, Templul Coral împlineşte 150 de ani. Timp de 8 ani, acesta a fost intens consolidat şi restaurat funcţional şi artistic. La reinaugurarea de marţi au fost invitate să participe personalităţi de nivel înalt, autorităţi de stat şi locale, membri ai Corpului Diplomatic acreditat în România, reprezentanţi ai Casei Regale, ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai celorlalte culte religioase, lideri şi membri ai Comunităţii Evreieşti din Bucureşti şi din ţară, mass-media. Evenimentul coincide cu intrarea evreilor din toată lumea în sărbătoarea de Hanuca, a Luminii şi Reînoirii.



    Românca Simona Halep, numărul trei mondial, a fost clasată pe primul loc între tinerele vedete din tenisul feminin mondial, într-o ierarhie alcătuită de reputatul portal american Bleacher Report. Halep este urmată de Eugenie Bouchard, din Canada, şi de elveţianca Belinda Bencic. Picioarele şi mâinile iuţi îi oferă o combinaţie puternică de mişcare pe teren şi lovituri defensive. Halep returnează continuu cele mai bune lovituri ale adversarului, iar simţul său de anticipaţie este cel mai bun din circuitul WTA” — se arată în caracterizarea făcută Simonei Halep. “Aceste instincte — mai spune Bleacher Report — au avut câştig de cauză destul de des în 2014, când Halep a obţinut 46 de victorii, titluri la Doha şi Bucureşti şi a ajuns pe locul doi în ierarhia WTA.” Halep a jucat primul sfert de finală de Mare Şlem, la Australian Open, a ajuns până în semifinalele de la Wimbledon şi până în finala de la Roland Garros. În faza grupelor la Turneul Campioanelor, ea a învins-o categoric pe numărul 1 mondial, Serena Williams.

  • Jurnal românesc – 2.12.2014

    Jurnal românesc – 2.12.2014

    Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a făcut pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională, o vizită la Cernăuţi (Ucraina), unde a participat la mai multe manifestări. El a avut o întâlnire cu responsabili din regiunea Cernăuţi, între care preşedintele Consiliului Regional, Mihai Găiniceru, viceguvernatori ai regiunii, Roman Marciuk şi Olena Veriha, şi şefii de departamente din cadrul Administraţiei Regionale de Stat din Cernăuţi. Consulatul General al României la Cernăuţi a fost reprezentat de Eleonora Moldovan, consul general, şi Ionel Ivan, ministru consilier. O temă aparte pe agenda discuţiilor a fost situaţia etnicilor români din Ucraina, cei care formează o comunitate estimată la circa 400 de mii de membri.


    De asemenea, ministrul Stanoevici a participat la vernisajul unei expoziţii de fotografie, realizată în timpul unei tabere de creaţie ce a avut loc la Săpânţa, în judeţul Maramureş. La eveniment a participat un numeros public, printre care şi reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din regiunea Cernăuţi, mass-media de limbă română şi ucraineană, oameni de artă şi cultură. În finalul vizitei, ministrul Stanoevici, alături de reprezentanţi ai autorităţilor regionale din Cernăuţi, membri ai comunităţii române din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, a participat la un moment solemn – depunerea de flori la monumentul din oraş care îi este dedicat lui Mihai Eminescu.




    Nouă din zece cetăţeni ai României sunt mândri de naţionalitatea lor, relevă un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES. Potrivit cercetării, intitulată ”Barometrul Starea Naţiunii”, principalele probleme cu care se confruntă românii sunt starea de sănătate – 20%, pensiile şi salariile mici – 15% şi lipsa locurilor de muncă şi şomajul – 11%. De altfel, două treimi dintre cei chestionaţi consideră că actuala situaţie economică a României este proastă sau foarte proastă. Pentru 90% din cei care au raspuns, cea mai importantă îngrijorare este corupţia, iar 85% sunt de acord cu ideea că clasa politică reprezintă o mare problemă. Sondajul a fost făcut pe 25 noiembrie, pe un eşantion de 1.330 de persoane şi are o eroare maximă tolerată de 2,8%.




    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a făcut, luni, prima sa vizită în Rep.Moldova, în această calitate. Agenda sa a inclus întâlniri cu preşedintele Rep.Moldova, Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă şi cu omologul său, Natalia Gherman. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti, discuţiile s-au centrat pe relatiile bilaterale şi pe parcursul european al Chişinăului, după alegerile legislative care au avut loc duminică în fosta republică sovietică. Cu această ocazie, şeful diplomaţiei române a remarcat progresele înregistrate în domeniile în care România şi Rep.Moldova cooperează, între care energie, educaţie, infrastructură, sănătate sau cultură, precizează comunicatul MAE. Pe de altă parte, la Bucureşti, premierul Victor Ponta a declarat că România va continua să finanţeze programe în Rep.Moldova. El a precizat că, miercuri, cinci milioane de euro vor fi alocate pentru continuarea programului de grădiniţe în statul vecin. În bugetul României pe 2015 vor fi prevăzute toate resursele promise pentru proiectele din Rep.Moldova, a mai spus premierul.