Tag: basm

  • Zilele LittleLIT – cel mai important eveniment al acestei toamne dedicat literaturii pentru copii

    Zilele LittleLIT – cel mai important eveniment al acestei toamne dedicat literaturii pentru copii

    Peste 650 de copii s-au bucurat de atelierele, lecturile publice și
    lansările de carte din cadrul proiectului Zilele LittleLIT – Împreună, cel mai
    important eveniment al acestei toamne dedicat literaturii pentru copii și
    tineret, organizat de Asociația De Basm. Timp de o săptămână, au avut loc peste
    25 de evenimente online dedicate elevilor: atelierele de lectură susținute de
    autorii români de cărți pentru copii și tineret în școli din București,
    Timișoara și Cluj, activități dedicate profesioniștilor din sfera literaturii
    pentru copii (autori, ilustratori, traducători, editori, comunicatori, librari)
    -,evenimente dedicate publicului larg.

    Împreună, tema ediției din acest an, a fost aleasă special pentru a
    oferi o contrapondere la cadrul social actual, populat de teamă, singurătate și
    izolare.

    Scriitoarea Victoria Pătrașcu, una dintre fondatoarele Asociației De Basm: Când am gândit acest proiect, adică în
    urmă cu un an, nu ne gândeam că vom fi în aceeași situație, tot închiși în
    case. Ne-am fi dorit să ne bucurăm împreună cu copiii, să fim alături de ei, să
    le ascultăm întrebările. Din păcate, lucrurile nu au fost așa cum ne-am dorit,
    dar asta nu înseamnă că nu putem fi împreună chiar și în condiții grele ca povestea
    LittleLIT să continue frumos. LittleLIT a pornit dintr-o colaborare a Asociaţiei
    De Basm și EUNIC, în cadrul Zilelor Literaturii Europene. Noi am avut acolo la
    început un sâmbure, a fost un proiect prin care ne-am dorit să-i ducem pe scriitorii
    de literatură română contemporană pentru copii către cititori și ei să-i
    cunoască pe cei care fac poveștile. Am crescut acest sâmbure și în 2019 a fost
    o primă ediție care s-a numit LittleLIT Oglindiri, în care am avut un
    parteneriat cu 5 institute culturale străine. Am avut atunci 5 scriitori
    străini invitați care au ținut workshopuri pentru scriitorii români, noi
    dorindu-ne foarte mult ca scriitorii români să aibă exemple de bună practică și
    să știe cum ar putea să se facă mai cunoscuți, cum să scrie mai bine, cum să-și
    rafineze scrisul. Și tot atunci am organizat întâlniri cu potențialii cititori,
    i-am dus pe acești scriitori străini către copii, în școli sau în medii mai
    defavorizate, unde copiii nu au acces la cultură.



    Programul Zilele LittleLIT – Împreună a fost conceput pentru a sublinia
    importanța cărții și a lecturii în dezvoltarea copiilor și pentru a le oferi
    acestora ocazia de a cunoaște cărți ce li se adresează și pe cei care le-au
    scris. În egală măsură, proiectul și-a propus să construiască un spațiu al
    dialogului dintre profesioniștii literaturii pentru copii (scriitori, editori,
    profesori, promotori ai lecturii) din România și din alte țări europene.
    Astfel, Asociația De Basm continuă să consolideze dialogul cu școlile și
    cadrele didactice, propunându-le profesorilor metode concrete pentru a folosi
    literatura pentru copii în predarea conținuturilor din programa școlară. Am
    vorbit cu Victoria Pătrașcu despre necesitatea apariției Asociației De Basm, în
    2018:

    Ne simțeam cumva singuri și pierduți în
    marea literatură română și ni s-a părut nedrept ca în continuare literatura
    pentru copii să fie considerată o Cenușăreasă a literaturii. Nu existau atunci,
    nu există nici acum premii pentru literatura română pentru copii sau dacă
    există, nu se acordă. Cu toate acestea, există tot mai mulți scriitori de literatură
    pentru copii, scriitori care au tot mai mult succes. O parte dintre noi au
    ajuns între timp și la târguri internaționale de carte, chiar la Târgul
    Internațional de Carte pentru Copii de la Bologna, care este ceva extraordinar,
    și au conștientizat tot mai mult importanța literaturii pentru copii în lume. Este o literatură care formează cititiori, o literatură
    care a crescut an de an.

    Deși vânzările de carte au scăzut, literatura pentru copii este pe un trend
    ascendant, literatura pentru copii aduce bani și asta ar trebui să-i intereseze
    pe editori. Mulți dintre ei și-au dat seama și tocmai de aceea au făcut
    colecții speciale, și-au dat seama că literatura pentru copii aduce și
    beneficii materiale, dincolo de cele pe care le cunoaștem: de a crește noii
    cititori, de a dezvolta psihicul copiilor, de a-i ajuta să se dezvolte.
    Revenind la momentul 2018, când am înființat Asociaţia De Basm, lucrurile
    stăteau mai rău decât stau astăzi și așa ne-am gândit să ne profesionalizăm.

    Aveam
    și niște exemple, multe dintre ele din zona țărilor nordice, care ne spuneau că
    atunci când suntem împreună putem să facem mai multe lucruri. Și chiar așa s-a
    întâmplat, am fost un nucleu de patru scriitoare, Adina Rosetti, Laura Grünberg, Iulia Iordan și cu
    mine, care am pornit această Asociație De Basm.

    Dar iată că la trei ani distanță
    suntem deja 20 de scriitori, avem trei caravane care au ajuns în zeci de comune
    și sute de ateliere cu copiii la activ. De asemenea, organizăm și acest
    eveniment, Zilele LittleLIT, sub forma unui festival de literatură pentru
    copii. Mai nou avem și un canal de youube pe care dorim să-l dezvoltăm.


    Cele trei mari lansări online de carte ale invitatelor speciale ale ediției
    Zilele LittleLIT din acest an – scriitoarea suedeză Åsa Lind, scriitoarea
    elvețiană Dana Grigorcea și scriitoarea română Lavinia Braniște – au strâns
    peste 2000 de tineri cititori. De același succes s-au bucurat și cele două mari
    evenimente dedicate specialiștilor și celor interesați să afle mai multe despre
    literatura română contemporană pentru copii și tineret – Incubatorul-webinar cu
    tema Piața autohtonă de carte pentru copii: o lume magică cu probleme
    pământești și Masterclass-ul susținut de invitatele speciale.



  • Jurnal românesc – 02.04.2021

    Jurnal românesc – 02.04.2021

    ***Noile măsuri adoptate
    de guvernul de la Roma au intrat în vigoare la 31 martie şi se aplică până pe 6
    aprilie. Potrivit reglementărilor, persoanele care s-au aflat sau au tranzitat
    cu 14 zile anterior sosirii în Italia state incluse pe lista C din Anexa 20 a
    Decretului Preşedintelui Consiliului de Miniştri, între care şi România,
    trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test PCR sau de captură antigen
    efectuat cu maximum 48 de ore anterior intrării. Bucureştiul îi sfătuieşte pe
    români ca adeverinţa de rezultat negativ să fie redactată în limba italiană sau
    engleză.

    De asemenea, după efectuarea celor cinci zile de izolare, cei vizaţi
    trebuie să se supună din nou unui test molecular sau antigen. Printre cei
    exceptaţi de la restricţii se numără membrii echipajelor mijloacelor de
    transport, cei care se deplasează dinspre şi către San Marino şi Vatican,
    oamenii care intră în Italia pentru motive de muncă reglementate de protocoale
    speciale de siguranţă, persoanele a căror şedere nu depăşeşte 5 zile, cei care
    tranzitează teritoriul italian cu obligaţia de a-l părăsi în maximum 36 de ore,
    personalul sanitar, lucrătorii transfrontalieri, elevii şi studenţii care
    urmează cursuri într-un alt stat decât cel în care îşi au domiciliul. Românii
    pot solicita asistenţă consulară din partea Ambasadei ţării noastre la Roma şi
    a consulatelor generale la Milano, Torino, Trieste, Bari, Bologna şi Catania.
    Datele de contact ale acestora se găsesc pe site-ul mae.ro şi pe paginile
    oficiale de Facebook.





    ***Ministerul de Externe a lansat în consultare publică
    prima formă a Planului privind organizarea a 63 de consulate itinerante în
    2021, potrivit unei noi proceduri aprobate de ministrul Bogdan Aurescu. La
    elaborarea acestuia, pe lângă criteriile obişnuite precum distanţa faţă de cel
    mai apropiat consulat, dimensiunea comunităţii româneşti, volumul solicitărilor
    de servicii şi asistenţă consulară formulate de cetăţenii români din regiunile
    vizate, s-au luat în considerare şi aspecte ce ţin de restricţiile introduse
    pentru combaterea pandemiei de COVID-19. MAE precizează că, acolo unde situaţia
    o va impune, are în vedere trimiterea unor delegaţii din Centrala de la
    Bucureşti pentru a veni în sprijinul misiunilor şi a compensa eventuale
    deficienţe logistice sau de personal.

    Noua procedură de planificare a
    consulatelor itinerante prevede că acestea sunt stabilite la începutul fiecărui
    an, pe baza propunerilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale
    României şi a celor primite din partea reprezentanţilor comunităţilor româneşti
    din străinătate. Planificarea este supusă dezbaterii publice timp de două
    săptămâni, ajustată şi completată în urma feedback-ului, iar forma finală este
    comunicată public şi diseminată în diaspora prin toate canalele de comunicare.
    În acest context, MAE îi încurajează pe cetăţenii români să consulte prima
    formă a calandarului propus pentru anul în curs pe site-ul propriu mae.ro.




    ***Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi
    în Registrul electoral la data de 31 martie a fost de 18.928.552, cu 1.869
    mai mic decât la 28 februarie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din
    totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.173.618
    aveau domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 754.934, în străinătate. Aceştia
    din urmă sunt şi posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români
    cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se
    află în Republica Moldova – 235.522, în Germania – 106.980, Italia – 69.935,
    Statele Unite ale Americii – 61.312, Spania – 46.809, Canada – 44.272, Israel -
    41.355 şi Ungaria – 27.122. Potrivit Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, înainte de începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau
    peste 5,6 milioane de români, iar recent, guvernul a estimat că aproximativ 1,3
    milioane s-au repatriat de la începutul crizei sanitare.




    ***Reprezentanţa la Berlin a Institutului Cultural
    Român aduce în prim plan basmul românesc tradus în limba germană prin
    prezentarea unei serii de înregistrări în perioada 28 martie – 23 mai. Basmele
    selectate au fost culese de Petre Ispirescu, traduse de Mite Kremniz și
    publicate în volumul Basme românești, apărut în 1882 la Leipzig.
    Este vorba despre Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte,
    Porcul cel fermecat, Mogarzea și fiul său, Fata
    de împărat și pescarul, Glasul morţii, Talerus,
    Măzărel Împărat, Luceafărul de ziuă și Luceafărul de
    noapte și Pasărea măiastră. Cele nouă basme, în lectura
    scriitorului Robert Schwartz, sunt difuzate săptămânal sub formă de podcast pe
    site-ul ICR Berlin şi pe pagina de Facebook a reprezentanţei culturale.