Radio România Internațional

Tag: Basm romanesc

  • Jurnal românesc – 8.07.2014

    Jurnal românesc – 8.07.2014

    Într-o scrisoare deschisă adresată celor două camere ale Parlamentului şi Ministerului de Externe de la Bucureşti, Uniunea Interregională “Comunitatea Românească din Ucraina”, cea mai importantă şi reprezentativă organizaţie a românilor din Ucraina, mulţumeşte României pentru ratificarea rapidă a acordurilor de asociere între UE şi Ucraina, Rep. Moldova şi Georgia, transmite Romanian Global News. “Ne mândrim cu faptul că patria noastră istorică, România, a fost prima dintre ţările membre ale Uniunii Europene care a finalizat procedura de ratificare a celor trei Acorduri de Asociere ale UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, popoarele cărora şi-au afirmat, prin sacrificii deosebite, aspiraţiile lor de integrare europeană”, se arată în scrisoarea semnată de conducerea organizaţiei.



    Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta, a fost convocat la Ministerul de Externe al Ungariei pentru a da explicaţii privind refuzul autorităţilor române de a deschide două consulate ale Ungariei în oraşele Oradea şi Târgu-Mureş din Transilvania. Diplomatului român i s-a comunicat “nedumerirea” din partea Ungariei cu privire la această poziţie a Bucureştiului. Ambasadorul României a promis că va transmite la Bucureşti informaţia referitoare la preocuparea autorităţilor ungare pentru ca partea română “să reanalizeze” această problemă.


    În prezent, în România trăiesc aproximativ 1,5 milioane de maghiari, ceea ce reprezintă aproximativ 6,6% din populaţia ţării. Cea mai mare parte a minorităţii maghiare trăieşte pe teritoriul Transilvaniei.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a participat duminică, 6 iulie, la Cahul, in Rep Moldova, la ceremonia de dezvelire a bustului poetului Grigore Vieru. Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chişinău. Alături de Bogdan Stanoevici, au evocat momente importante din viaţa şi personalitatea poetului academicianul Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova şi Irina Păcureţu, reprezentantul Consulatului României la Cahul. Oficialii români au subliniat că înălţarea bustului este semnul recunoştinţei faţă de activitatea unui mare român şi un simbol al susţinerii de care se bucură din partea României proiectele in Rep Moldova.



    Cea de a doua etapă a proiectului Basm românesc, iniţiat anul trecut de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, se va desfăşura în perioada 21 – 27 iulie la Sulina. In actuala etapă, vor fi selectaţi copiii participanţi la taberele ARC 2014, care se remarcă prin calităţi artistice, pentru punerea în scenă, sub îndrumarea regizorului de teatru Anca Colţeanu, a spectacolului Basm românesc, după cartea cu acelaşi nume scrisă de copii români din ţară şi din afara graniţelor. Premiera va avea loc la finalul celei de-a VI-a ediţii a programului de tabere ARC, finanţat şi organizat de către Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului.


  • Jurnal românesc – 02.06.2014

    Jurnal românesc – 02.06.2014

    60% din absolvenţii români care au studiat în afara graniţelor ţării vor să se întoarcă în România, mulţi dintre ei susţinând că ar veni şi pe bani mai puţini. Potrivit unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate, peste jumătate dintre respondenţi au afirmat că ar reveni acasă pentru un salariu cuprins între 400 şi 1.000 de euro, ceea ce relevă că nu partea financiară este principalul motiv pentru care ar rămâne în străinătate.



    Propunerea de modificare a Legii cetăţeniei, în sensul facilitării obţinerii ei de către cetăţeni străini care se declară de etnie română, este susţinută de majoritatea grupurilor parlamentare din Legislativul de la Bucureşti. În expunerea de motive, iniţiatorii precizează că politica de acordare preferenţială a cetăţeniei pe criterii istorice nu este nici pe departe specifică României, ci poate fi găsită atât în legislaţia unor state membre vechi ale UE, precum Franţa, Germania, Spania şi Marea Britanie, cât şi în ţări care au aderat recent la blocul comunitar, cum sunt Polonia, Bulgaria şi Ungaria.



    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a participat, duminica, la Lisabona, la cea de-a treia ediţie a Zilei Românilor din Portugalia. Şeful diplomaţiei române a salutat prezenţa a 3.000 de participanţi, reprezentanţi ai comunităţilor româneşti de ambele maluri ale Prutului, despre care a spus că e rezultatul bunei înţelegeri dintre asociaţii, biserici şi ambasadele României şi Republicii Moldova. El a mulţumit şi autorităţilor portugheze, atât pentru eforturile depuse în vederea facilitării bunei integrări a comunităţii româneşti, cât si pentru sprijinul acordat organizarii Zilei Românilor.



    Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a primit, duminică, un grup de elevi şi profesori de la două instituţii de învăţământ cu predare în limba română din Transnistria – liceele Lucian Blaga din Tiraspol şi Ştefan cel Mare şi Sfânt din Grigoriopol. Şeful statului şi-a exprimat admiraţia faţă de curajul şi demnitatea profesorilor, care în pofida unor condiţii nefavorabile, educă tinerii din stânga Nistrului în spiritul dragostei de neam. Timofti a condamnat acţiunile ostile ale administraţiei separatiste faţă de populaţia vorbitoare de limbă română din regiunea transnistreană. Deşi vorbitorii de limbă română reprezintă 34% din populaţia Transnistriei, în instituţiile de învăţământ se predă preponderent în limba rusă.



    Proiectul Basm românesc, iniţiat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, s-a concretizat într-o inedită lucrare semnată de copiii români din ţară şi din afara graniţelor – Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Italia, Spania şi Belgia. Lansată la Târgul Internaţional de Carte Bookfest, cartea contribuie, potrivit criticii de specialitate, la identificarea noilor talente româneşti., care, sub îndrumarea profesorilor lor, au avut posibilitatea să-şi cultive imaginaţia, să se exprime în limba maternă şi să transpună esenţa basmului românesc în culturile ţărilor în care trăiesc acum.