Președintele Klaus Iohannis la summitul NATO
România şi-a îndeplinit obiectivele stabilite pentru summit-ul de la Vilnius, unde s-a făcut un pas decisiv în direcţia consolidării Alianţei, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după summitul anual al NATO. Șeful statului a amintit că adoptarea noilor planuri de apărare oferă cel mai înalt nivel de securitate pentru Flancul Estic la Marea Neagră și arată că Alianţa are un răspuns pentru orice ameninţare de securitate care ar afecta Bucureștiul. Președintele a mulțumit tuturor aliaţilor prezenţi în România pentru contribuţiile lor.
Klaus Iohannis: Ne-am asigurat că există cadrul pentru creşterea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forţe de întărire, dacă situaţia o va impune. Totodată, vom accelera procesele legate de prepoziţionarea de echipamente. Am mulţumit tuturor aliaţilor prezenţi în România pentru contribuţiile lor şi am salutat anunţul Spaniei de a disloca militari în România.
Totodată, șeful statului a reafirmat necesitatea sprijinului consolidat al NATO pentru partenerii vulnerabili, în special pentru Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). El a anunţat o nouă contribuţie financiară pentru Chişinău, pe care România o va transfera la fondul voluntar NATO, dedicat acestui stat. Cât privește războiul din țara vecină, Klaus Iohannis a susţinut un progres clar pentru concretizarea cât mai rapidă a aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei şi a subliniat că România, alături de celelalte state membre, îi va oferi sprijin atât timp cât va fi necesar, până când Kievul va câştiga războiul. Şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat că pentru România, cea mai importantă decizie luată la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Vilnius este cea referitoare la noua generaţie de planuri de apărare pentru teritoriul aliat, care reprezintă un element puternic de descurajare la adresa diferitelor tipuri de ameninţări, printre care se numără şi Rusia.
PE susține aderarea României la Schengen
Parlamentul European (PE) a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în legislativul european de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării Bucurestiului la spaţiul Schengen. Documentul a fost adoptat cu 526 de voturi pentru, 57 împotrivă şi 42 de abţineri. Proiectul de rezoluţie îndeamnă Comisia Europeană să estimeze costurile neaderării pentru România şi Bulgaria şi să analizeze opţiunile privind mecanismele de compensare financiară. Reamintim că, la sfârșitul anului trecut, in consiliul JAI, nu a fost adoptată o decizie în unanimitate cu privire la intrarea în spaţiul Schengen a celor două ţări membre ale UE din 2007, după ce Austria și Olanda s-au opus. Cancelarul austriac Karl Nehammer a motivat această poziție aducând în discuție migranții ilegali ajunși în țara sa despre care afirmă că mulți ar fi venit prin România și Bulgaria, date contrazise însă de autoritățile de la București. La rândul său, Olanda a precizat că susține aderarea României, dar nu la pachet cu Bulgaria.
Abuzuri în azilele din România
Zeci de azile pentru vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau copii au fost închise sau au activitatea suspendată și au primit amenzi după verificările ample care au avut loc în toată România în această săptămână la centrele sociale rezidenţiale. Autoritățile anunță că s-au găsit numeroase nereguli, cămine care funcționau ilegal și au fost întocmite mai multe dosare penale care vizează infracţiuni contra persoanei sau de natură economică. Totul are loc în contextul scandalului provocat de situaţia unor cămine de bătrâni din judeţul Ilfov, lângă București, unde procurorii au găsit condiţii inumane în care erau ţinuţi cei internaţi. Câteva persoane au fost arestate preventiv pentru 30 de zile în acest dosar, altele sunt arestate la domiciliu sau se află sub control judiciar.
Preşedintele Klaus Iohannis a descris situaţia din centrele pentru persoane vulnerabile drept o ruşine naţională și a spus că trebuie să plătească toţi cei vinovaţi de relele tratamente aplicate în aşa-numitele azile ale groazei. Toate centrele de îngrijire pentru copii sau pentru bătrâni, de stat şi private, vor fi verificate şi se vor reanaliza toate autorizaţiile de funcţionare ale acestora – a dat asigurări premierul Marcel Ciolacu, după mai multe întâlniri cu ministri și cu responsabili din domeniu. Marcel Ciolacu a făcut apel către toate cultele din România, precum şi către ONG-uri pentru a se implica pe plan social.
Marcel Ciolacu: Faptele petrecute în aceste azile ale groazei ne-au arătat o dezumanizare totală a unor persoane, pe care eu nu le pot numi oameni. Sistemul trebuie schimbat. Este nepermis să avem o mulţime de instituţii de control care îşi pasează vina una alteia. Trebuie regândit tot sistemul de la autorizare, monitorizare şi control. Sunt ferm convins că, în viitoarea sesiune, împreună cu toţi partenerii sociali, se vor face toate modificările legislative în acest sens.
Au fost demise conducerile mai multor autorități din domeniu, la cererea primului ministru, iar ministrul muncii, Marius Budăi, şi-a dat demisia din funcţie pe fondul acuzaţiilor privind responsabilitatea sa în acest dosar şi al anchetelor făcute de DIICOT şi DNA. USR, în opoziție, a sesizat Comisia Europeană cu privire la azilele din județul Ilfov şi a solicitat activarea mecanismelor Uniunii care ar putea impune respectarea drepturilor omului, dar şi respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
Compania Hidroelectrica listată la Bursă
Principalul producător de energie electrică din România – Hidroelectrica – a fost listat, miercuri, la Bursa de Valori Bucureşti. În prima sa zi de listare, a încheiat cu succes cea mai mare ofertă publică realizată vreodată pe Bursa de la Bucureşti şi cea mai mare din Europa, precum şi a treia din lume în acest an. Momentul a fost catalogat drept istoric de către premierul Marcel Ciolacu, care a precizat că statul va păstra integral participaţia sa de 80%, iar cetăţenii români şi alţi investitori instituţionali vor putea deveni acţionari la cea mai valorosă companie din Romania. Valoarea de piata a Hidroelectrica este estimata la 50 de miliarde de lei (10 miliarde de euro). Societatea produce şi furnizează energie electrică pe care o generează prin intermediul celor 187 de hidrocentrale şi microcentrale pe care le administrează, dar şi din segmentul de energie eoliană.
